#
MENU

Aştept cu nerăbdare un vin roşu, sec, taninos

Scurta amuzantă de marţi

September 11, 2017 Comments (6) Views: 4935 SPICY

Femei cu p*la mare: Corina Băcanu

Nu ştiu alţii cum sunt, dar mie îmi plac femeile deştepte şi libere-n mentalităţi. De aceea, lunea pe blogul meu e a lor. A femeilor care fac lucruri, inovează, rup bariere şi joacă rolul principal în propriile lor vieţi. Pe scurt, femei cu pula mare. Azi, Corina Băcanu.

Corina e copywriter cu 17 ani de experienţă, blogger de doi ani şi jumătate, şi, cum se descrie ea însăşi, “blonde by choice”. Pe parcursul discuţiei, am simţit-o ca pe un om care îmbină o disciplină de fier, în primul rând aplicată propriei persoane, cu o nevoie imperativă de nou. O femeie frumoasă, dar care joacă aşii inteligenţei şi ai umorului. La ora şapte seara, când am început noi acest interviu, Corina era proaspăt trezită şi-şi fuma prima ţigară a zilei, însoţită de un pahar de suc de portocale.

TROLLYWOOD: Remarc că ai un program extrem de neconvenţional. La ora la care noi, găinile, ne culcăm, tu abia te trezeşti. E cotidian sau e o zi specială?
Corina Băcanu: Programul meu e ca viața mea: haos. Nu știu niciodată unde o să fiu mâine, ce voi face, cu cine mă voi întâlni, așa că dorm ca să mă odihnesc, să fac față provocărilor, ca să vorbesc ca în reclamele la ciocolată cu lapte. 😀

TROLLYWOOD: Blogul tău are un tagline foarte sentimental. Inima ta bate mai tare ca Bruce Lee. De unde ţi-a venit inspiraţia?
Corina Băcanu: E o vorbă populară, ca aia cu “bat și fut ca mașina de cusut”. O știu de când eram mică, dar de-abia când am împlinit 35 de ani mi s-a potrivit. Asta cu Bruce Lee, desigur. Pe aia cu “bat și fut…” i-o las lui Poptămaș.

TROLLYWOOD: Poptămaş nu fute, el face dragoste, ca o fată care a primit ursuleţul şi nu l-a aruncat în stradă, ci s-a prins direct că e inelul de aur înăuntru. Nţ, nţ. Întotdeauna îi judeci atât de greşit pe bărbaţi? 😀
Corina Băcanu: Da, mai ales pe bărbații care prind buchetul la nuntă. Ca să nu fiu greșit înțeleasă, nu am nicio problemă cu bărbatul de tip păsărică de meduză, am în schimb cu publicul bărbatului de tip păsărică de meduză. De ce? Pentru că acești oameni needucați sunt cancerul internetului.

TROLLYWOOD: Cum a fost Corina Băcanu copil? Tomboy, little princess sau altceva?
Corina Băcanu: Ha! :)) Am fost o fetiță bătăioasă cu strabism, aparat dentar și ochelari cu ventuză pe una dintre lentile. Am fost un pirat sătul de “aragaz cu patru ochi”, și cafteam pe oricine mă hărțuia. De asta îmi spărgeam ochelarii de cel puțin cinci ori pe an, spre disperarea maică-mii, care trebuia să se ploconească pe la “Optica Medicală”, magazinele acelea comuniste, să îmi facă rost de alți ochelari.


Bridget Jones likes this.

TROLLYWOOD: Şi în adolescenţă?
Corina Băcanu: În adolescență, când au început să îmi crească țâțele și să primesc complimente de la băieți (după ce am scăpat de ochelari și aparat dentar, desigur), am avut două faze. Prima, de timiditate, când nu îmi înțelegeam sexualitatea și nu mă mai cunoșteam, fiindcă acest subiect era tabu la mine în familie, și a doua când am descoperit în mătușa mea un confident ce mi-a deschis mintea.

TROLLYWOOD: Asta voiam să te întreb acum, dar m-ai anticipat: ai avut un model uman în perioada ta de formare?
Poate mai multe?

Corina Băcanu: N-aș spune că am avut modele în sesul de heroes, ci am avut două sau trei femei pe care le-am admirat și care m-au ajutat: mătușă-mea, care mi-a făcut o schiță despre moralitate și principii, apoi profesoara de română care aborda la orele de dirigenție tema educației sexuale și igiena: epilatul, parfumatul etc. și pe mama unei vecine de aceeași vârstă cu mine, care ne zicea mereu: “Fă, să nu vă futeți până la 17 ani, că pică un meteorit peste Pământ și dacă mor din cauza voastră, dracii vă găsește!”.

TROLLYWOOD: Mai ţii minte cea mai sinistră tâmpenie pe care ai făcut-o în adolescenţă?
Corina Băcanu: În cazul meu, tâmpenia este la limită, așa. O combinație de curaj și naivitate. Așa că am să-ți povestesc când am decis să fac greva foamei în curtea liceului, pentru că ne obligau să purtăm uniformă. Dis de dimineață, eu, împreună cu alte două eroine ca mine, ne-am instalat un cort fix sub geamul clasei noastre și am început protestul împotriva abuzului comunist de impunere a uniformei. Și spre seară, moarte de foame, am închis puțin cortul să ne odihnim și am început să fumăm înăuntru, tot de foame. Și ne-am intoxicat în cort de la fum și am leșinat. Îmi amintesc că a apărut și tata, care era și el profesor în acel oraș de provincie, ușor jenat, cu trei sandvişuri după el. Cam asta a fost cea mai mare tâmpenie.

TROLLYWOOD: Ce visai să te faci când vei fi mare şi cum a evoluat acest ideal în timp?
Corina Băcanu: Să știi că nu am visat să mă fac ceva anume. Niciodată nu mi-am propus “să mă fac” ceva în mod deosebit dar mi-a ieșit. Viața mea a fost și este o înșiruire de evenimente norocoase. Și ca să-ți dau exemple concrete în acest sens, nu mi-am propus să merg la o facultate anume, dar în anul în care am terminat eu liceul tocmai ce se deschisese la Sibiu, la Universitatea “Lucian Blaga”, o secție de Limbi Moderne Aplicate, ceea ce însemna cursuri de economie sau sociologie în limba engleză sau franceză, și acolo am mers și am intrat. Apoi, nu mi-am propus să “mă fac” copywriter, dar am aplicat la McCann, cât încă eram studentă, pentru un post de proof reader, pe timpul verii. Ei m-au plăcut, m-au păstrat, m-au școlit și am ajuns peste câțiva ani un copywriter premiat de industrie. Singurul lucru pe care mi l-am propus vreodată este să fiu om. Unul bun. Și orice mi se întâmplă să fac, să excelez.

TROLLYWOOD: Cum ai împăcat şcoala cu jobul?
Corina Băcanu: Foarte greu, mai ales că școala era în Sibiu, jobul în București. Am lucrat la McCann in ultimul an de facultate, când mi-am dat și licența. Nu cred că am fost în viața mea mai obosită. Făceam naveta. Recunosc că în anul ăla adormeam ca pensionarele în autobuz și oriunde era un pic de liniște. Am adormit și pe budă la birou, vreo două ore.

TROLLYWOOD: Ce anume i-a determinat pe oamenii din agenţie să te remarce şi te facă copywriter?
Corina Băcanu: Acum, nu știu să zic ce i-a determinat pe ei. Cred că, la vremea aia, eram fata din provincie neșcolită în politica multinaționalelor de pupat șefi de departament în fund, deci eram directă și naiv de onestă. Cred că asta i-a amuzat și m-au păstrat, dincolo de sămânța de talent pe care o simțeau în mine. Dar pot să îți spun ce fel de indivizi mă atrag pe mine acum, ca Director de Creație într-o agenție de publicitate: oamenii care iubesc oamenii, căci advertisingul este până la urmă despre oameni, oamenii care mănâncă și parizer, nu doar sandvişuri de la Simbio, oamenii curioși care nu se cred deja buricul pământului, ci se autocizelează, muncesc și caută mereu să se educe, să devină cei mai buni într-un domeniu.

TROLLYWOOD: Hai, te rog, intră un pic mai mult în detalii, că mie-mi plac story-urile cu începuturi. Cum ai fost cooptată în echipa de copywriteri? Ce sarcină ţi s-a dat?
Corina Băcanu: Țin minte și acum că poziția mea de proof reader ținea de departamentul de producție al agenției. Așa că, într-o zi, printre corectat texte, Directorul de Creație mi-a cerut să fac un spot radio pentru uleiurile de motor Mobil 1, parcă. Ăsta a fost testul meu. L-am scris, am scris vreo 5 variante iar clientul a aprobat una dintre ele fără modificări. Am mers în studio, l-am produs, a ieșit bine, clientul a fost foarte mulțumit. Apoi, timp de şase luni, am primit tot felul de joburi, de la scris flyere, advertoriale, broșuri, spoturi radio, până a apărut și marele challenge, prima mea campanie integrată pentru clientul Connex. După aceste şase luni de teste, pe cartea mea de vizită a scris proof reader/junior copywriter și am urcat de la 2 la 3, la departamentul de creație.

TROLLYWOOD: Care sunt cele mai frecvente dificultăţi în cariera unui începător într-ale publicităţii?
Corina Băcanu: Păi, dificultățile sunt și în agenții, pentru că majoritatea nu mai au disponibilitatea de a crește juniori (din diverse motive), dar și din partea începătorilor, pentru că unii dintre ei vin cu preconcepții, cum că advertisingul e un tărâm al banilor, al statului pe canapea cu picioarele în sus, al interesănțeniei și al fumatului cu rotocoale în timp ce ne facem un selfie alb-negru. E dificil să intri într-o agenție dacă vrei “1500 de Euroi pentru început”, dar e la fel de dificil să crești juniori dacă ești o agenție mică-medie unde resursele sunt limitate. Altfel, dacă există talent și oportunități de ambele părți, nu e dificil, e chiar frumos.


Inima mea bate pe Vandam.

TROLLYWOOD: Pe tine, probabil, faptul că ai avansat repede la McCann te-a motivat teribil. Ce a urmat?
Corina Băcanu: McCann a fost o școală de publicitate și încă este. Păi, am devenit apoi copywriter, apoi am testat și alte agenții unde am fost senior copywriter, apoi Deputy Creative Director și apoi Director de Creație. Dar asta în 17 ani de zile, nu în doi ani. În tot acest timp au fost multe, foarte multe ore de muncă, campanii care au vândut și care au fost recunoscute atât de industria locală de publicitate, cât de cea internațională, drept creative și eficiente, dar am făcut și multe greșeli. Am greșit mult ca să evoluez mult.

TROLLYWOOD: Dă-mi un exemplu de greşeală.
Corina Băcanu: Hahaha, e mai complicat pentru că trebuie să detaliez și nu am cum să fac asta. Am să zic doar atât: este teribil de dificil să duci la capăt un proiect, atunci când clientul se crede mai creativ și mai specialist pe bucata ta de expertiză decât tine. Una dintre greșelile mele a fost că nu am știut să mă opun la vremea respectivă unui astfel de asalt, în care eu și departamentul meu eram reduși la nivelul de simpli executanți.

TROLLYWOOD: Care e campania de care eşti cea mai mândră?
Corina Băcanu: Tu, ca om de creație, știi că e greu să alegi. Ideile mele sunt copiii mei și fiecare proiect te hrănește pe diverse paliere. Dar proiectul meu de suflet nu e din advertising, este de pe Facebook: am crescut vânzările unui magazinaș de înghețată bio cu un post și cu niște poze. După acel status, a stat lumea în stradă la coadă la înghețată și au venit apoi televiziunile. Dintre toate, ăsta m-a făcut cel mai fericită.

TROLLYWOOD: Care crezi că sunt punctele tale tari, ca om de publicitate?
Corina Băcanu: Înțeleg oamenii și mă fascinează tipologiile umane, înțeleg clientul și îmi pun creativitatea în slujba nevoii brandului. Al treilea punct forte îl reprezintă colegii din departamentul de Client Service, BTL și producție. Fără ei, creativitatea rămâne doar o idee, nu o faptă.

TROLLYWOOD: Ce-ţi doreşti pe viitor de la cariera ta? Care e următoarea destinaţie?
Corina Băcanu: Cum ziceam la început, nu am planuri și nici nu îmi fac. Mi-aș dori, totuși, să fac mai multe campanii de CSR, să cresc mai multe branduri frumoase, să cunosc mai mulți oameni de marketing profesioniști.

TROLLYWOOD: Bloggingul când a apărut în viaţa ta?
Corina Băcanu: Acum doi ani şi jumătate. Până atunci, nu am avut exercițiul compunerii unui articol. Desigur, scriam, dar nu articole de opinie.

TROLLYWOOD: Cărui fapt consideri că i se datorează succesul tău?
Corina Băcanu: Cea mai grea întrebare. :))) Nu știu. Cred că blogul e o prelungire a profesiei mele, unde am învățat lepădarea de aroganță, empatia și faptul că oamenii își doresc entertainment.


Entertainment, sau cum se traduce el în română, pisici.

TROLLYWOOD: Peretele tău de Facebook anunţă din intro: “Aici nu e pagină de dialog democratic. Dacă nu-ți place ce citești, încearcă în altă parte.” Ce îţi propui să transmiţi cu asta?
Corina Băcanu: Asta se referă la cei care vin, citesc, apoi mă amenință sau mă înjură. Aici block-ul se aplică direct, fără dialog, fără nicio încercare din partea mea de a purta conversații argumentate. Plm. Nu am timp şi nervi de așa ceva.

TROLLYWOOD: Un băiat scria recent despre tine că îi inspiri teamă. De ce crezi că afirma lucrul ăsta?
Corina Băcanu: Cred că glumea. Habar n-am de ce eu aș inspira teamă.

TROLLYWOOD: Ce-ţi doreşti să inspiri?
Corina Băcanu: Să-i inspir pe oameni să se informeze legat de politică şi meargă la vot, să salveze animale, să doneze pentru cei fără șansă, să vadă dincolo de binele lor propriu.

TROLLYWOOD: Şi, ca să încheiem într-o notă veselă: care-s lucrurile care te fac fericită în timpul tău liber?
Corina Băcanu: Gogoșile, plăcintele, hamburgerii, Adrian (prietenul Corinei, n. r.), Tyson (căţeluşul, n. aceluiaşi r.) și Mia (pisica, n. r.).

Inima Corinei bate ca Bruce Lee la ea pe blog, şi ca Ciacnoris pe Facebook.

Ce le-a fătat mintea
Sharing is caring!Share on Google+Tweet about this on TwitterShare on FacebookEmail this to someoneShare on LinkedInPin on PinterestShare on Reddit

6 Responses to Femei cu p*la mare: Corina Băcanu

  1. tare gagica:) nasoala pisica

  2. Lorena Lupu says:

    Vrei block, cum ar veni.

  3. Vmo says:

    Vandam ăla de pe tricou zici ca e brusli!

  4. Lorena Lupu says:

    Ţi l-am dat. Nu-ţi mai doresc comentariile la mine pe blog. O viaţă frumoasă în continuare.

  5. jademan says:

    Mâța face toată poza! 😁

Leave a Reply

%d bloggers like this: