Da, e important să suni la poliție

Ieri, am scris despre livrarea care s-a transformat în hărțuire.

O fată care făcea telemuncă de acasă, tură de noapte, a comandat mâncare prin Glovo. Și după ce a văzut-o trei secunde prin ușă, gigelul a decis că e cazul să facă și el niște sexică, drept care, a început să-i trimită mesaje creepy și să bată insistent la ușă, de zici că venise potera să facă razie.

Fata nu a făcut reclamație la poliție.

Pentru că, după experiența traumatică, nu avea chef de alți bădărani, de data asta în uniformă oficială, care s-o ia la întrebări cretine despre cum era îmbrăcată, cum era machiată și să găsească moduri s-o blameze tot pe ea pentru că boul era psihopat și nu înțelegea ideea de job și regulile elementare de conduită față de un client. Și pot înțelege asta.

Dar faptul că înțeleg nu înseamnă că aprob.

Singurul mod în care schimbi societatea și mentalitățile este să duci lupta. 

Să ne gândim la condiția femeii, istoric. La faptul că era tratată ca o proprietate. La faptul că, dacă nimerea un psihopat în călduri, ca boul menționat mai sus, și ăla o viola, ea era de vină, “că l-a ispitit”. Şi o învinuiau şi bărbaţii, şi alte femei care credeau că, dacă fac pact cu un sistem care le limitează atât de drastic opţiunile şi puterea economică (singura putere reală), îşi vor negocia, ele pentru ele, un tratament individual mai bun.

S-a schimbat asta stând acasă şi plângând în pernă?

NU.

S-a schimbat pentru că au existat femei, şi pe lângă ele, bărbaţi neproşti şi capabili de empatie, care să înţeleagă cât de nedrept e să trăieşti o viaţă care nu e a ta, şi asupra căreia nu poţi lua decizii. Şi pentru că au existat oameni dispuşi să se lupte, s-au câştigat dreptul de vot, dreptul la o carieră, dreptul la a-ţi alege partenerul, şi toate celelalte drepturi care unui bărbat nu i-au fost niciodată contestate.

Nu vei schimba niciodată mentalităţile retrograde şi atitudinea misogină din poliţie sau din alte instituţii de stat dacă stai ghiocel şi ţi-e frică de ce or să spună şi ce or să facă. Nu vei schimba niciodată mentalitatea de animal misecuvenist şi egoist a unui gigel educat de ta-su că femeia e un bun obştesc, şi când vrem una, o luăm pur şi simplu, dacă NU EŞTI DISPUSĂ SĂ LUPŢI LUPTA.

Să zicem că, la final, nu vei avea câştig de cauză.

Dar măcar ai încercat.

Măcar ai plimbat gunoiul ambulant dotat accidental cu buletin pe la poliţie, să dea cu subsemnatul, sau prin tribunal, să se uite în ochii unui judecător.

Zdreanţa aia infectă de Youtuber, Colo, măcar a trăit pe pielea lui nişte zile de groază cu arestul preventiv, după ce a aberat că o minoră merita viol pentru că arăta bine.

Chiar dacă nu ţi se face dreptate, măcar ai luptat pentru ea şi i-ai făcut pe rahaţi să simtă că brutalitatea şi nesimţirea au consecinţe.

Şi nu trebuie să te impresioneze atitudinea gigeilor de la poliţie. Remember: aşa era întregul sistem, peste tot, înainte ca nişte femei curajoase să decidă că nu pot lăsa această viaţă oribilă moştenire fiicelor şi nepoatelor lor.

Dar dacă ţi se face dreptate? 

Dacă infecţia care bubuia la uşa ta noaptea îşi primeşte pedeapsa? Dacă, pe parcurs, îi faci pe trei gigei de la poliţie să priceapă că femeile sunt oameni şi drepturile lor la intimitate şi integritate fizică şi morală trebuie respectate?

Repet: nu poţi avea societatea pe care o visezi, dacă nu eşti dispus să lupţi pentru ea. 

Dau un alt exemplu.

Ştiţi că, la începuturile industrializării, un muncitor băga 14 ore pe zi, 6 zile pe săptămână, în cele mai toxice fabrici şi mine, şi era plătit mult sub limita subzistenţei? Iar dacă se îmbolnăvea, era pur şi simplu azvârlit ca o cârpă uzată?

Motivul pentru care tu azi ai opt ore pe zi, două zile de repaus, concediu medical şi de odihnă, şi un cod al muncii care descrie exact cum trebuie să fii tratat este DATORITĂ CELOR CARE AU LUPTAT SĂ SCHIMBE SOCIETATEA.

Nu speriaţii de bombe au fost cei care au primit condiţii mai bune, ci oamenii care au avut curajul să ducă lupta.

Singura luptă care merită dusă, de altfel.

Drept care.

Dacă aveţi parte de abuz, hărţuire,faceţi ceva. 

Eu de exemplu i-aş fi răspuns inclusiv la mesaje gigelului în călduri. Întâi politicos. “O să te rog frumos să te porţi ca un profesionist şi să renunţi la această atitudine, care nu-ţi face cinste. Am comandat şi plătit mâncare, ai prestat acest serviciu, nu ai nici un alt motiv să mă deranjezi”.

Pe de altă parte, dacă insista cu “nu-ţi fac altă gaură”, îmi băgam pxla în morţii şi răniţii lui atât de profund, încât fecundam maimuţa originară din care a provenit şi îi insuflam decenţă umană, creând un univers alternativ în care ăsta nici măcar n-ar fi visat să deranjeze privat o clientă.

Şi dacă bubuia în continuare la uşă, sunam instant la poliţie. Să facă un rond pe la arest. La pariu că după aceea s-ar gândi de zece ori înainte să se dea astfel la o clientă?

Lipsa consecinţelor îi face pe jegoşii ăştia să aibă atâta tupeu. Păi, hai să ne concentrăm în a le crea consecinţe celor care nu înţeleg de vorbă bună.

*

Dacă ţi-a plăcut acest articol, susţine site-ul cu o donaţie.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.