#
MENU

Sunaţi-vă mamele!

De ce cred eu că biserica ar trebui impozitată

July 15, 2017 Comments (1) Views: 1302 SPICY

Ghid de şicane politice

Carmen Dumitrescu e o tânără jurnalistă care a înfiinţat Liber în Teleorman, cu scopul absolut neverosimil de a face presă neatârnată la domnul Dragnea-n judeţ. Am cunoscut-o la protestele #rezist din ianuarie, când s-a impus pe post de leader al protestatarilor locali, şi am făcut atunci un interviu cu ea, aici.

Din păcate, de la #rezist încoace, lucrurile s-au precipitat într-o direcţie din ce în ce mai sumbră.

Trollywood: Povesteşte-mi despre presiunile care se exercită asupra voastră în judeţ. 

Carmen Dumitrescu: Să fiu sinceră, în primii doi ani, lucrurile au mers destul de ok. Noi ne-am dorit să fim ziarul care oferă un mod diferit de a scrie, şi care vorbeşte despre lucruri deranjante la nivel local, nu eram targetate specific pe Liviu Dragnea. Nici Liviu Dragnea nu era pe atunci un personaj atât de important pentru toată ţara. De aceea, totul era în cercul ăsta strâmt: ce se scria în Teleorman rămânea în Teleorman.

Dar, între timp, Dragnea a devenit subiect naţional, şi, implicit, atenţia s-a mutat pe Teleorman. Şi aşa ne-a observat şi pe noi lumea.

Trollywood: Eşti modestă. Voi v-aţi câştigat notorietatea în timpul protestelor, un moment pe care l-aţi călărit extrem de bine. 

Carmen Dumitrescu: Nu am făcut-o conştient; pentru noi a fost ca o febră: Uite, sunt oameni în Teleorman care au curajul să iasă…

Trollywood: Stai, că n-o ziceam în sens negativ. Oamenii care se pricep să trăiască adecvat prezentul sunt eroii mei. De atunci a început presiunea? 

Carmen Dumitrescu: Aş putea să zic că da. Poate că pentru lumea normală, ce spun eu va părea exagerat. Dar, imediat după protest, prietenii noştri care colaborau cu instituţii publice din judeţ au fost avertizaţi să nu se mai afişeze public cu noi, altminteri, vor avea probleme. În şedinţele de partid ale PSD, amicilor noştri membri de partid li s-a interzis să mai iasă cu noi la suc în oraş. Eu am acceptat asta: “Dacă renunţaţi la noi pentru partid, voi pierdeţi. Eu nu am nimic de pierdut”.

Tot după #rezist, au început să ne sune clienţii de publicitate, să ne solicite rezilierea contractelor. Majoritatea au picat într-un timp record.

Înainte de proteste, aveam obiceiul să vizităm primăriile din judeţ, să le aflăm problemele şi să scriem despre ele. După, primarii au început să ne refuze: “Nu cred că avem ce discuta, în condiţiile în care v-am văzut pe Facebook că v-aţi dus la proteste la Bucureşti.

Chiar dacă scriam pozitiv despre o iniţiativă a primarului respectiv, acesta era mustrat la partid. Eu şi colega mea Monica (Vasilescu, n. r.) avem chiar o glumă: “Dacă vrem să-i facem rău unui pesedist, scriem de bine despre el în Liber în Teleorman. 

Un alt episod interesant a fost acela în care un primar pesedist a fost mustrat de Dragnea într-o şedinţă PSD pentru că a venit la o serată organizată de ziarul nostru şi ne-a adus trandafiri roşii.

Trollywood: Deşi faza cu trandafirii roşii (simbolul PSD, pentru cei care au deschis mai târziu tembelizoarele) e de o fineţe pe care un lider inteligent ar fi ştiut s-o aprecieze. În fine. De ce nu era ok să participe la serată? Avea colorit politic? 

Carmen Dumitrescu: Nu. Era o serată culturală. Ziarul nostru organizează periodic evenimente culturale.

Trollywood: Data trecută mi-ai povestit de ameninţări telefonice şi intimidări. Care mai e faza cu ele? 

Carmen Dumitrescu: O perioadă, după #rezist, am tot primit telefoane de la oameni importanţi din PSD, care spuneau că vor face tot ce le stă în putere să oprească acest ziar. În ultima vreme, nu mai primim genul ăsta de ameninţări, dar au început presiunile pe cale instituţională.

Acum aproximativ o lună, ne-au fost blocate pentru prima oară conturile de către Finanţele Publice, pentru o sumă de 5 lei. Am plătit suma a doua zi, doar că cei de la Finanţe ne-au spus că nu pot debloca conturile, pentru că oamenii sunt plecaţi în concedii.

Ulterior, ni s-a spus că mai avem de plătit 30 de lei, care reprezentau nu ştiu ce penalitate. I-am plătit şi pe ăia imediat. Dar conturile au rămas blocate două săptămâni, timp în care am acumulat penalităţi de la furnizori.

Ce e de menţionat este că ziarul ăsta trăieşte din foarte puţini bani. Pentru noi, nişte penalităţi în valoare de 500 de lei înseamnă enorm.

Acum, ieri, vineri la ora 15 (vineri, când e zi scurtă la Finanţe şi nu avem oricum cu cine să discutăm) ne-am trezit iar cu contul blocat. În cont, aveam suficienţi bani pentru ca ei să-şi retragă echivalentul oricărui impozit care ar fi apărut între timp. Deşi suntem cu impozitele la zi. Iarăşi, până luni nu avem cu ce să rezolvăm problema şi pariez că de luni vor fi iar în concediu o săptămână, două, cât vor binevoi cei de la Finanţe.

Sunt curioasă dacă ceilalţi agenţi economici, care se înţeleg bine cu PSD, au popriri de cont pentru 5, 7 sau 30 de lei?

La o astfel de alură şi dantură, puţini bărbaţi se pot lăuda cu doamne care plătesc să-i fută. (Foto: Liber în Teleorman.) 

*

Trollywood: Cum, nu v-au comunicat motivul popririi? 

Carmen Dumitrescu: Nu am primit nici data trecută, nici acum, vreo somaţie care să indice că avem vreo datorie faţă de ei. Au făcut-o mişeleşte, #noapteacahoţii.

Pentru noi, fiecare episod de genul ăsta e un pas spre prăpastie, pentru că nu avem volumul de publicitate care să acopere astfel de momente.

Trollywood: Şi ce faci acum? Ai bani de pâine weekendul ăsta? 

Carmen Dumitrescu: De luni de zile, Monica şi cu mine nu mai scoatem nici un leu profit din acest ziar. Tot ce încasăm se duce în funcţionarea lui. Mi-am găsit un job în Bucureşti şi mă întreţin din el; şi vin la final de săptămână în Alexandria să fac ziarul.

Trollywood: Wow! Şi de ce alte beţe-n roate mai aveţi parte? 

Carmen Dumitrescu: Unele sunt chiar ilare. De exemplu, vara, noi avem în mod tradiţional o lună de concediu în iunie, când ziarul nu apare. Anul acesta, când am intrat în concediu, au început să circule zvonuri prin oraş că PSD-ul şi-a făcut treaba şi ne-a închis. Zvonurile astea erau menite să stingă interesul oamenilor, ca aceştia să nu ne mai caute. Am tot primit telefoane îngrijorate şi i-am liniştit: nu suntem chiar atât de uşor de închis.

Trollywood: Crezi că o eventuală prăbuşire a lui Dragnea v-ar scăpa de aceste presiuni? 

Carmen Dumitrescu: Dacă asta se va întâmpla, n-ar mai fi vorba de vreo presiune, pentru că ziarul nu va mai avea obiectiv. Lupta noastră e cu sistemul, iar în Teleorman, sistemul are un nume: Liviu Dragnea.

Vezi tu cum e? Noi nu am început ca un ziar targetat împotriva lui Dragnea, cum ţi-am şi zis. Dar am devenit pe parcurs, pentru că sâcâielile au darul să te întărâte.

Trollywood: Dacă misiunea voastră în Teleorman s-ar împlini şi ziarul ar deveni inutil, te-ai angaja într-un proiect similar în altă parte a ţării? 

Carmen Dumitrescu: Da, în oricare parte a ţării, pentru că mi-ar fi mult mai uşor.

Trollywood: Nu subestima PSD. 

Carmen Dumitrescu: Nu subestimez pe nimeni niciodată. Dar nu-i doresc nici unui ziarist să experimenteze tot ce am trăit noi aici, în Teleorman, cu acest proiect: nopţi nedormite, dureri de cap, telefoane de intimidare la miez de noapte, urmăriri cu maşini ale slugilor lui Dragnea şi, mai presus de toate, sentimentul de neputinţă, că te lupţi cu morile de vânt.

Singurul motiv pentru care continuăm este credinţa că luptăm pentru o cauză mai mare decât noi.

 

Ce le-a fătat mintea
Sharing is caring!Share on Google+Tweet about this on TwitterShare on FacebookEmail this to someoneShare on LinkedInPin on PinterestShare on Reddit

One Response to Ghid de şicane politice

  1. jademan says:

    #marșarier.

    #etc.

    -_-

Leave a Reply

%d bloggers like this: