Newsletter ejobs:
ce întrebări ţi se pot pune la un interviu de angajare
De ce îţi doreşti acest job?
În nici un caz să nu recunoşti că vrei bani. Nici angajatorul nu ştie asta. El crede, în profunda-i naivitate, că vii să munceşti din dragoste de glie.
Ce îţi putem oferi?
Răspunde senin: satisfacţia muncii. Din nou, nu menţiona banii. Nu rata ocazia de a părea fraierul ideal.
Ce aşteptări ai de la viitorul job?
Din nou, nu menţiona banii. Nu uita, the best things in life are free. Găseşte cinci cuvinte care să se termine toate în “-ism”.
Ce aşteptări salariale ai de la noul job? o să insiste omul.
Poate această întrebare-capcană îl va determina pe micul demon al lăcomiei să te tenteze spre a aduce vorba de bani. Rezistă! Rezistă eroic.
————-
De ce aceste sfaturi ne aduc aminte de învăţăturile bunicii: “Ascultă de bărbat şi nu ieşi din cuvântul lui” – când experienţa ne învaţă că tactica cea mai bună e să spui lucrurile exact aşa cum le gândeşti?
Dacă tu ai fi cel care face banii, angajatorul,
ai intervieva ascultând Cohen? (și el a fost contabil) 🙂 Sfaturile sunt cel mai ușor de dat, numai tu știi dacă-ți dorești viață boemă…
moaaaamă, ce subtil eşti, geo.
şi cum se face că eu am dat doar de angajatori cărora să le cer bani de la obraz şi doar de bărbaţi care să-mi aprecieze onestitatea?
La angajare,angajatoru doreste 2 lucruri:sa futa gratis si sa-si umple buzunaru.
Angajatu doreste si el un singur lucru: sa scape de microbu saraciei.
Solutia ar fi la mijloc: sa se futa angajatu cu angajatoru, de asa maniera ca sa-i transmita microbu, ma rog niste microbi acolo de ceva .
Si in al doilea rand sa-i dea Garda cep la buzunare angajatorului si sa-i mai ia din osanza. Iar de imbogatit, se imbogateste statu care-i fute pe toti: Garda, angajatori si angajati.
Morala : FOLOSITI PREZERVATIVU IN RELATIILE DINTRE ANGAJATORI SI ANGAJATI, CARE VA APARA DE BOLILE CU TRANSMISIE SEXUALA.
Idee de afaceri: cate fabrici de prezervative avem in Romanica , sau macar, cate ateliere de vulcanizare, ca tot e recesiune ?
Slogan de campanie publicitara : Vrei sa-ti creasca mai rapid contu din banca dar nu te-ai gandit sa folosesti un prezervativ vulcanizat de mai multe ori ?!
io totuşi cred că vulcanizarea e mai scumpă decât un pachet nou de prezervative. 🙂
poi hai sa-ti zic.
chef ace romanu’?.
ma duc la asta. il mint ca nu vreau bani multi la angajare. plm, el e prost. crede ca sunt bestial. ma angajeaza. imi da si ceva bani. si de restu’, las ca fur io.
lucrez de 2 ani. cel putin 90 la suta dintre “colegii mei” au salariul lunar diferit de venitul lunar. deh, romanu’ se descurca ( bagami-as pula in ea de sintagma – o aud de zeci de ori si-mi vine sa borasc. -ce faci ma?
-cum iti merge? -pula mea :ma descurc.)
a te descurca-meserie soro. daca as avea bani as face univesritatea de descurcat.
Oh, si e minunat cand altii ” se descurca” si tu ca boul te-mbraci cu-aceleasi haine-n fiecare zi si-ti cumperi tigari pe bonuri pentru ca tu, boule, nu poti sa iei spaga si nu poti sa furi:boule. pentru ca a fura putin e totuna cu “a te descurca”. boule.
Si daca vrei ca ala sa te plateasca intr-adevar “bine”( asta daca are cat-de-cat bun simt) nu vei mai avea viata ta-vei trai pentru el.
Ps: vulcanizarea e scumpa pentru ca mana de lucru e scumpa:)
corect. 😀
Nu e mama,scump, se face cu laser ,ca operatiile pa creier.Problema edupa aia, sa folosesti vasilina potrivita pentru cauciucu respectiv. Uite o idee de privatizare, un butic cu vasiline pentru prezervative, pe marci: PIRELLI, DUNLOP, MICHELIN, GOODYEAR, FIRESTONE, etc, si o firma ,numa spoturi colorate cam asa:”DE CAUCIUC AI BANI SI TE ZGARCESTI LA ALIFIE?”
corect: cele mai ieftine produse sunt pâinea şi laserul. 🙂
A bagat astia la Carrefour si Auchan saptamana asta lasere ,in prostie , si numa d’alea, bucati una si una.Ca, in prima zi, o baba:” sa dati cate unu , sa ajunga la toata lumea !’, a draq, cred ca facea evaziune fiscala in draci ,acasa pa PFA.
Am vorbit cu premieru , a zis sa mai asteptam la coase, mai intai baga seceri si ciocane. Au luat toate nefututele ciocane ,numa d’alea cu coada lunga, m’am dus si io, mai avea un ciocanel de traforaj si ala cu coada rupta.Cat o mai fi uncia troy de prezervative la Bursa din Londra? Mai am un stoc, de pe vremea lu Leana, le tin la namol, sa nu se usuce.
Am fost la cantina sociala de la primarie, cu sufertasele, ca mi-a dat un sms ca sunt programat, futu-i in lampa, iar mi-a trantit ala somon fume si trufe si o lingura de caviar beluga, cica nu mai are parizer si macaroane cu branza. Si nici servetele si hartie de impachetat nu mai au, mi-a trantit pestele pe foaie de ziar, da nici unu ca lumea, era ceva scris in ungureste sau germana. Am trimis-o pe vecina sa mai ia o sticla de CHIVAS, de la colt, dar din ala, de 12 ani, nu ca data trecuta, de mi-a luat JB de m-a ars la ficati toata noaptea, mai ales eu cu tumorile alea pe cap de pancreas.
Ptiu, de dulce uitai, ce-ar fi mers acuma un tort de inghetata de 2 kile, cu bucati de ciocolata neagra si alune de padure !!!!
Asa ca lasati-ma in durerea mea, ca’s negru de oftica.
Ce dracu’ e cu mentalitatea asta?
Principiul e simplu:
Faci ce iti doresti, si o faci si bine, ca sa fii in masura sa pretinzi banii pe care ii vrei.
Asa castigi si tu si angajatorul.
Sa spui altceva e o prostie din partea ta(cel putin din punctul meu de vedere), iar sa pretinzi altceva de la un angajat e o idiotenie din partea angajatorului, care va plati si el la randul lui prin cel putin ineficienta.
“ce dracu e cu mentalitatea asta” se referă la pagina de care făceam eu mişto, corect?
Ma refeream la mentalitatea care reiese din unele commenturi anterioare.
hai să facem în felul următor: pentru un plus de claritate, când critici afirmaţia cuiva, dă şi tu citat cu afirmaţia criticată.
Inteleg ce vrei sa spui, insa de obicei imi expun un punct contrar de vedere fara a contrazice direct o persoana sau alta pentru a nu intra in polemici. Nu`mi fac placere, mai ales in mediul asta virtual.
Ca sa impacam si capra si varza, pe viitor expun parerea fara critici prea explicite. 😀
ba e ok să fii foarte explicit în critică, dar cu ţintă clară.
principiul tău e simplu, dar nerealist în românia de azi, unde poţi să fii cel mai bun şi tot ţi se răspunde cu “nimeni nu e de neînlocuit”. 😀
Stiu un citat pentru asta, pacar ca nu mai tin minte autorul.
“Nimeni nu e de neinlocuit, dar uneori e nevoie de mai multe persoane pentru a inlocui una singura”
EEEE?
Seara placuta.
adi, nu îmi spune mie asta, ci angajatorilor mici şi mari. 🙂 că io-s de acord cu tine.
vreau atit de mult sa lucrez pentru tine incit as lucra gratis o luna. m-ai angaja?
nu am ce să-ţi dau de lucru. 🙂
‘Nu conteaza cat de prost te platesc ei, tu poti oricum sa muncesti atat de putin incat sa para o suma enorma’ – nu stiu cine o fi originat asta, dar o aplica multa lume 🙂
😀 😀 😀
esti off-topic.
Bine că ţi se pare ţie că eşti on topic.
Acu’ pe bune – avantajul terenului propriu este că eu hotărăsc care e topicul şi eu hotărăsc cine e on / off topic.
ziceam doar ca sunt candidati care aplica metoda asta. si angajatori care zic da, sau nu.
n-am probleme cu jocul in deplasare, decit ca mai si glumim.
metoda asta mi se pare o prostie. în fond, unul dintre obiectivele nerostite ale oricărui om este să îşi crească cota de piaţă – sau să o scadă cât de puţin se poate, în condiţii de criză. în clipa în care oferi muncă pe 0 lei îi arăţi ăluia că eşti disperat. Iar ăla, român fiind, va profita de disperarea ta să îţi dea un salariu ridicol.
hai să glumim din clipa în care ajungem la un numitor comun în privinţa umorului. glumitul prea abrupt şi prea timpuriu dăunează grav comunicării.
metoda exista, si se practica in domeniile de “specializare inalta” (nu doar in Romania) pentru care aproape nu exista scoli. bineinteles o practica cei complet lipsiti de experienta in domeniu, care isi doresc sa arda niste etape.
am oferit aceasta perspectiva de discutii pentru ca nu ma pricep sa comentez un indrumar de incepatori (prima data la un interviu). Marketingul de HR il prezinta ca sa isi faca propria viata (a lor si a angajatorului) mai usoara.
mooama cat am scris.
metoda o fi utilă în afara României, acolo unde un angajator ia în considerare potenţialul tău şi îţi oferă la final un contract pe măsură.
Dat fiind însă că angajatorii români caută să jupoaie şapte piei de pe angajaţi, pe nasturi dacă se poate, orice ofertă de gratuitate e plain stupid.
Iar eu, în acest moment, pot arde etape şi pe bani, deci ar fi o tâmpenie din partea mea să le ard gratuit. 😀
Şi nu ştiu de ce li se pare unora şi altora că viaţa angajatului şi a angajatorilor e mai uşoară când nu se vorbeşte de bani. Uite, eu am preferat mereu angajatorii care, după ce ţi-au povestit ce ai de făcut, au zis: “Oferim atât”. Aia e viaţa cea mai uşoară. (Mai ales dacă “atât” e ceva mai mult decât te aşteptai. 😀 )
mare arzoaica, aici ai dreptate. anunturile de joburi se dau cu salariu. romanii si cind isi vind un jaf de masina la mina a doua tot nu vor sa publice pretul (poate mai ciupesc ceva).
indrumarul de mai sus este doar un exercitiu al unei doamne din HR care n-avea ce face in ziua respectiva.
mă bucur că vedem lucrurile la fel. 😀
iar îndrumarul de mai sus mi s-a părut o mare tâmpenie, de aceea am şi făcut mişto de el.
@lorena: ‘cota de piata’ e altceva. ‘Cota pe piata’ cred ca e mai nimerit.
Problema e ca la noi sectorul HR nu este deloc evoluat. Pe unde am mai trecut si eu, dept respectiv era de fapt numai un departament de recrutari. Partea de motivare a personalului dupa angajare e vanare de vant. Probabil si pe principiul ‘mai stau 1000 la coada pentru jobul tau’. Se vinde lumea ieftin, ce sa-i faci..
Asa ca apare si situatia asta din indrumar. E intalnita de obicei la partea feminina, care a exersat-o asa: “Mama ce l-as fute pe Mitica!! Dar, desigur, trebuie sa astept sa ma minta frumos in timpul unei cine romantice ca nutreste sentimente adanci pentru mine. Abia astept sa ma minta, ca mor de nerabdare sa il fut umpic!!”
exact: “mai stau 1000 la coadă pentru jobul tău” e fraza-cheie în motivarea post-angajare. 🙂
Dar nu văd paralelismul între un futai pasager şi angajare, pe care toţi o presupunem de durată.
Pai iti voi explica paralelismul, euclidian de-a dreptul.
Desi ambii parteneri de discutie stiu ca e bullshit stereotip, trebuie sa apara pe stenograma discutiei acolo ca pe Mitica nu il intereseaza banii, ci este vorba de o motivatie intrinseca a job-ului. Si Mitica si intervievatoarea (Gherghina, sa-i zicem) stiu foarte clar ca acul poligrafului a iesit prin tavan, insa fara acest moment imbecilizant nu iese cu angajare. De obicei, momentul asta intervine cand Gherghina si-a dat deja seama daca il angajeaza sau nu.
La fel, (mi-am adus aminte de ‘A Beautiful Mind’)lui Mitica si Gherghinei le freamata narile de tare ce s-ar fute. Exista o chimie puternica, care le anunta orgasme copioase. De cele mai multe ori insa, trebuie sa se treaca prin niste etape intermediare, pe care Gherghina le cuprinde sub umbrela expresiei ‘castigarea increderii’, ba chiar trebuie ca Mitica sa se poarte ca un lord englez pentru a poposi in Gherghina. Si unul si celalalt stiu ca e bullshit, si ca probabil Mitica se va scarpina pe scrot cu cerceii Gherghinei ca post-ludiu, insa trebuie parcurse etapele alea in care el pozeaza in gentleman.
Similitudinea consta asadar in faptul ca ambele intruchipari ale Gherghinei stiu care este de fapt adevarata fata a lui Mitica: 1) el vrea sa obtina job-ul fiindca vine sfarsitul lunii aducator de facturi; 2) el vrea sa isi verse continutul in Gherghina, fiindca i se pare ca Graalul ei roz miroase a trandafiri proaspeti. Desi cunoaste lucrurile astea si este impacata cu ele prin prisma priceperii nebanuite pe care i-o atribuie lui Mitica (doar skill-ul lui o interesa de fapt), Gherghina insista sa fie mintita la inceput pentru a-l accepta pe Mitica.
Mama, ce scenariu am facut..
admir skillul tău de povestaş (mai mai să te invit să scrii cu noi pe blog, să fim un frumos menaj virtual în trei), DAAAR:
-Gherghina din viaţa privată vrea să se asigure că Mitică nu o va considera un bun uşor câştigat şi nu-şi va bate pula de ea postsex. Ştim – şi tu, şi eu – că bărbaţii au o tendinţă de a le trata aiurea pe femei şi le cataloghează cam uşor drept curve. Dacă bărbaţii nu ar fi atât de proşti, nici femeile nu i-ar plimba atâta cu vorba.
uite, când eram mai mică, eu chiar credeam în pasiune autentică şi făceam dragoste din tot sufletul. Apoi observam că unii proşti o luau drept “Am futut-o şi eu pe curva aia”. Alţi proşti, cu care eram mai reţinută şi mă jucam de-a şoarecele şi pisica, mă tratau cu mult mai mult respect şi seriozitate. Şi atunci, nu comportamentul bărbătesc e acela care te “domesticeşte” – să devii o japiţă necruţătoare?
în cazul angajării, motivaţia financiară e esenţială, direct proporţională cu motivaţia de a munci.
Deci, frumoasă paralelă (chiar, nu vrei să scrii cu noi?) dar incompatibilă cu viaţa. 🙂
Ce spui tu de viata privata nu imi pare tocmai in regula. Adica e adevarat ca barbatii prosti fac clasificarea aia de care zici tu. Dar doar aia prosti. Deci nu poti generaliza prin “comportamentul barbatesc”. Maxim prin “comportamentul barbatilor babuini”. Deci nu poti sa iti modelezi comportamentul dupa retardati. Altfel e ca si cum ai zice ca in urma unei vizite intr-un ospiciu unde nebunii rad de tine daca nu te coafezi cu grebla, te apuci sa faci asta, ca sa te incadrezi in peisaj. Sau ca si cum eu as iubi cultura hippie, dar as arde-o in biroul asta de la 8 la 8 ca sa imi iau Iphone si sa imi permit sa merg la squash, fiindca asta face lumea azi.
Eu cand eram mai mic (si acum la fel ca tot mic sunt) credeam ca e foarte ok pentru femei sa si-o traga sportiv de cate ori poftesc. Am intalnit chiar femei care povesteau cu lauda ca s-au iubit cu n barbati si nu le crestea nicio eticheta pe frunte. Erau chiar niste tipe misto, si nu le-ai fi putut cataloga drept curve. Cei care fac asta – apropo de expresia ‘un bun usor castigat’ – sunt cei care isi marcheaza ‘palmaresul’ cu briceagul pe usa de la camera lor, si care nu au cuvantul ‘pasiune’ in vocabular.
Ma rog, am starnit un topic nou, care permite polemici prea lungi.
In cazul angajarii, inteleg ca suntem in consens, dar nu vad de ce paralela mea nu se aplica.
Cat despre scrisul cu voi, eu ma simt destul de confortabil aici la subsolul posturilor voastre. Dar daca vrei, poti sa-mi zici tu de ce ar fi mai fain si ce ar presupune sa infaptuim trioul virtual 😀
aşa am crezut şi eu până când am constatat că bărbaţii proşti sunt cam 99,99% din partea masculină a planetei.
de zis, îţi zic ce i-am zis şi lui Ostap: fiecare e liber să scrie ce vrea muşchii lui, când vrea muşchii lui, în ce font vrea muşchii lui. O să fie zile în care scriem toţi şi zile în care nu scrie nimeni. Mi-e egal.
Singurul amendament: comentariile rămân sub moderare şi le aprobăm manual. Nu am chef să vin acasă flămândă de la job şi să-mi găsesc blogul plin de vomele lui filotas, de exemplu.
Te-am ochit din exact acelaşi motiv pt. care l-am ochit şi pe Ostap: voi aveţi o anume coerenţă a ideilor şi un mod frumos de a le relata.
Dacă eşti de acord, ar fi fain să-mi laşi un id de messenger (pe care nu-l voi publica, să nu te năpădească păduchii virtuali). Îţi fac un cont de autor şi-i dai bătaie, pe ce subiecte vrei tu.
🙂 OK, suna fain. Credeam ca scrieti cu program, ceea ce ar fi omorat creativitatea enorma a inginerului economist care ma aflu.
Id de messenger e asta pe care l-am trecut la mail in mesajul asta.
Scrisul cu program e ca sexul cu program. Moartea pasiunii.
De cate ori ma intreaba dece vrei acest job le spun ca am auzit case plateste. Pana acuma nam primit nici un job.
😀