Cooperativa “Scrisul meşteşugăresc”

N-am decât invidie pe oamenii care pot aşa: mă scol la ora 4, bag o cafea sau o dâră de coca şi prestez scris. Serios, cred că Dumnezeu a fost generos cu ei. I-a învăţat că scrisul poate fi produs în serie, ca pantofii de întreprindere sau sticlele de Coca-Cola. Ceea ce e magnific.

Eu, de câte ori mă ia cineva cu “hai, chestia asta tre’ să fie gata în 2 ore”, fac câte un acces de zona zoster. Pentru că mă stresează ideea de fabrică de cuvinte. Alteori, chestia aia e gata într-o singură oră, pentru că e din inspiraţie şi din poftă de a scrie. Dar e ceva în fiinţa mea, înnăscut, care se opune cu toată forţa ideii de scris ca produs de fast-food.

Uite, textul ăsta care vine în mod natural, ca reacţie a mea personală la ceva, îmi iese oricât de lung, şi se întâmplă în 10 minute. Pentru că e visceral. Pentru că o clapă a mea interioară a făcut blii-uiiii-uuiiiiing la ideea de scris în serie şi mi-a apărut prima rundă de bube pe interior.

N-aş putea să pun ceasul la ora 5 şi să scriu. Pur şi simplu, aş sta să belesc ochii la ecranul calculatorului şi aş adormi în zece minute, în şezut. O fi sila de constrângere, sau sila de mulgere a creativităţii, de parcă ar fi vacă din cooperativa “Scrisul meşteşugăresc?”

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

9 Responses

  1. stressat says:

    E vorba de talent, îndemânare, obișnuință, disciplină, sau wtf o fi de la caz la caz, io mă chinui ore bune să screm un articol (câteva rânduri…) pe blog… Și fără pretenții artistice, vorbesc de chestii tehnice (mi se pare extrem de dificil să scriu pe înțelesul oricui), dar nu mă compar cu cei ca tine (profesioniști, talentați, dăruiți, de meserie, mă rog ce considerați voi profii că sunteți).
    Pe de altă parte, la serviciu (”adecă” pe plan profesional!) sunt obișnuit cu termene limită, cu ”super-urgențe”, orare stricte, tot gunoiul modern, stres 200 %.

    Se pun la socoteală (la scris) și amatorii (luzării), sau trebuie să mă dau cu capu’ de birou??? 🙁

  2. AdiM says:

    La cum te stiu e sila de constrangere. Nu cred ca ai ceva impotriva mulsului creativitatii.

    Eu unul consider utila pana si constrangerea. Cred ca ar fi o solutie buna sa am pe cineva (preferabil o femeie :D) sa-mi mai traga cate un bici pe spinare de fiecare data cand mai ma las pe tanjeala.

  3. Lorena Lupu says:

    Eu reacţionez alergic la bicele altora.

  4. Strajnik says:

    Lasa-le incolo de bice… Editorul/patronul da “exercitii impuse”…Ce-l doare pi el “pipota”. Asa ca “exercitiile libere” au disparut, aproape complet, din “meniul” jurnalistilor angajati. Si cum din kakat nu poti sa faci bici(decat rare ori) care sa faca si plici, apare koncluzia enuntata di tine…Altfel e cand “trancaneala” e la liber…

  5. Strajnik says:

    Fara sa-ti propui, ai atacat tema larga si dificila a “Libertatii”…
    Blogul ‘cesta e o expresie a libertatii tale dar daca ar fi sa traiesti de pe urma lui, ai hi “tangenta” cu foamea. Si, uneori, ca sa il citam aproximativ pe apostolul libertatii, Emil Cioran, pretul libertatii(neatarnarii) e, uneori, foamea…
    Noroc ca natura regleaza fin marile dezechilibre si intervine, salutar/ salvator:”La barza chioara ii face Dumnezeu cuib”. E sapte dimineata desi m-am trezit, in mod natural, la cinci dimineata ora de maxim randament pentru subsemnatul. Chestiune de bioritm. Mama zicea ca sunt nascut in zori, la cinci dimineata…

  6. Nautilus says:

    Nişte băieţi dăştepţi care aveau carnet roşu şi purtau costum de Apaca rupt în coate ziceau ceva de genul “scriitorul nu crează, el produce, e un muncitor cu condeiul, aşa cum alţii sunt cu sapa sau cu ciocanul”.

    ~Nautilus

  7. Strajnik says:

    Nautile gresesti prin simplificare…
    Comunistii isi plateau regeste propagandistii “fini”.
    Si mai prost pe aia din topor
    Raportat la ziua de azi, afara de cateva exceptii bine remunerate si binecunoscute, jurnalistii angajati den zilele noastre par niste pomanagii cu mucii pi piept…

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading