#
MENU

Cinci iniţiative pe care le-ar avea militanţii pro-viaţă…

Amenda pe iubire de animale

April 8, 2017 Comments (1) Views: 1448 SPICY

Despre atenţie

Dacă aş avea câte un eurocent de fiecare dată când s-a zborşit câte un prost la mine: “Tu vrei doar atenţie”, pe un ton extrem de acuzator, de parcă voiam portofelul lui din buzunar, cu card de sănătate cu tot, sustras mişeleşte – în prezent aş fi într-un birou elegant, la ultimul etaj al propriului meu club elitist destinat spectacolelor independente.
Nu e nimic rău în a vrea atenţie, tristule, îi explicam eu. Şi tu vrei acelaşi lucru, altfel n-ai ţipa la mine. Diferenţa dureroasă e că eu mă pricep să obţin atenţie, fără să mă milogesc de străini şi prieteni să-mi dea like şi share, pe când tu nu.

O altă categorie de idiot semnaliza şi mai retardat: “Tu ţii blog şi îţi pui poze pentru că vrei atenţie, şi acum că ţi-o dau, te enervezi”.
Mmm, dacă voiam atenţia TA, PRIVATĂ, probabil că îţi trimiteam scrisorele de dragoste ţie, personal, cu numele tău menţionat clar, şi cu vinuri de colecţie cadou.

Ce îi reuneşte pe cei doi indivizi de mai sus e impresia lor că toată atenţia de pe pământ s-a născut egală. Incapacitatea lor de a distinge între tipuri de atenţie e, de altfel, una dintre sursele eşecului lor social.

Şi care ar fi tipurile de atenţie?

Ca om care a beneficiat de diverse niveluri de protocol de-a lungul (şi de-a latul vieţii), pot încadra atenţia în trei categorii mari şi late, care au subcategoriile lor, desigur, dar subcategoriile prezintă, toate, nuanţele specifice pe care le voi enumera.

A) ATENŢIA AGRESIV-DISTRUCTIVĂ

“Ce fă te crezi specială? Eşti urâtă, grasă şi naşpa!”

sau

“Zi mersi că te validez eu cu likeurile, altfel nu s-ar uita la tine nimeni!”

Atenţia agresiv – distructivă e tentativa interlocutorului de a-şi crea un fals ascendent asupra ta, prin umilire verbală, hărţuire, inoportunare, pe scurt prin generarea unei forme oarecare de disconfort. În caz că eşti genul slab de înger şi tactica funcţionează, interlocutorul trăieşte un uriaş sentiment de triumf şi de “ce ţi-am zis-o.”

Pentru a te ţine în şah, individul încearcă să-ţi insufle dependenţă de aprobarea lui, cu texte de genul: “A, de ce ştergi replici, nu rezişti?” sau “Recunoşti că eşti slabă?”

“Nu, pur şi simplu nu prezinţi nici o miză pentru mine şi nu am de ce să investesc timp în căcat neproductiv”, poţi riposta tu.
Oamenii vor încerca să te trateze şi mai bine, şi mai rău, dar nu le poţi modela abordarea decât penalizând tratamentul inadecvat şi apreciindu-l pe cel pe care-l consideri adecvat.

Eu includ la atenţie negativ – distructivă şi tentativele penibile de agăţat. Pentru că scopul acestui site nu e să-mi creez agenţie matrimonială. Scopul acestui site e să-mi ofer spre public arta scrisului, arta pozatului graţios în fotografii, spectacolele şi orice alte priceperi, pentru entertainment preferabil recompensat. Nu, nu cu “ce frumoasă eşti” şi cu “hai la mine acasă”. Nu depun atâta efort creativ să vin la tine acasă şi tentativa de a mă reduce doar la atât mă insultă teribil.

Pe scurt, atenţia agresiv – distructivă, sau futerea de timp / interogatoriul imbecil de către oameni cărora nu le datorezi raport e lucrul pe care NU ţi-l doreşti şi pe care, într-o viaţă şi o activitate corect prioritizată, trebuie să cauţi să-l combaţi cât mai mult.

Nu, atenţia agresiv – distructivă nu e despre tine. E despre modul în care poţi fi transformat(ă) într-o unealtă pentru binele agresorului.

B) ATENŢIA COMPLICE

În general, autorii şi performerii iubiţi resimt atenţia complice atunci când cititorii şi spectatorii lor răspund cu entuziasm şi ovaţii. Ai un singur mod just de a obţine atenţie complice: să livrezi material interesant şi de calitate. Nu, hărţuirea altora nu e un shortcut.
Mulţi rataţi au impresia că atenţia complice se poate obţine parazitând şi agresând oameni care se bucură deja de popularitate.
Veste proastă: singura complicitate pe care o obţii astfel este aceea a altor hateri de aceeaşi teapă. Oameni incapabili să construiască ceva şi puşi doar pe harţă. Iar complicitatea va dura până în sfânta secundă când ăla mai puţin ratat va încerca să creeze ceva şi va căuta sprijin în ălălalt, iar ălălalt va începe să reverse ură şi spre complice, că na. Atâta poate.

Pentru oamenii slabi de înger, atenţia complice are următorul dezavantaj: dacă ai cucerit deja un grup de oameni, acesta tinde să devină foarte iertător cu tine. Când faci o idioţenie, îţi vor găsi scuze. Când dai un rateu, te vor consola, că n-a fost CHIAR AŞA GROAZNIC. Asta până începi şi tu să te minţi cu aceeaşi frenezie cu care te mint ei de drag.

Antidot: apreciază atenţia complice, dar fii cu ochii pe propria performanţă. Dacă tu nu te minţi pe tine, nimeni din univers nu va putea să te mintă. Chiar dacă o face de drag.

C) ATENŢIA OBIECTIVĂ

Asta e acea formă de atenţie în care cititorul / spectatorul intră în dialog complet neutru faţă de persoana ta – ATENŢIE, AM ZIS “NEUTRU”, NU “PASIV AGRESIV” – şi discută subiectul, argumentele, vine cu punctul lui de vedere, cu alte argumente, cu experienţa lui de viaţă.
Şi discuţia rămâne în afara oricărei tente personale, vizând doar conţinutul propriu-zis.
Nefiind personală, discuţia se menţine politicoasă şi agreabilă.

Din atenţia obiectivă nu poate deriva nimic rău. Fiecare interlocutor descoperă un mod nou de gândire, o viziune diferită de a lui şi în cele din urmă, când înţelegi din alt unghi o situaţie, adeseori sesizezi nuanţe care îţi scăpaseră.

De aceea zic:
Secretul vieţii fericite constă în a-ţi alunga agresivii, a te bucura de complici, dar cu rezerva lucidităţii, şi a-ţi respecta obiectivii.

Foto de Amalia Savinescu.

Ce le-a fătat mintea
Sharing is caring!Share on Google+Tweet about this on TwitterShare on FacebookEmail this to someoneShare on LinkedInPin on PinterestShare on Reddit

One Response to Despre atenţie

  1. pisica says:

    Lorena, mie-mi place de tine pur si simplu indiferent de categoria din care ma bagi sau ma scoti.. ai o personalitate puternica si bine definita si esti faina si talentata rau si cred ca nu faci compromisuri..sper sa ramai asa mereu..

Leave a Reply

%d bloggers like this: