De ce postul e o idee bună (deşi nu eşti un creştin cu năbădăi)

La ce limbaj multicolor am, nimeni nu mă bănuieşte, în mod cert, că aş dărâma uşa bisericii duminicile sau că aş avea Biblia acasă. O am acasă la mama, dar n-o car după mine în chirii, pentru că mutatul te obişnuieşte cu strictul necesar. Iar în strictul meu necesar nu intră cărţi religioase.

Şi totuşi, sunt obiceiuri de origine religioasă care sunt demne de luat în considerare de oricine, pentru că vin cu o sumedenie de beneficii.
După cum v-aţi prins, citind titlul, un astfel de obicei este postul.

Postul e prezent în majoritatea marilor religii ale omenirii: creştinism, islamism, iudaism, buddhism, etc. Fie că e vorba de câte o zi, mai multe, o lună sau 40 de zile, credinciosul îşi asumă să renunţe la anumite grupe de alimente şi la viciile bine cunoscute: sex, băutură, droguri, înjurat.
De obicei, nu e atât de lung încât să fie imposibil de ţinut şi să-ţi afecteze sănătatea; în schimb, beneficiile pe care ţi le oferă sunt extraordinare. Cu condiţia să nu trişezi. Dacă trişezi, te păcăleşti pe tine.

1. Te face să fii conştient la ceea ce mănânci.

Postul ortodox, de exemplu, îţi interzice carnea, produsele lactate şi ouăle.

Dacă omul de odinioară mânca urzici şi ştevie din grădină şi făcea o veritabilă cură de vitamine şi fier în postul paştelui, de exemplu, pentru omul modern, aceste limitări sunt chiar mai utile. Condiţionările îţi retează din start opţiunile simple şi nesănătoase: şaorma, fast foodul, sandvişul şi patiseria de la colţ, pizza şi mititeii. Adică tot ce te face gras şi bolnav.
În perioadele de post, faci ce am făcut eu în primele săptămâni de după ce am devenit vegetariană: reînveţi să mănânci. Te împrieteneşti cu legumele, cu leguminoasele, cu nucile, cu fructele. Devii conştient de fiecare îmbucătură pe care o introduci în organism. Descoperi gusturi noi, naturale, şi începi să savurezi mâncarea, nu doar s-o balotezi rapid.

2. Îţi exersezi voinţa şi disciplina.

E o perioadă de renunţări bine definite. Fie că o faci din motivele creştine, şi anume, să sărbătoreşti sacrificiul de sine al domnului nostru Isus, fie că o faci din motive păgâne, şi anume, să te reenergizezi şi să îţi ţii alimentaţia sub control, efectul e cam acelaşi: înveţi să spui un “nu” sănătos şi ferm propriilor pofte. Un om care are autodisciplină e un om pe care nu-l poate învinge nimeni şi nimic. Un om care ştie să-şi spună lui însuşi “stop” e un om care poate obţine orice de la sine şi de la alţii.

3. O înţelegi mai bine pe aia cu “Mâncăm să trăim, nu trăim să mâncăm”

Mănânci mai puţin şi mai frugal decât normal. După câteva zile în care ai senzaţia că mori de foame, organismul ţi se adaptează, şi descoperi că nu-ţi mai trebuie basculante de mâncare, să ajungi la saţietate. Şi, cumva, moderaţia asta îţi dă o stare de armonie şi de fericire.
Vorbesc strict din experienţă personală: în perioadele în care mănânc mai puţin am mai multă energie, mai mult chef de viaţă, şi senzaţia că sunt stăpâna propriului meu corp, pe care îl pot dirija cum vreau eu. Cu cât mă gândesc mai puţin la mâncare, cu atât mă gândesc mai mult la o mie de alte lucruri frumoase care mă împlinesc. Ca de exemplu vinul roşu de Segarcea. OK, glumesc.

4. Pierzi kilograme

Cu o condiţie: să nu înlocuieşti carnea, lactatele şi ouăle cu o mie şi una de versiuni de făină şi zahăr. Că te faci cât casa poporului. Dar dacă te documentezi pe net în privinţa alimentaţiei vegetariene echilibrate, primeşti o serie de sugestii despre proteine vegetale, carbohidraţi cu asimilare lentă, lipide vegetale şi moduri în care le poţi combina să te hrăneşti echilibrat în timpul postului. Iar avantajul acestei munci de documentare este că o să ieşi din post cu câteva kilograme în minus faţă de cum ai intrat, pentru că versiunile vegane ale mâncărurilor sunt foarte prietenoase cu silueta.

5. Te desprinzi de consumerism

A nu se înţelege greşit. E departe ziua când mă veţi auzi aberând despre cum fericirea e în spirit, că cele mai bune lucruri sunt gratis şi că lucrurile materiale nu contează. Vă spun sincer, dacă nu ar exista donatorii acestui blog, probabil că aş posta maximum o dată pe săptămână. Încă îmi definesc fericirea după numărul de parfumuri şi eyelinere pe care le am, şi apropo, Milani Cosmetics are reprezentanţă în România, oh, yeeah!
Astea fiind zise, perioadele de austeritate sunt minunate, pentru că au darul să te întoarcă la esenţa ta şi la lucrurile care contează cu adevărat pentru tine.
Ca de exemplu, Milani Cosmetics. 😀
Glumesc. Mă refer la sistemul de valori de la care nu trebuie să faci rabat, pentru a-ţi menţine echilibrul interior. La oamenii pe care-i iubeşti şi care te iubesc. La adevăruri simple care te definesc. Nuanţe care ţi se cristalizează mult mai limpede pe un stomac care nu e ghiftuit până la refuz.

6. Te desprinzi de păcate

Şi nu mă refer neapărat la căinţa creştinească clasică. Ci, pur şi simplu, la modul în care îţi faci singur rău cu o alimentaţie incorectă şi incapacitatea de a te controla.
E foarte uşor să îţi refaci o viaţă mai bună şi mai sănătoasă în momentul când o condiţionare exterioară, cum e postul, de exemplu, te obligă să iei distanţă faţă de stilul tău de viaţă obişnuit.
Rutina e moartea spiritului.

Fie că suntem practicanţi ai vreunei religii sau simpli păgâni, toţi vrem să fim în cea mai bună formă fizică şi spirituală. Postul înseamnă autocontrol şi direcţie. Iar de asta avem cu toţii nevoie.