Despre fidelitate şi pisici

Oamenii care fac spume pe marginea infidelităţii sunt cei care nu ştiu să se bucure de viaţă în complexitatea ei.

De exemplu, eu am o pisică. O ştiţi. Un motan negru, fluffy, dolofan, cu care dorm în pat noapte de noapte, pe care-l alerg când are chef de prinselea şi pe care-l ţin în braţe când am stări nasoale. Apropo, voi ăia dezechilibraţi psihic, anxioşi şi isterici: adoptaţi câte o pisică. Unu, faptul că trebuie să vă ocupaţi de nevoile altei fiinţe vă va scoate puţin capul din propriul cur – care, de fapt, e principala cauză a tuturor problemelor psihice din univers. Şi doi, orice stare negativă dispare când ai un trupuşor catifelat de felină în poală. Pur şi simplu, nu ai cum să stai ofticat când se lipeşte o pisică de tine. Mai ales una pe care o ai de foarte mult şi cu care ai deja un ritual de joacă şi de alint.

Bun. Pe lângă pisica asta a mea, eu plimb prin geantă bobiţe şi hrănesc cam tot ce prind că vagabondează şi pare flămând. Iar dacă pare şi nemângâiat, oh well. Cu alte cuvinte, am raporturi foarte tandre cu o serie de pisici aleatorii.

Asta nu-l detronează pe Pulică din funcţia de cel mai pufos şi mai fabulos motan din viaţa mea. Şi el ştie asta.

Paralela cu fidelitatea o puteţi face şi singuri, că sunteţi mari de-acum.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

16 Responses

  1. edykle says:

    mie nu-mi plac mîţele da’ îmi place scrisu’ !
    succes în continuare!! 🙂

  2. M. says:

    Am și eu un pisicotoi. Are vreo 7 ani. De un an i-am luat cățel. Nu se înțeleg, dar boul-bălții I (adică pisicotoiul) nu s-a supărat. Tot la mine pe laptop/brațe/birou/dosare stă și tot cu mine doarme… Deci postarea e valabilă și pentru infidelitatea cu alte rase 😀

  3. victoria says:

    …pentru ca dragostea pentru alte pisici nu o diminueaza pe cea pentru pisicul de acasa, pentru ca nu ti se intampla, dupa cate o intalnire cu alte pisici, sa ajungi acasa la pisicul tu si sa iti vina sa iti faci bagajele..:)pentru ca dragostea pentru un motan ocupa in subconstientul tau o felie insemnata insa totusi, nu reprezina un uragan, un haos in care trecutul si prezentul se amesteca, in care totul pare primul si ultimul joc, in care mizezi totul…

  4. ziriuz says:

    psihanalitic gandind, mai important vad a fi faptul ca-l cheama Pulica decat ca-i pisoi.
    cum nu?
    bun, atunci sa zicem ca-i la fel de important, recunoaste macar asta.
    ca una e Pulica si alta e Pulitzer, de un par exemplu, asa

  5. Denisa M. says:

    De control dacam inteles bine paralela ca o fata mare: sa zicem ca eu si unu la intamplare sa zicem [at] neax formam un cuplu in care el este pulica fluffy dolofan pe carel am de ceva timp care se lipeste de mine si cu ale carui limbi am format deja un ritual de joaca si alint.

    Bun. Pe langa [at] neax eu mai fut cam tot ce prind că vagabondează şi pare flămând de pasarica. Iar dacă pare şi nefutut, oh well. Cu alte cuvinte, am raporturi sexuale cu o serie de “pisici” aleatorii.

    Paralela ta mie imi da ca nu-s curva, iar daca [at] neax face figuri rezulta “nu ştie să se bucure de viaţă în complexitatea ei”

  6. STEFAN CEL MARE says:

    sunt un bou retardat şi ocazional scot sunete nearticulate. (traducerea adminului.)

  7. Adrian says:

    Eu am inceput cu un tamagotchi. Pe urma am trecut la acvariu, canari, pisica, dulau de curte etc. Am avut salamandra, broasca testoasa si la tara gaini. 🙂

    • Denisa M. says:

      “…si la tara gaini” 😀 😀 😀 remember cand acu vreo 2,3 postari in urma te-am trimis sa mulgi vaca? ei, voila ce te-am citit!

    • Denisa M. says:

      porci cresti? dar oi, capre, gaste, rate, berbeci? (de miei nu te intreb pentru ca eu am fofo si-i permit lu neax sa ti-o bage p-aia cu “miei pula”)

  8. Adrian says:

    Aaaa, cand eram mic am avut la tara un purcelus (pui de purcel sau cum naiba sa-i spun). Il lasau bunicii prin batatura special pentru mine. Ii legasem o fundita rosie, ii faceam baita in copaie… Cand a inceput scoala am dat mai rar pe la bunici. Purcelusul crescuse si-l mutasera unde ii e locul. Cand, intr-o buna zi, mica-mea mi-a dat vestea cea trista: purcelusul decedase. Nu se stie in ce imprejurari, o boala, un accident, ceva… Ca sa ma consoleze mi-a zis ca vom face sarbatorile de iarna la bunici. Am plans putin in fata cocinei goale, pe urma mi-am vazut de sarbatori. Ce mai sarmale gustoase, caltabosi si piftii am mancat anul ala! Dar tot nu mi-au spus cum murise purcelusul meu… A ramas un mister pana in ziua de azi 🙂

  9. jademan says:

    Mâţele rulz! 😀

  10. Adrian says:

    Gandesc si eu cu voce tare despre fidelitate/monogamie si sex in general. Argumentul folosit indeobste pentru in-fidelitate – n-am gasit un termen mai bun, dezvolt pe parcurs – ar fi ca monogamia este foarte putin raspandita in lumea animala. In afara de delfin nu mai cunosc specii monogame; daca exista atunci nu sunt decat exceptiile care confirma regula. Pe de alta parte sexualitatea umana este cea mai bogata din toate, dar cu siguranta si cea mai fragila, pentru ca se bazeaza mai mult pe intelect decat pe instinct. Omul face sex cu un bagaj de experiente anterioare la care un animal nu poate apela din lipsa memoriei pe termen lung. Toate reusitele/esecurile nu vin neaparat din dotarea biologica, ci mai mult din aceasta zestre dobandita. Ori aici relatiile pe termen lung, monogame – care sunt dealtfel si cele mai raspandite – ofera siguranta. Sa punem problema in alt fel. Am putea asemana partenerul cu un instrument muzical. Il poti folosi defectuos ori poti da o mostra de virtuozitate. Ori orice violonist iti va spune cat de important e sa ai propria vioara. Desigur, poti avea o dexteritate care sa functioneze la cote inalte pe orice instrument, dar cand instrumentul iti apartine, cand simti ca e jumatate din tine, atunci experienta e de imersie totala in celalalt. Altfel actul sexual poate deveni doar o proba de virtuozitate, si lipsa atingerii spirituale poate fi resimtita ca un fel de gust amar. Eu cred ca asta ne diferentiaza de animale si asta face din sexualitatea umana ceva ce merita trait ca experienta totala, nu doar partiala, ca un sport.

    • Denisa M. says:

      “In afara de delfin nu mai cunosc specii monogame”

      pai vezi ca esti prost ca nu urmaresti si tu documentare macar decat? tocmai despre delfini se cunoste ca-s cei mai mari curve dintre pesti, ca fut tot ce apuca, ca se fut ei intre ei fara deosebire de sex, optiuni politice, religie.

      • Adrian says:

        Un lucru stiam si io si tu mi l-ai stricat. Si sa vezi ce ma razbun io pe delfini daca prind vreunul… Gata! Nu-i mai las sa ma salveze daca ma ratacesc in larg.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading