Femeia singură, acest paria al societăţii

De câte ori are loc o crimă, un gest de violenţă extremă, sau orice altă formă de abuz domestic care ne înfurie, ne oripilează şi ne face să scrâşnim dinţii a neputinţă, avem aceeaşi reacţie: “De ce nu l-a părăsit pe nemernic? De ce a stat cu el?”

Un posibil răspuns a venit într-un comentariu absolut sfâşietor al unei cititoare pe nume Andreea Ion.

“Societatea “pedepseşte” femeile singure în mii de feluri, începând cu faptul că viaţa lor socială e zero şi toţi cei căsătoriţi le evită, inclusiv prietenii căsătoriţi, de bunăvoie sau sub influenţa partenerului, şi terminând cu meseriaşii de toate felurile care le jupoaie, de la instalator şi zugrav, până la agentul imobiliar. Presiunea socială pentru a fi “în rândul lumii” este imensă. Mai mult decât atât, presiunea o resimt şi copiii femeilor divorţate. Adesea şi viaţa lor socială suferă pentru că sunt crescuţi de o mamă singură – spre exemplu, nu sunt invitaţi la petreceri ale colegilor, ceea ce, pentru un copil, duce la foarte multă suferinţă.”

 

Cât adevăr, câtă tristeţe.

Precizez că eu nu resimt toate aceste aspecte pentru că, pe de o parte, Bucureştiul e plin de oameni la fel de singuri, şi pe de alta, când ai un blog de succes, curg invitaţiile la petreceri mici, petreceri mari, petreceri de lux, ceaiuri dansante, spectacole, conferinţe, şi aşa mai departe. Dacă m-aş duce peste tot, aş avea mai multă viaţă socială decât viaţă individuală.

Dar I see your point şi ai mare dreptate.

Am o prietenă care a divorţat recent de un tip. N-o bătea, n-o abuza, pur şi simplu cheltuia toţi banii familiei (puşi la comun) pe diverse cârlige sofisticate de pescuit şi undiţe scumpe din străinătate, şi n-aveau ce mânca ultimele două săptămâni, ceea ce, după o lună de muncă grea, poate fi infuriating. L-a rugat o dată să încerce o bugetare a banilor – atât pentru întreţinere, lumină, net şi mâncare, în rest poate cheltui liniştit. Nimic. L-a rugat a doua oară. Nimic.

Pentru că, din câte am observat, mulţi bărbaţi formează o surzenie cu totul ieşită din comun faţă de soţiile lor. Subit, argumentele acestora, oricât de logice şi de întemeiate, încetează a mai fi informaţii care să merite luate în considerare, ci sunt reduse  în vrac la statutul “cicăleală.” Şi cu asta, nemulţumirea adeseori justificată a partenerei e transformată într-o vină care i se imputează tot ei.

Ca şi cum ar fi sub demnitatea lui de mascul feroc să asculte ce încearcă aia să transmită: gen, că nu e ok să stăm împrumutaţi două săptămâni din patru, când avem amândoi salarii, şi ea e de vină, că nu se împacă pur şi simplu cu situaţia.

Bun. Şi i-a zis omului o dată, i-a zis de două ori, apoi l-a luat frumos de toartă, s-au dus la notar şi au divorţat amiabil. El a devenit liber să f*tă câţi bani îi poftea inima pe cârlige, ea, să-şi gestioneze corect salariul şi să nu mai fie datoare nimănui.

Numai că, din secunda în care a avut actul de divorţată în mână, s-a transformat în elementul inexistent al societăţii. Foştii prieteni comuni i-au întors toţi spatele. “Unii, din solidaritate cu exul, pentru că am fost o javră cicălitoare şi n-am respectat dreptul omului să-mi cheltuie toţi banii pe prostii. Alţii, din gelozie feminină, pentru că, dacă eşti femeie singură, toate proastele se tem că vrei să le furi bărbatul.”

Şi ca ea sunt foarte, foarte, foarte multe femei.

Partea cu copiii crescuţi de o mamă singură am resimţit-o eu pe pielea mea. De la lipsa constantă de bani, şi faptul că nu aveam niciodată haine noi – mi-ai fi putut pune porecla Vasilica Second Hand – şi până la remarcile nesimţite despre cum mama n-a ştiut “să-l ţină pe tata”, emanate de orice idiot sau idioată fără ocupaţie. Eterna întrebare “Ce lucrează părinţii tăi?”, de câte ori intrai în casa altui copil. Ca să ştie adultul dacă te califici pentru un ceai sau vă jucaţi aşa, pe uscat. Eternele sfaturi tâmpite: “Acum, că mă-ta e singură, să nu te apuci de droguri sau ceva.” (Din ce bani, idiotule? Drogurile sunt scumpe, bovină încălţată. Eu mi-aş fi dorit bani de Coca – Cola.)

E un stigmat pe care, ca să-l putem înlătura, trebuie înainte de toate să-l conştientizăm.

Alte fete divorţate pe care le ştiu formează găşti de prietene. Ies împreună în oraş, se distrează copios şi-şi oferă sprijin una alteia. “Poate se legalizează căsătoria aia gay odată, şi ne mărităm între noi”, glumesc ele.

Foto: pixabay.com

 

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

15 Responses

  1. boemul says:

    e o chestie resimţită şi de bărbaţii divorţaţi, chiar dacă nu la fel de grav. eu nu am mai fost invitat la o grămadă de chestii, a durat ceva vreme până m-am lămurit că soţiile prietenilor se temeau “să nu se molipsească” soţii lor de la mine.

  2. Lorena Lupu says:

    să se molipsească de ce?

  3. dan says:

    De dorinţa de a „rupe” legăturile cu cicăleala soţiilor ….

  4. Lorena Lupu says:

    cum ziceam: e interesant cum, prin actul căsătoriei, orice nevoie a partenerei devine muzică de fond şi cicăleală.

  5. Sorina says:

    Cata dreptate ai.mi am dat seama doar dupa ce am citit.
    Unu din prietenii din liceu s a insurat.inainte il vedeam saptamanal.acum il vad de 2 ori pe an.
    Si sa nu mai spun ce presiune pun pe mine tii sa ma marit.o nebuna din cartier a zis sa ma grabesc ca la 27 is cam expirata si nu ma mai ia nimeni.
    Sincer?imi place sa fiu singura.am afacerea mea si lucrez si 14 ore pe zi.dar fac ce vreau cu banii mei.ma duc in vacante singura sau cu prietene si am parte de mai multa distractie ca restul.si tot nu pot sa inteleg de ce vor unele prietene sa se marite?am una desteapta si frumoasa care a avut tot felul de relatii abuzive doar sa ajunga la altar.pfff

  6. levmallev says:

    “orice nevoie a partenerei devine muzică de fond şi cicăleală.” evident si invers. cred ca e momentul sa nu ne mai plangem atat. hai sa privim cum arata lumea azi si nu ieri, acel candva al parintilor, bunicilor. este foarte important sa intelegeti ca femeia nu mai sta la cratita si e cu mult mai independenta decat barbatul. sinceritatea e binevenita. va e cunoscuta fraza “da-l in pula mea de prost! l-am parasit.” “bravo fata, ai cohones. ti-am zis ca e un prost”. e interesant cum femeile vor sa schimbe atitudinea barbatului dupa casatorie; si daca cumva reusesc, nu mai e la fel de atractiv ca la inceput si daca nu reusesc, tot aia. nu sunteti atat de chinuite pe cat aratati, dimpotriva as spune. barbati, femei, tot aia. important este sa ne asumam alegerile si sa nu ne plangem. nu femeia este de vina pemtru esecul nostru si nici barbatul pentru esecul femeii. de vina este [incapacitatea fiecaruia dintre noi de a privi dincolo de aparente. cand nu vom mai avea oglinzi, atunci ii vom putea privi si pe cei din jurul nostru cu adevarat.

  7. levmallev says:

    mi-e tot mai sila de subiectul asta, indiferent de apartinator. doar oamenii slabi se plang. ar fi bine sa invatam sa traim si altfel. asumati-va viata, pentru ca in final tot singuri suntem si tot singuri murim. nimeni nu e nevinovat. nici tu, nici eu, nici ei. se pare ca suntem atat de prosti, incat e necesar ca o generatie de noi sa nu mai poata face copii si abia atunci, dupa primul copil nascut, oamenii vor intelege unde au gresit. ca mi-a dat un pumn, ca mi-a dat o palma; proasta dracului, prostul dracului si exemple sunt tot atatea cati suntem. ca va place sau nu, suntem o generatie de manelisti, indiferent de ce fel de muzica ascultati; e chestia cu oglinda, societatea in care traim; aceeasi in toata lumea. mi-e mila de copiii care vin din urma! de noi NU.

  8. levmallev says:

    o meritam si ar trebui sa fim si mai prosti de atat. sa ne zvarcolim in likeuri si inimioare.

  9. Lorena Lupu says:

    levmallev: “e interesant cum femeile vor sa schimbe atitudinea barbatului dupa casatorie; si daca cumva reusesc, nu mai e la fel de atractiv ca la inceput si daca nu reusesc, tot aia.”

    Bullshit. Atitudinea bărbatului se schimbă după căsătorie. Din declaraţii de amor, atenţie şi curte la ok, te-am avut, acum pot să te tratez ca pe o proprietate.
    Ca dovadă că eu am descris un caz concret, cu argumente clare şi inteligibile, şi tu ai început să latri generic.
    Da, nici o femeie nu vrea să fie neglijată şi ignorată, şi în mod firesc, se revoltă. Nu-ţi comvine că şi noi suntem oameni şi avem drepturi? Taie-ţi pula şi asumă-ţi că eşti un eşec lamentabil.
    Iar dacă mai latri misogin la mine pe perete, ai block.

  10. levmallev says:

    ce am latrat eu si ce ai inteles tu. nimic misogin in afirmatiile mele. am spus deopotriva femei si barbati(indiferent de apartinator), dar tu ai inteles ce ai vrut, tocmai pe un subiect atat de sensbil care evident pleaca de la proasta intelegere a celui de langa noi, indiferent de sex.

    “Taie-ţi pula şi asumă-ţi că eşti un eşec lamentabil.
    Iar dacă mai latri misogin la mine pe perete, ai block.”

    ?! dupa atitudinea ta imi dau seama ca mi-as taia-o in zadar. cat despre esec lamentabil, presupun ca e greu sa faci diferenta. probabil imi vei da block, iar atunci asta va spune multe.

  11. Lorena Lupu says:

    Da. Va spune că nu am nici un motiv raţional să tolerez un căcat cu ochi. Îţi datorez ceva? Fuck no. Am vreun motiv întemeiat să investesc timp în bullshitul tău generic? Fuck no. Eşti o adunătură de celule total inutilă, toxică pe deasupra, un consum fără sens de timp şi răbdare, iar blockul dovedeşte o gestionare inteligentă a timpului.

  12. dragifemei says:

    Lorena, câtă dreptate ai… Mă gândeam să încep și eu o serie de articole pe această temă, a violenței în familie, dar tu ai scos atât de bine esența în evidență! Mi-aș dori să ne adunăm mai multi bloggeri și să începem o campanie împotriva violenței domestice. Este unul dintre obiectivele mele pe acest an.

  13. Lexescu says:

    Mai sus i-ai spus unuia sa-si taie pula….si pe mine ma cenzurezi ca ti-am spus “te-n plm”……dubla masura…..m-asteptam de la o misandra la discriminari pe baza de gen (nu scriu sex sa nu cumva sa va simtiti ofensata mylady). Pai daca-i libera exprimare….pai libera sa fie…..

  14. Lorena Lupu says:

    Diferenţa e că gunoiului de mai sus i-am spus să-şi taie pula pe baza rahaturilor cu care îmi umple blogul, pe când eu nu ţin minte să-ţi fi invadat ţie ograda cu absolut nimic. Prin urmare, nu te califici să mă înjuri, cel mult să-mi mulţumeşti politicos pentru content.
    În altă ordine de idei, ultimul comentariu, în care ţi-ai permis să mă înjuri, e şters şi tu ai block. Nu-mi consumi timp cu rahaturile tale bolnave.

  1. February 4, 2018

    […] Femeia singură, acest paria al societăţii; […]

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger