Casă de vacanță vs. călătorii

Câteva din cele mai apreciate texte de pe acest blog s-au născut în urma unor conversații cu prieteni sau cunoscuți. Ieri, stăteam la o cafea cu un amic și puneam țara la cale. Îmi povestea că în august are concediu și se duce în casa de vacanță pe care o deține la munte.

Back story: a fost în urmă cu câțiva ani într-un orășel de munte care i-a plăcut la nebunie și i-a apărut chilipirul. Unul își vindea casa, s-o ușchească în străinătate. Amicul meu a cumpărat-o, a băgat în ea bani cu nemiluita s-o renoveze, s-o amenajeze frumos, s-o updateze tehnologic și de atunci se duce în concedii acolo. O dată, maximum de două ori pe an.

Ceea ce mie mi se pare un nonsens și îmi place să fac mișto de el:

-Ai idee câte călătorii în lumea largă puteai plăti din banii pe care i-ai băgat în casa asta?

-Ce să zic. Alte ore cu avionul și cu mașina, mă piș pe ele.

-Dar măcar vezi toată lumea.

-Nu mă interesează lumea, mie îmi place pacea.

-Da, frate, dar să te duci în toate concediile să vezi exact același loc.

-Da, și îl iubesc de nu mai pot. Abia aștept.

-Dar nu te-ai săturat? insist eu. Cum să-ți placă să fie același loc, în loc să fie mereu altul, exotic și fascinant?

-Nu mai pot de exotismul lor. Măcar la tine acasă știi ce mănânci și nu te temi că te caci împrăștiat două ore.

-A, și asta. La tine acasă, tu gătești, tu faci curat, unde mai e vacanța? Într-un hotel îți fac tanti cameristele curat în fiecare zi, comanzi ce vrei tu de mâncare, room service sau restaurant…

-Mie îmi place să fac curat și să gătesc. Mi se par activități de concediu.

-Cred că o mie de gospodine o să arunce cu făcălețe în tine dacă aud asta. Concediul înseamnă să fii servit.

-Sunt servit. Tu dacă mergi în vacanță, trebuie să suni la hoteluri, să verifici dacă te primesc cu Pulică, să plătești în plus pentru el. Eu trebuie doar să descui ușa de la intrare.

-Lasă că plătești destul. Ai plătit toate lucrările, plătești lunar un vecin să aibă grijă de casă în restul celor unsprezece luni cât stă goală, plătești facturi pe luni în care nu locuiești acolo, plătești impozit pe urma ei… Eu zic că bate nota mea de plată de la hotel.

-Da, Lorena, dar tu nu rămâi cu nimic.

-Rămân cu experiențele și amintirile.

-Eu rămân cu o casă.

-În care nu stai, bro!!

-Dar poate rămâne moștenire copiilor mei.

-Băi, nu știu ce ai fumat, dar țin să te notific prin prezenta că tu n-ai copii.

-Găsesc pe una și facem, ce?

-OK, după ce faceți, mai stai gen 18 de ani și o să-ți spună copiii tăi ce casă ar prefera: un apartament de două camere la București.

-Da, și în vacanță?

-Fratelemeleu, până faci tu copii și până cresc ei mari, lumea o să-și facă vacanțele pe lună.

Foto: pixabay.com.

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***

Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram. Sau, mai nou, devino parte a comunității mele pe Reddit.