#
MENU

O zi profi în #taraprofi

Fericirea Crăciunului

December 20, 2016 Comments (2) Views: 1728 SPICY

Când interimatul se urcă în copac: Povestea dramatică a Teatrului din Braşov

Nu poţi trece prin Braşov fără să iei legătura cu colegii tăi de breaslă. Mai ales când se ştie că, de mai mult de un an, Teatrul „Sică Alexandrescu” din Braşov e scena unor abuzuri interminabile faţă de artişti şi faţă de profesia de actor în general.

adagales

Ada Galeş e o actriţă tânără, energică, inteligentă şi talentată. În 2014, a obţinut un post la Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu” din Braşov prin concurs. „Un concurs cinstit”, subliniază ea, „nu unul aranjat cum am tot auzit că se fac”. În 2016, UNITER i-a confirmat valoarea, premiind-o pentru debut, în rolul principal în spectacolul „Copilul problemă”, regia Adrian Iclenzan. Pe Facebook, intro-ul ei spune că este „vocea curajului” la Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu” din Braşov. (“Aici trebuie să modifici. Meritul nu e doar al meu. Suntem mai mulţi care am riscat şi ne-am tot luat-o”.)
Mâine, miercuri, 21 decembrie 2016, Ada Galeş, împreună cu colegul ei Bogdan Nichifor şi regizorul Claudiu Goga, sunt convocaţi în faţa comisiei de disciplină a instituţiei. Cei trei se aşteaptă să fie concediaţi înainte de Crăciun.

***

Problemele teatrului au început din iarna lui 2015. Primăria acapara din ce în ce mai mult sala mare a teatrului, anula repetiţii, ba chiar spectacole, pentru diverse evenimente lipsite de orice legătură cu teatrul şi, totodată, băga în buzunar sumele rezultate în urma închirierii sălii. „Îmi amintesc”, spune Ada, „aveam spectacol la Sala Studio. În Sala Mare era concurs de Miss, iar muzica venită de la ei ne-a ‘colorat’ toată reprezentaţia”. Directorul interminar Claudiu Goga – om de teatru cu rezultate respectate de întreaga breaslă – a încercat să protesteze, întâi în scris, apoi faptic – şi în cele din urmă, a demisionat, alături de contabilul-şef, doamna Mariana Hudişteanu, şi secretarul literar, doamna Oana Borş.

A urmat protestul Bulina Roşie. Adică, 13 din cei 21 de actori ai instituţiei au purtat o bulină roşie în timpul spectacolelor, să exprime nemulţumirea faţă de lipsa de respect manifestată de autorităţi. 300 de oameni de cultură din toată ţara şi-au exprimat solidaritatea cu artiştii care nu puteau profesa în propriul lor teatru.

protest
Foto: Ioana Păun.

De unde veneau abuzurile? Şefa pe cultură de la primărie – care, e de menţionat, deţinea şi funcţia de director interimar la Opera din Braşov – Cecilia Doiciu – de profesie chimist, avea propriile ei planuri legate de teatru. După cum le-a spus actorilor: „Faceţi ca la operă, învăţaţi partiturile acasă şi intraţi în decor cu trei zile înainte de premieră”. (Orice om care a practicat vreodată, măcar la nivel de cămin cultural, profesia de actor râde acum cu toate orificiile.)
„În paranteză fie spus”, menţionează Ada, „toate instituţiile de cultură din Braşov, opera, filarmonica şi teatrul, sunt conduse de interimari de zece ani. Revelator pentru respectul faţă de cultură al autorităţilor din Braşov.”

În urma acestui prim val al protestului, Doiciu a fost înlăturată de la primărie, iar doamna Hudişteanu, fostul contabil-şef, a fost numită director interimar. A stabilit un program coerent al închirierilor sălii, care să nu-i împiedice pe artişti să repete, a negociat ca veniturile venite din închirierea spaţiilor teatrului să se împartă 50 – 50% între teatru şi primărie şi situaţia s-a liniştit.

Până în vară.
În vară s-a ţinut concursul pentru postul de manager al teatrului din Braşov. Când toţi candidaţii au fost eliminaţi la probele eliminatorii, şi unicul candidat pentru proba finală, de interviu, a fost un anume Marius Dan Zarafescu, un tip al cărui CV prezintă un misterios hiatus între 1978, când a absolvit fizică atomică, şi 1995, când a absolvit teatrologie, moment în care a devenit funcţionăraş public în diverse comitete şi comiţii arondate Ministerului Culturii, fără a arăta vreun proiect concret sau vreo realizare propriu-zisă, în urma activităţii lui asidue de 20 de ani în slujba culturii.
Comisia formată din Lucian Sabados (directorul teatrului din Brăila, fost manager de succes al tteatrului din Ploieşti), Attila Gasparik (directorul teatrului din Târgu Mureş), Carmen Stanciu (din conducerea UNATC) şi Adrian Găzdaru (directorul teatrului „Excelsior” din Bucureşti) a identificat pe loc impostura şi l-a respins pe Zarafescu cu nota 5,45. Au urmat mesaje de ameninţare din partea candidatului, adresate membrilor comisiei: ”Aveti grija pe unde mergeti. Dvs si familia dvs! Ce mancati! Ce beti! Ce aer respirati. Atentie la boli grave… Dumnezeu sa va apere! Cu prietenie…”
(n-am pus diacritice de vreme ce nici onor. Zarafescu n-a considerat de cuviinţă să le pună.)

stop-abuzurilor

logoul protestatarilor, de pe pagina lor de Facebook Vocea Curajului.

A urmat un al doilea concurs în toamnă, unde – minune mare! – unic candidat pe proba finală (interviul) era acelaşi Zarafescu. Numai că de această dată, comisia era cu totul alta: Beatrice Rancea, Emil Boroghină (fost manager al festivalului „Shakespeare” din Craiova”), Mircea M. Ionescu (dramaturg şi comentator sportiv) şi Horaţiu Mihaiu (scenograf). Înregistrarea făcută de cineva cu mobilul, care a apărut în mod misterios după interviu, dezvăluie răspunsuri de genul: „Aveţi proiecte care să vizeze diversitatea interculturală?” „Da. Facem vara spectacole de circ în aer liber, supratitrate pentru turişti”.

Cei 13 actori care jucau în majoritatea spectacolelor instituţiei decid să protesteze împotriva acestui Agamiţă Dandanache teatral şi refuză să urce pe scenă cât timp îl au ca director. Între timp, apare contraofensiva: cinci actori îşi fac un sindicat în care ademenesc o parte din personalul tehnic al teatrului şi îl asmut împotriva „tineretului revoluţionar”. Sindicatul trimite un mesaj de mulţumire primăriei după concursul aranjat, pretinde că ameninţările lui Zarafescu la adresa comisiei din vară fuseseră „o scăpare” şi îi bălăcăresc în presă pe actorii care protestează.

„De ce am reuşit să suspendăm o bună parte a activităţii teatrului? Pentru că aceşti 13 erau actori care efectiv jucau”, spune Ada Galeş. „Noi făceam majoritatea spectacolelor teatrului”.

copilul-problema

Ada Galeş şi Claudiu Mihail în Copilul problemă, spectacol care i-a adus actriţei Premiul pentru Debut în 2016.

Pe 19 octombrie, Zarafescu demisionează şi pleacă. Viceprimarul braşovean Mihai Costel negociază cu ambele tabere – şi, deşi grupul celor 13 revoluţionari cere un om imparţial, care să nu recurgă la răzbunări personale – primăria o numeşte pe actriţa Viorica Geantă – Chelbea director interimar, promiţând că „nu va permite răzbunări”.

Despre Geantă Chelbea, actriţă de 60 de ani, subretă ca emploi şi scorpie absolută în timpul ei liber, coregraful Andrea Gavriliu îşi aminteşte cum i-a sabotat repetiţiile pentru că a primit un rol prea mic. Actriţa Sabina Brânduşe îşi aminteşte cum, liceeancă fiind, a frecventat-o pe Geantă Chelbea pentru meditaţii şi n-a avut parte decât de insulte şi de umilinţă. Eu însămi, membră pentru două luni a cercului de actorie de la Casa Studenţilor în Braşov, îmi amintesc cum discrimina tinerele frumoase, le decreta „bune doar să sugă pula” şi le alunga încet – încet, în timp ce rolurile principale erau destinate pentru trei domnişoare, să zicem, dezavantajate estetic, cam cum era şi doamna Geantă Chelbea. Pe atunci, aveam un nume mai nemilos pentru asta, alături de colegele cu care eram „bune doar să sugem pula”: conjuraţia urâtelor. Era parafrază după „Conjuraţia imbecililor” de John Kennedy Toole. Şi încă de atunci, madam Viorica, visam să ţi-o plătesc. Iată şi nota de plată. Lorena nu uită şi nu iartă. 🙂

plimbageanta

Bun. De cum a urcat în copac, pardon, în poziţia de manager, madam Viorica a început să facă crize de şefie prin teatru. A reziliat contractul juristului, a refuzat să-i acorde o zi legală de concediu contabilei şefe, a refuzat participarea spectacolului „Copilul problemă” (premiat cu UNITER, cum am zis, pentru interpretarea Adei Galeş) la Festivalul de Teatru de la Piteşti.
A refuzat o întâlnire de mediere cu protestatarii; în schimb, a demarat „cercetările disciplinare”. Cei 13 au încercat să se adreseze consiliului local. 21 dintre cei 27 consilieri au votat refuzul de a-i asculta.

Având astfel carte blanche din partea primarului, Geantă Chelbea i-a concediat, pe 28 noiembrie, pe Marius Cordoş (actor de 19 ani în teatru, interpret a peste 40 de roluri principale), Maria Gârbovan (angajată de 9 ani, cu peste 20 de roluri principale la activ), şi pe doamna Hudişteanu, fostul director interimar care readusese pentru o vreme pacea în instituţie. Pretextul? Nu s-au prezentat la un spectacol. Un spectacol care ar fi trebuit anulat oricum, pentru că fusese vândut un număr foarte mic de bilete.
A urmat, la începutul lunii decembrie, festivalul de dramaturgie contemporană. Aici, un alt actor dintre cei 13 protestatari, Bogdan Nechifor, a purtat banderolă albă de protest în timpul spectacolului „Fluturii sunt liberi”.

Alţi artişti care ar fi dorit să protesteze împotriva concedierilor abuzive au fost trupa teatrului „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe, invitată cu spectacolul „Trei rupturi” în regia lui Radu Afrim. Dar madam Viorica le-a trimis cu câteva ore înainte de intrarea în scenă o anexă la contract: dacă joacă cu banderolă, nu-şi vor primi banii.
Directoarea teatrului „Andrei Mureşanu”, Anna Maria Popa, scrie pe Facebook: „La presiuni și amenințări am renunțat să mai purtăm banderole albe pentru a nu genera un conflict și pentru a nu crea mai multă tensiune decât deja există.
Pe scurt, am plecat capul și am încercat să ne facem cuminți treaba pentru a ‘Nu strica relațiile dintre orașe’, așa cum îmi comunica domnul primar George Scripcaru telefonic, înainte de spectacol.”
Da, aţi înţeles corect. Primarul din Braşov a sunat-o pe directoarea teatrului din Sfântu Gheorghe s-o ameninţe să nu strice înfrăţirea dintre popoare. Ceauşescu a făcut cinci piruete în mormânt, de fericire.
Dar lucrurile nu au rămas aşa. Pe 17 decembrie, artiştii din Sfântu Gheorghe, împreună cu cei din Braşov şi cu mulţi alţii, din alte oraşe, s-au reunit într-un mare protest – „cel mai mare protest din Braşov după cel legat de Roşia Montană”, spune Ada cu mândrie.
Între timp, Viorica Geantă Chelbea se pregăteşte să-i evacueze pe oamenii deja concediaţi din locuinţele lor de serviciu oferite de teatru, în miez de iarnă – iar Ada, alături de Bogdan Nechifor şi de regizorul Claudiu Goga, se pregătesc să audă vestea propriilor concedieri „pentru denigrarea instituţiei”.

„Pretextul e că n-am respectat programul de repetiţii la noului proiect al lui Claudiu. Program de repetiţii anunţat deşi Maria Gârbovan era în concediu medical, Mihai Bica avea filmări şi era plecat din Braşov iar Geantă Chelbea a refuzat să plătească pentru decorul propus de Goga. Deci ne era fizic imposibil, din toate punctele de vedere, să lucrăm la spectacolul acela”.
Mâine. 21 decembrie. Abuzurile din Teatrul „Sică Alexandrescu” vor izbi în destinele a încă trei oameni talentaţi. În timp ce Primăria îşi astupă urechile şi se face că plouă.

Ce le-a fătat mintea
Sharing is caring!Share on Google+Tweet about this on TwitterShare on FacebookEmail this to someoneShare on LinkedInPin on PinterestShare on Reddit

2 Responses to Când interimatul se urcă în copac: Povestea dramatică a Teatrului din Braşov

  1. Lady R says:

    any updates on this?

  2. Lorena Lupu says:

    Nu i-au concediat azi. Le-au dat să scrie declaraţii şi argumente.

Leave a Reply

%d bloggers like this: