#
MENU

Seducţie la metrou

Prostia săptămânii: “Limita decenţei”

May 7, 2017 Comments (1) Views: 1237 SPICY

O scrisoare deschisă somnului meu

Dragă domnule somn,

Dacă ai fi bărbat, ai fi fost un companion absolut mizerabil şi aş fi încetat de ani buni orice formă de comunicare cu tine. Din păcate, nu eşti bărbat, şi prin urmare nu eşti dispensabil. Din păcate, fără tine, viaţa mea e o ruină. La propriu. De aceea nu pot să-ţi administrez tradiţionalul şut în partea dorsală pe care l-am rezervat tuturor persoanelor care au reprezentat mai mult deranj decât sens în viaţa mea.

Dragă domnule somn,
Momentan eşti o problemă.

Noaptea, când am o nevoie disperată de tine, eşti de negăsit. Ai mereu alte obligaţii. Degeaba încerc să te seduc cu poziţii ademenitoare de yoga relaxantă, degeaba îmi închid toată tehnologia din casă (bine, mai puţin frigiderul, că o fată care urăşte să gătească are nevoie de o rezervă solidă de legume congelate din care să făurească soteuri în zece minute); degeaba beau ceaiuri calmante şi degeaba te invoc cu vin. Degeaba îmi iau motanul în braţe; el îmi respiră regulat în obraz, lin şi calm, ca orice fiinţă pe care o binecuvântezi cu iubirea ta, iar el îl veghez, îi asist visele agitate şi-l mângâi suav pe căpşor să-l liniştesc.

Îţi iei revanşa în timpul zilei, când, ca orice om cu mai multe colaborări simultane, am nevoie de fiecare minuţel al zilei, perfect gestionat. Mă apuci în timpul unor discuţii serioase, în timpul unor întâlniri cu oameni care chiar contează, în timp ce-mi mănânc supa la restaurant. Iar dacă nimeresc un film măcar vag plictisitor, te proţăpeşti peste mine şi… opa, uite literele alea albe cum o iau lin în sus.

Dar parcă niciodată nu eşti mai statornic în cârca mea, ca în momentele de după două cafele tari înnădite, sau după un energizant dublat de o cafea. Cofeina pare muza ta.
Şi parcă niciodată nu eşti mai insistent – insistent ca un cocalar nefutut de pe o reţea socială – ca în zilele când am multe, multe, M U L T E lucruri de făcut.

Dragă domnule somn,

Eu m-am cam săturat de această relaţie pe care nu mă pot baza în nici un fel şi propun următoarele: sau facem un plan coerent şi solid, de care să ne ţinem amândoi, sau încep să te păcălesc: la 23 – 00, când eşti cel mai convenabil, mă înfig într-o cafea neagră fără zahăr – silueta contează – însoţită de un red bull, de asemenea fără zahăr. Şi mă prefac că mă apuc de ceva important.
Şi dimineaţa, bag vin roşu, că iată. Îmi scoală mintea de zici că e organ erectil.

Dar înainte să ajungem la astfel de barbarii, dragă somnule domn, te rog să meditezi la posibilitatea unei soluţionări amiabile. Fata asta are treburi.

Cu stimă,
Eu.

Ce le-a fătat mintea
Sharing is caring!Share on Google+Tweet about this on TwitterShare on FacebookEmail this to someoneShare on LinkedInPin on PinterestShare on Reddit

One Response to O scrisoare deschisă somnului meu

  1. Mihaela says:

    Lorena,

    Suna a adrenal fatigue,ia investigheaza tu un pic.

    Cu drag,

    M

Leave a Reply

%d bloggers like this: