Casă memorială ajunsă groapă de gunoi

În doar câţiva ani, casa în care s-a născut actriţa Maria Filotti a ajuns locul preferat al sătenilor din Batogu pentru aruncarea gunoiului de grajd. Primăria Cireşu spune că este vina actualilor proprietari, iar aceştia spun că imobilul a fost devastat în timpul procesului de retrocedare. Cert este că sătenii din Batogu au distrus casa cărămidă cu cărămidă, precum lăcustele, în doar câteva luni.
Casa în care s-a născut artista Maria Filotti a fost transformată în ultimii ani în gropa de bălegar a satului Batogu, deşi în municipiul Brăila superbul teatru poartă chiar numele ei. Din frumoasa clădire de la Batogu au mai rămas doar câteva cărămizi şi un beci în care ţăranii aruncă gunoiul, inclusiv cel de grajd. În ultimii doi, trei ani imobilul a fost dărâmat cărămidă cu cărămidă de localnici. Întrebaţi cine a făcut acest lucru, localnicii spun senini că “oamenii din sat”. Întreg satul, cel nou şi cel vechi, nu are decât 100 de familii cel mult. Urmaşii artistei au făcut cerere de retrocedare, la un moment dat casa şi curtea au fost împrejmuite, însă gardul şi casa, cu totul, au dispărut chiar în timpul procesului.

Proprietarii au luat în posesie o ruină

Conacul a fost construit în jurul anului 1905 chiar de tatăl artistei, Anastase Filotti, însă odată cu venirea comuniştilor la putere, ea a fost preluată abuziv de stat, în anii ’40. În anul 1960, când s-au înfiinţat Cooperativele Agricole de Producţie (CAP), casa a fost cedată acestei instituţii, care şi-a făcut acolo sediul. După revoluţia din 1989, CAP-ul s-a desfiinţat, iar în 1991 imobilul a fost împărţit şi oferit ca sediu pentru anumite societăţi agricole. Când, în 1995, imobilul a fost revendicat de moştenitorii fostului proprietar, au început şi problemele. Casa a fost părăsită şi devastată chiar în timpul procesului, spun actualii proprietari.
Moştenitorii Mihai Filotti şi Alexandru Gabriel Filotti au intrat în posesia a 6.000 de metri pătraţi, din cele patru mii de hectare cât avea întreaga moşie a familiei Filotti, în anul 1995, în baza legii 112/1995. “Acolo a fost un conac boieresc, avea în jur de vreo patru hectare, dacă nu mă înşel. El a fost preluat de stat şi dat apoi CAP-ului, în 1960. În 1995, în baza legii 112/1995, a fost revendicată de doi moştenitori din Bucureşti, Filotti Mihai şi Filotti Alexandru Gabriel, având o suprafaţă de 6.000 mp. Un cetăţean mi-a zis şi mie că Maria Filotti ar fi fost adoptată de boierul Filotti. Ei au intrat în posesia terenului şi a construcţiei care era într-o stare avansată de degradare. Aceşti doi moştenitori, după ce au revendicat-o, nu au mai dat vreun semn de viaţă”, a explicat secretarul comunei Cireşu, George Nedelcu. De cealaltă parte, moştenitorii spun că după proces nu mai aveau ce proteja, casa fiind distrusă.

(sursa: Obiectivul de Brăila)

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

No Responses

  1. valer says:

    nu văd de ce te miri; distrugerea patrimoniului e la ordinea zilei; acu doi ani igloo a scos un album “cule – case boiereşti fortificate”; două erau renovate îngrijit, două înfiorător de kitchos – cu termopane, plastic cât cuprinde şi un garaj de tablă alăturea; restul variau între diferite grade de distrugere; la sfârşit era un lung pomelnic al culelor dispărute

    dacă aş fi avut bani mi-ar fi plăcut să cumpăr una şi s-o renovez ca lumea; chiar şi aşa dărăpănate se vedea frumuseţea arhitecturii vechi olteneşti

  2. cutza40 says:

    Foarte trist…Din pacate cultura si polirticienii nu prea fac casa buna. Din contra

  3. tykai says:

    are dreptate valer. de ce te miri? daca citind asemenea lucruri ajungem sa nu ne mai miram, situatia e cum nu se poate mai elocventa.
    Asa, in spirit de gluma, m-am mutat in Bucuresti acum un an de zile; dupa ce am stat in chirie in Obor si am luat contact cu viata pestrita din zona pietei chiar nu ma mai mira nimic.

  4. george83 says:

    nu ai cu cine…niste tarani…

  5. Ion says:

    Sincer cred ca ar trebui sa va concentrati atentia catre popularizarea teatrului in sine nu neaparat a artistilor… nu va mai individualizati atata unii pe ceilalti, lasati arta sa vorbeasca de la sine.

  6. valer says:

    înţeleg că statul nu are capacitatea financiară, administrativă, etc. de a conserva ce a rămas din patrimoniu – dar măcar putea încerca nişte măsuri: vânzarea clădirilor vechi cu valoare arhitectonică, istorică unor particulari – cu condiţia unei renovări corecte – bonus: un preţ scăzut, facilităţi fiscale, etc.

    dar, din câte se vede, statul preferă să amâne până şi împroprietăririle justificate …

  7. abcd says:

    abcd

  8. Adriana says:

    m-a socat ce am citit… rea-vointa si lipsa de interes. unii oameni pur si simplu nu inteleg ca prin pastrarea unor asemenea case nu au decat de castigat… si mai e o chestie, respectul fata de o valoare… dar care se pare ca nu prea exista.
    o soarta asemanatoare a avut casa memoriala nichita stanescu din ploiesti. nu stiu daca casa se mai afla in picioare, dar intr-o vreme, perete in perete cu casa, functiona un bar a carei prezenta nu a facut decat sa degradeze cladirea (pusti beti morti care se distrau la iesirea din bar prin curtea casei memoriale)

  9. Ion Ion says:

    Comentariu şters de admin. Avertisment: nu am de gând să tolerez mitocănia şi proasta-creştere a nimănui. Vă invit să vă controlaţi vocabularul şi tonul.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading