În minus. De ieri seara şi până azi am reuşit să am o prietenă în minus. Iată cum.
Prietena asta a mea are un job stabil la o… să-i zicem firmă. Nu corporaţie boring, ci firmă cu o activitate palpitantă, interesantă, o activitate pe care cei mai mulţi oameni obligaţi să presteze joburi plicticoase, monotone şi rutinate ar dori-o din tot sufletul. Dar, când vine vorba de joburi mişto, am senzaţia că sunt singura din lume care apreciază faptul că i-a dat Dzeu norocul să prindă doar joburi în care e plătită să facă chestii pe care majoritatea lumii le face în timpul liber.
OK, prietena asta a mea îşi dispreţuieşte jobul mişto şi palpitant, unde chiar are treburi interesante de făcut şi îmi spune că, uite, nemernicii nu i-au mărit salariul de 3 ani. (Asta în condiţiile în care multă lume din jur plânge că a fost concediată în aceşti trei ani, că i s-a închis firma, că i-a scăzut salariul la sfert, că nu i-a intrat salariul pe card de 4 luni, etc.) Şi tot prietena asta a mea îmi povesteşte cu steluţe în priviri că gata, ea se înhăitează cu o trupă de artişti wannabes şi se face şi ea artistă.
Toate ca toate, până când m-a invitat la un şou al trupei. Şou în care ea personal nu presta, dar… şi asocierea e o formă de a te face de căcat. Şi ţineţi-vă bine, că acum vin axiomele Lupu despre condiţia de artist.
1. Să ieşi în faţa unei găşti de oameni, să le stingi lumina în cap şi să-i obligi să se uite la tine o oră sau zece e O RESPONSABILITATE. Asta înseamnă că tu te obligi să le dai ceva care să justifice atenţia lor necondiţionată. Dacă nu, stai dracu’ la tine-n dulap.
2. Chiar în seara de dinainte am fost la recitalul “Sunt un orb” al lui Mălăele – pe care l-am intervievat pentru Tabu. O oră întreagă, nu m-am putut uita în altă parte. Chiar dacă aş fi vrut, nu puteam. Chiar dacă m-aş fi dus chitită să ignor ce se petrecea pe scenă şi să joc bambilici pe mobil, n-aş fi putut. PENTRU CĂ ERA INTERESANT CE SE PETRECEA PE SCENĂ. “Bine, dar tu compari cu Mălăele?” Gen, da. Ăla are un singur creier, ca tine, are 2 ochi (4 chiar), 2 urechi, o gură. Tehnologic vorbind, nu are nimic în plus. De ce mă uit la el o oră, iar ţie îmi doresc să-ţi dau foc după 5 minute? Pentru că ăla e conştient că are o responsabilitate faţă de proştii din întuneric, iar tu nu. Şi responsabilitatea asta se traduce într-o chestie foarte simplă de 5 litere. MUNCĂ.
3. “Ah, mă duc să fumez ceva”, a oftat spăşită prietena mea în minus, după ce i-am zis asta. Şi abia atunci am simţit impulsul să-i trag un bocanc în ovare. Nu, nu-s împotriva marijuanei, a heroinei sau a ce dracu se ducea ea să fumeze – DACĂ LE FOLOSEŞTI RECREAŢIONAL. Dacă le foloseşti ca pe un debuşeu împotriva oamenilor lucizi care-ţi spun că în halul tău de acum nu eşti bun de nimic, şi fie îţi ţii jobul mişto, pe care orice şomer cu studii superioare din Bucureşti şi l-ar dori cu bale la gură, ori te apuci de muncă titanică şi ajungi la fel de profesionist ca Mălăele, ca să meriţi titulatura de “artist”, eşti un loser ratat şi meriţi să mori în şanţ, ros de şobolani.
mami, nu te apuci tu si de cronica plastica? vrei sa-ti trimit invitatii?
sunt perfect de acord cu tot ce ai spus tu, in afara de cele 5 litere care formeaza cuvantul ala odios. pune un magar la munca si nu devine malaele
ok, dar nici un geniu puturos nu devine mălăele.
geniu si puturos sunt incompatibile pentru ca sunt una si aceeasi
asta e scuza leneşilor.
ia orice artă bazată pe exerciţiu şi migală. cântatul la instrumente, diverse stiluri de dans, pictura, etc.
termenul de “virtuozitate” îţi spune ceva?
“LIke”
Talentul fara munca se intoarce la origini. Poti sa muncesti cat ai vrea, nu vei fi decat o copie xerox a vreunui talentat muncit. 🙂
nu ma dau in vant dupa “virtuozitate” in sine. a fi robot nu inseamna a fi artist si cu atat mai putin om.
in plus, sper ca nu folosesti persiflativ sintagma de “artişti wannabes”. e nevoie de ei, au existat dintotdeauna si fara multi ca ei nu ar fi avut de unde sa se remarce cate unu mai rasarit pe care sa-l numim geniu – dar de fapt nu oare era tot un “artisti wannabe”?
…si orice nu, arta NU e “bazata” pe exercitiu si migala :)) ci pe o anumita viziune, care poate fi exprimata prin acest mijloc, care se numeste tehnica. eu unul apreciez mai mult o idee geniala pusa in valoare firav decat o tampenie pusa in scena genial
şi asta e tot o scuză a leneşilor. de ce să pui ceva în scenă firav şi nu genial?
dacă tu pui semnul egalităţii între a-ţi antrena aptitudinile în aşa fel, încât să te depăşeşti pe tine, şi a fi robot, e uşor cam grav pentru tine.
folosesc persiflativ sintagma de artist wannabe şi desemnez prin ea categoria aia de loseri care pozează în artişti, care se îmbracă dubios, fumează dubioşenii şi se fut cu dubioşi, dar nu fac nimic cu adevărat artistic, care să justifice figurile de artist.
artist wannabe nu e totuna cu artist începător sau artist neconsacrat (încă). pe scurt: dacă ceea ce faci tu ca artist are valoare artistică în sine, chit că nu ştie popula de ea, eşti artist neconsacrat / nişat / whatever.
dacă produci băşini găunoase, eşti artist wannabe.
deci artist deplin e doar cel care apare in manual, Uniunea Artistilor 🙂 si Holograf
dacă tu citeşti doar manualele, frecventezi doar Uniunea Artiştilor şi asculţi doar Holograf, maybe.
frumos s-a incheiat aceasta discutie cu un rafinat “ba TU!”
îmi pare rău, în continuare nu cunosc un alt răspuns pentru speculaţii nefondate.
n-am zis nicăieri că nu respect artiştii neconsacraţi, dar valoroşi. dimpotrivă, dacă cineva face ce poate să-i împingă înainte, eu sunt aceea.
eu sunt un artist ne-wannabe care vrea sa mearga inapoi. impinge-ma inainte 🙂
atâta timp cât nu mă iei pe mine de martor şi aliat întru susţinerea statuii imaginare pe care ţi-o zideşti singur în cap, eşti liber să mergi unde vrei tu. 🙂
Ei, mai cunosc si eu pe unul care canta manele la caminul cultural si cica-si spunea artist. Poate Hartist:)))
Eu stiu ca sunt femei care croseteaza.
şi băieţii croşetează câteodată. hai să nu transformăm textul ăsta în demersul clasic “la cratiţă, fă!”, nu e cazul.
Da nu cu cratita croseteaza.
păi biata fata tre să pornească de la ceva(chiar dacă e un căcat) ca sa ajungă la altceva.
ca ioana baețică – bușulengo, nu?
bine. diferenţa e în reacţie. ioana chiar a învăţat din greşeli, gen.
pfff, Jdjiot, am auzit discuția asta de 1000 de ori. Să te întreb o chestie: ai auzit de regula celor 10 000 de ore? Cam atâta practică îți trebuie ca să devii bun la ceva. Dacă e și talent acolo ca să justifice începerea unei asemenea munci, cu atât mai bine. Talentul și munca pot exista una fără alta, dar rezultatul e întotdeauna unul prost. Ergo – numai tehnică = excelent dar plictisitor, numai talent = interesant, dar prost făcut.
Dar când vine unul/una care are prea mult timp liber și nu știe ce să facă cu el și are pretenția să mi-l piardă pe al meu, permite-mi să mă cac pe arta lui/ei.
Vai domnisuara Lorena scumpa Lamult ani v-s dorecs din tot sufletu meu care nam mai entrat la dumevoastra pe bloc care nam avut tinp. Asi vriea decat s-a va spun ca cam v-a anteleg care si ieu am renuntat la o pretenie dede mult ca cand ieream sub comunisti una din colegele de serviciu ale lu barbatumiu intelectoal care iea nu erea intelectoala decat ca iea asea credea care avea ocelari a spusa ntro zi ma scuza-ti ma cac an Ceausescu care ieu nam fost de acord antaiul om al patriiei sal faca asea care nea dat metrou mama si locur de munca vacante la munte cu sindicatu care tare rau mam suparat pe iea. Ieam spus atunci bai femee ieream mai andrasneata atuncea ieream frumuasa si mindra ieam spus dar femee care tu sa nut bati joc de tovarasu care fara iel tu iereai nimendrum escroaf-o si nemernic-o care am si parato la sefu de sectiie pentru asea un abus. Nu stiu ce santamplat cu iea porma care atuncea mea zis sam vad numa de baiatu Bogdan care a zis iea erea asea de prost ca crediea ca Ceausescu e tatasau care ieu ieam zis fa proast-o asea lam anvatat noi care iel Bogdan ie prea mic sa stiie ca lam facut eu cu ma scuza-ti pisda mea care ie mai bine sa crieada ca Ceausescu ie tatal lui si Tovarasa Elena mamasa care noi adeca ieu cu intelectoalu de barbatamiu decat neam loat acieasta onoare sa crestem un copiil al patriiei proast-o. Si c-a sa v-a spui un secret Bogdan pana an ziua de az an străcuru sufletului lui care crede ca are ceva din Ceausescu care uneori vine si ami plange la usa care spune mama de ce lai lasat ampuscat ca pe cainele la zid ampreuna cu tovarasa. Iar am divegat discutiiea voiam sa spun care daca nu concide opinile cu pretena nu ie rusine so bagi an pisda masi care o vieata avem nu neo putem petrece cu toate cotoharlele care bantue peaici sa.
Bineinteles, munca asidua in baza talentului garla te poarta pe culmile glorioase ale artei 🙂 …dar cre’ca fara ‘recreationale’ , alea iti dau doar iluzia ca ai talent ca ce vrei tu sa fii :)…
e ok ce spui tu, din punctul meu de vedere, mai putin partea asta:
“Asta în condiţiile în care multă lume din jur plânge că a fost concediată în aceşti trei ani, că i s-a închis firma, că i-a scăzut salariul la sfert, că nu i-a intrat salariul pe card de 4 luni, etc”
sa ne fie cu iertare dar nu ma intereseaza cati au fost concediati.
daca eu muncesc azi mai mult ca acum trei ani si am rezultate, mi se pare normal sa vreau mai multi bani. nu-i vina mea ca altii au fost concediati.
cum nu-i vina ta ca mor de foame copiii din Africa.
nu, nu-i vina mea că mor de foame copiii din africa. dar noi trăim în aceleaşi circumstanţe economice. veniturile tuturor companiilor s-au micşorat.
nu ai cum să pretinzi tu, salariat, mai mulţi bani, dacă veniturile generale ale companiei scad. economie elementară. eu, patron să fiu, te-aş întreba: “singur, timpul nu e o justificare a unei pretenţii salariale mai mari. unde e plus-valoarea care să motiveze această pretenţie?”
nu cred ca s-au micsorat veniturile tuturor companiilor, o sa caut sa vad.
sunt 5 cai, eu si alti 4. in fiecare an am arat mai mult, ceilalti mai putin, s-au plafonat, sunt mai batrani, etc… in plus, boii de stapani n-au depozitat recolta cum trebuie, s-a mai stricat, au preferat s-o vanda din depozit in loc s-o transporte la piata, etc…unde e vina mea? stiu, trebuia sa fiu bou.
Nu sunt plătit prost, sunt plătit chiar bine pentru România, Colectivul e bun, directoarea sexy, însă, slujba e înfiorătoare câteodată. Deci, cine are o slujbă plăcută și plătită rezonabil să stea în banca lui.
PS Jos Băsescu și gașca lui!
Bogdane mama teau lasat acasa de la spitalu cu boli nervoase care ieu asea m-a bucur ma scuzi cati spun ca curva de nevastata ma mintit a zis ca decat aia a-ti dau drumu saptamana vitoare care am sunato azi iea ma mintit. Mama t-e iubeste Bogdane chear daca nu meai spus ca teai antors. Bine a-i venit acasa mama draga care nu uita sat ei pastilele ca sa nu ajungi iaras an pelea goala pe strada care cantai desteaptate romane.
Femeile fac de multe ori lucruri irationale pentru ca sunt indragostite de cate vreun tip care nu le acorda atentie , asta ar fi pentru mine singura explicatie posibila pentru renuntarea la “tot”.
of de cate momente penibile as fi scapat daca cineva ar fi fost atat de sincer cu mine (si aici ma refer la cineva macar relativ competent) ;din pacate singurul moment in care oamenii imi spun sincer ca sunt penibila este acela in care sunt mache si devin best-dancerul clubului. pe bune ma???