Interviu cu o prostituată

Când vine vorba de cea mai veche meserie din lume și de practicantele ei, circulă teribil de multe stupizenii și prejudecăți pe internet, chit că necesitatea e evidentă, din numărul mare de ciudați care agasează femei necunoscute cu mesaje impertinente.

Dar cum noi pe acest blog suntem adepții comunicării și ai dialogului, am anunțat că doresc să intervievez o prostituată reală, să mai risipim din prejudecăți. Și, pentru că cititorii mei îmi fac rost de oricine și de orice, am ajuns la Sonya Red din Cluj. Care are și un blog tematic aici. 

Sigur, prostituția fiind încă ilegală în România, Sonya nu mi-a putut da numele real și nici fotografii cu ea, în schimb mi-a garantat sinceritate absolută.

Ce vă pot spune eu despre Sonya este că are 42 de ani, și că arată ca o femeie normală de pe stradă. Dacă s-ar alinia zece suspecte la un perete să identifici prostituata, n-ai ghici-o nici din greșeală. Dar îmi spune că lucrează cu normă întreagă și 98% din clienții ei o caută iar.

TROLLYWOOD: De unde eşti de origine?
De lângă Bacău. Un oraș mic, unde cunoști pe toată lumea.

Cum a fost copilăria ta?
Superbă! Tradițională. Părinți care s-au iubit mult și au crescut trei copii sănătoși. N-am fost abuzată. Doar crescută cu dragoste.

Ce voiai să te faci, după ce creșteai?
Voiam să fac muzică, am și studiat la școala de muzică. Am început cu voce, dar canto se studia doar în liceu. “George Apostu” din Bacău. Am cântat muzică populară moldovenească, apoi m-am indrăgostit de flaut. L-am studiat timp de șapte ani. A fost iubirea vieții mele. 😂

Ce avea flautul şi n-aveau alte instrumente?
Nici nu știam cum arată când l-am auzit în școala de muzică. Mi-au spus că trebuie să aleg un instrument. Așteptând cu mama pe holuri, l-am auzit. A fost dragoste la primele sunete! Am urcat la etaj și am găsit sala de unde se auzeau sunetele alea magice.

Și? cine era în sală? 
Ah. Cel care avea sa mi fie profesor. Un om slăbuț. Cu cârlionți. Foarte simpatic. Micuț de statură, îmbrăcat în costum gri.  Mama a bătut la ușă, s-a scuzat și i-a spus că nu știu cum arată un flaut. Ea știa! Mi-a dat un flaut. Era din abanos. Negru, cu multe multe clape.
Nu-mi amintesc ce am vorbit, dar a spus că are un loc disponibil. Atât. Mai erau încă trei copii înscriși. Se dă un examen de aptitudini, când vrei să intri în școala de arte. Am dat examenul. Îmi amintesc că trebuia să intonăm o melodie. Un prof mai bătrânel dădea tonul la pian. Trebuia să intonezi din ce-ți dădea el… Una dintre ‘rivale’ avea o melodie de copii mici, ceva cu veveriță, veveriță. Am intrat cu felicitări! Aveam aptitudini!

Câte ore repetai pe zi?
În primul an, foarte puțin. M-a trezit un trei luat în caietul profesorului. Nu în catalog. În al doilea an am ajuns la trei ore. La șapte, în anii de liceu.

Șapte ore pe zi, vrei să zici?
Da. În ultimul an, mă pregăteam de conservator. Nu aveam o viață normală. Studiam între cinci și șapte ore. Aveam de la șapte la nouă dimineața liber.  Intram cu femeia de serviciu în școală! Apoi, ba mai chiuleam, ba nu făceam ore –  eu aveam o sală “specială” de studiu! În buda profesoarelor. Nici nu o foloseau! Mă auzeau. Studiam pasaje din concerte până le reușeam! Sau făceam ca trenul, vaporul…
Deranjant pentru mulți. Acasă nu puteam studia, la bloc. În primii ani, am stat la internat. Era aproape de școală. Eram cea mai mică din internat, în clasa a șasea. Restul erau fete de liceu.

Și ce anume te-a oprit în studiile tale muzicale?
Mi s-a spus că voi surzi în maximum zece ani! Și nu doar un medic. Pe atunci nu erau proteze.

Dar cum ai ajuns la medic?
Păi, mi se întâmpla ceva anormal. Auzeam ce se vorbea în șoaptă la distanțe mari, apoi un sunet metalic. Ca o tablă ce zdrăngăne. Un fel de microgonie metalică.  Erau nervii auditivi care mureau. Mi s-a explicat mult mai târziu, în Anglia.

Practic, toată munca ta era redusă la zero. 
Am plâns, am hoinărit aiurea. Am intrat în depresie. Nu știam ce altceva să fac! Nu-mi amintesc foarte clar perioada.

Câți ani aveai?
17… Eram în clasa a 12-a, în al doilea trimestru. Îi chinuiam și pe ai mei cu cheltuielile. Și am decis să mă mut la seral, în orașul meu.

Seralul ce specialitate avea?
Textil 😂😂😂. Nu pricepeam nimic! Lână, cardate… chestii străine pentru mine.

Cardate?
Da. Îmi amintesc cuvântul. Habar nu am ce înseamnă. Plus că acum, trebuia să mai fac doi ani de școală. N-am stat mult. M-am lăsat de seral când mi-am cunoscut tâmpenia vieții!

Nu ți-ar fi fost mai simplu să faci încă două trimestre de liceu de muzică și să scapi?
Ba da! Chiar ar fi fost. Dar cine să gândească corect? Că n-am mai dat pe la școală! Căutam medici. Soluții. Apoi m-am tâmpit. Aveam un bou la teorie care mă simțise că nu aud cum trebuie și din cinci ore pe săptămână, mă asculta numai pe mine. Nu era oră în care să nu mă frece. Dictare, teorie.  Și n-am rezistat. Cu cinci nu treceai. El îmi spunea că n-o să intru în BAC.  Am dat corijarea cu alt prof, am luat 9. Și în aceeași zi mi-am făcut cerere de transfer. Mă răscolesc toate amintirile astea! Huh!

Ziceai că ai părăsit seralul. De ce?
Păi, cunoscusem un tip. Mai mare și decât tata! Pff! Vezi Doamne, mă iubea. Străin. A făcut un SRL, mi-a deschis magazin. Eram patroană! Vezi, Doamne, nu aveam nevoie de școală. M-a convins el că nu e nevoie!

Cum te descurcai cu această nouă responsabilitate?
Bine. Vindeam cosmetice importate din Anglia. Aveau mare căutare. Aveam două angajate. Marfă, facturi, multe tâmpenii, un control ANAF, amenzi. Eram folosită, dar nu-mi dădeam seama atunci. Am riscat pușcăria. Mă rog, am avut o condamnare cu suspendare.

În ce sens erai folosită?
Păi, dânsul avea nevoie de un roboțel, eu eram perfectă!

Nu aveai salariu sau un venit care să-ti remunereze eforturile?
Nu. Niciodată! Aveam totul. Adică, puteam să am orice. Aveam mereu bani și dădeam socoteală pentru fiecare leuț cheltuit. Mă amăgise că erau toți banii mei! Dar nu cheltuiam nimic aiurea! Munceam toată ziua. Mi se părea că așa e iubirea. Asta am fost pentru el aproape 11 ani.

Timp in care n-ai acumulat nimic pentru tine.
Un copil. Si două proprietăți luate împreună. Pe acte.

Mă refer la economii personale, un fond de bani albi pentru zile negre.
Nu a existat așa ceva. Trăiam himera patronului. Ai, dar nu ai nimic.

Înțeleg. la condamnare cu suspendare cum ai ajuns?
Fals și uz de fals. Un muncitor s-a accidentat la muncă. Îi dădusem adeverință pentru spital. Îi achitasem spitalizarea oricum.  Mi-au dat un an și trei luni cu suspendare.

Dar cum te-au scos vinovată?
Trebuia chemat în judecată cel care nu plătise taxele pentru muncitor. Lucrau prin contract la mine, dar prin altă firmă (actualul primar!). După cinci ani de procese, accepți numai să termini cu ei! Te usucă avocații, expertizele etc!
Ajungi să vrei să faci pușcărie, numai să se termine.
Eram însărcinată. Avocatul mi-a propus să accept cu suspendare. Altfel o mai lungeam. Asta a fost în 2000. În 2001 am născut.

Pe la 20 de ani m-a introdus în escort. El. Individul. Îmi spunea că se fac bani. Și mii de chestii. Mergeam des în UK.

Dar cum? Nu erai patroană de business? Ideea businessurilor nu e să ai bani de acolo?
Când au fost problemele cu fiscul, am stat aproape un an în UK. Pe fondul proceselor, ANAF sigilase tot.

Deci, practic, te-ai apucat de escorting să plăteşti datoriile acumulate ca antreprenor. :))
Cam așa.  Am început la un apartament. Bordel. În UK nu e legal, dar e tolerat. Apoi la saună, am ajuns manager o vreme, până au închis, din cauza unui raid pentru imigranți.

Cât de greu a fost să iei decizia?
Pfff. A fost greu să decid. Am fost un fel de zombie, aș spune. El a sunat la bordel, a pretins că eu nu vorbesc bine inglish, și mi-au dat o zi de lucru, de probă. Atunci am devenit Sonya.

Tu câți parteneri sexuali avuseseşi până atunci?
Trei. 😂😂😂

Dar el a sunat unde? Nu era un apartament pe care îl puteai lua tu singură, ca liber profesionistă?
Elaine era patroana. O tipă foarte faina. Făcuse și ea escort. Nope. În UK sunt patronate. Mult mai târziu am lucrat independent.

A existat un interviu de job?
Da. În prima seară. Am ajuns. Era Elaine, o negresă -telefonista. Mi-a făcut instructajul și am început “munca”. Am început la nouă seara, am terminat la trei dimineața.

Ce a zis în instructaj?
40 hand relief, 50 straight or oral, 60 full straight + oral. Casa ia 20 de lire pentru fiecare client. Telefonista ia 12 lire pentru primii patru și 2 lire pentru următorii, până la zece. Plus, orice faci în plus, e treaba ta! Totul e în maximum 20  – 30 de minute.  O oră e 120 de lire.
Ajungeai la 50/50.

Deci, practic la prima partidă tu te-ai ales cu 18 lire.
😂😂😂Tremuram ca varga când am intrat în cameră. Tipul a fost super! Tremura și el😂😂😂. Mi-a dat 60 pentru că l-am lăsat să mă mângâie și să mă sărute. Și nu-ți zic ce piesă faină era!😂😂 Mirosea bine.Parcă ieșise din cutia cu bomboane!
Mi-a fost teamă, dar a trecut. Până la 3 dimineața, făcusem cam 150 de lire bănuții mei. A fost din ce în ce mai ușor….
Îmi plăcea că puteam să le trimit alor mei ceva bănuți în plic, fără să știe el! Pe atunci nu erau transferuri!

Dar de ce îi dădeai atâta control pe banii tăi?
Pentru că eram idioată! Iar el, un manipulator înnăscut!

Și pariez că acest control nu era reciproc.
Păi eu eram roboțelul! El “se ocupa de afaceri”.Am lucrat mult timp la Elaine, on – off, ajunsesem la cinci shifts pe săptămână. Se lucra de la 12 la 9 pm, și de la 9 pm la 3 am. Inițial, am avut numai două ture. Mai târziu, three shifts ca girl, două ca maid. Era problematic cu fetele, nu veneau. Și mă chema deseori să acopăr turele.

Ziceai că după aceea ai fost la o saună.

La saună, clientul plătea pentru steam, apoi separat fata pentru masaj. Fata făcea 50/50 cu patronul. Așa era în UK acum o căruță de ani. Sau erau și cazurile, rare, e adevărat, când ăia credeau că în 20 de lire au și masaj moca. Alegeau o fată pentru masaj, dar nu plăteau nimic peste. Spuneau că au plătit la intrare.

Și masajul ăla era chiar masaj, sau presupunea și sex?

Doar masaj. Dar era dificil. Patronul nu credea că n-ai făcut nimic.

Alt nebun dubios și patronul ăla. Creează un climat de promiscuitate, apoi tot el vă hărțuiește că sigur ați făcut ceva.

M-a chemat să-i fac masaj, și eu i-am cerut taxa! Atunci m-a pus responsabilă cu fetele. Trebuia să anunț cine intră, cine e ok la muncă. Nu mă interesau prea multe, ci să câștige toată lumea bani. Care făcea deja doi clienti, stătea la cutie când venea următorul. Regulă impusă de mine.

Cum te afectează fizic munca de prostituată?
Depinde. Acum am 42 de ani. E mai greu. Te extenuează. Îți trebuie un pic de condiție fizică, dar cel mai mult ai nevoie de răbdare.

Există anumite schimbări fizice în urma numărului mare de parteneri sexuali?
Nu. Vaginul e tot acolo. Și se lărgește în funcție de cât de relaxată ești. Anusul, la fel! Sedentarismul e aiurea! Mâncatul. Tentațiile cu băutură, droguri – m-am ferit!

Mâncatul? N-ai voie să mănânci?
Nu prea poți mânca ce vrei, când vrei, dacă oferi servicii anale. Preferi să nu papi decât să ai surprize! Muncesc 12 ore/zi. Ciugulesc puțin dimineața și seara.

Chiar așa, care au fost cele mai jenante accidente pe care le-ai avut în această profesie?
în această
Aveam vreo 22 de ani și ăla o sculă cât un cal! Sub nici o formă n-am putut să-i fac oral! M-a bântuit luni de zile. Dacă aș fi acceptat, mă despica în două. 😂😂
Dacă ceva e jenant, treci peste, de obicei. Unul pe care l-am bătut cu o nuia de i-a dat sângele pe buci. Urinatul sau defecatul în gura clientului. Nu ofer. Am încercat, nu a fost pentru mine. Am făcut webshow și reușeam!
Face to face e mai greu.

Ai făcut și showuri web? 

Cu web show am reușit să mă despart de tip în 2005! Câștigam independent. A mers ok o vreme.

Cum s-a terminat relația?
Eram cu fiica în Anglia. Am mințit că vin în România să-i fac iar afaceri și am plecat. Acasă, la părinți, am prins curaj. I-am spus că dacă vrea afaceri, să vină să și le facă!  Eram deja cu o condamnare. Și-l băgasem și pe tata, care acum era în faliment. În 2005, am început să-mi fac ordine în viață. Am dat bacul în 2007, la 31 de ani.

Cum ai trecut de la escorting fizic la webchat?
Eram cu copilul în UK. Aveam trei ore, cât era la grădiniță. Mi-am făcut cont și am încercat de acasă, din UK. Primii bani au intrat când eram deja pe drum cu fiica mea. El îmi dăduse doar pentru benzină. Am condus fără carnet până în Germania.

De ce fără carnet?
În 2007 am luat și permisul. Cât am fost cu el, nu mi-a dat voie. Că aveam șofer!

Practic, ăsta te-a tinut proastă cu intentie.
Am plătit școala de șoferi de trei ori. Nu mă lăsa s-o termin. Și încă mă crede proastă.

După despărțire, a contribuit pentru creșterea copilului cu ceva?
Niciodată! L-am dat în judecată. Aveam nevoie pt. grădiniță, școală. Dar el mă amenința mereu că o ia și am abandonat ideea de a cheltui bani aiurea.
N-am vorbit cu el până anul ăsta, când și-a cunoscut fiica. N-a văzut-o de la trei ani, până în vara asta.  Are 17.

Da, acum că e mare, e convenabil. Vezi să nu înceapă s-o prostească.
A incercat.

Puteam pune pariu.
I a muncit în magazin cinci săptămâni.

A, deci istoricul s-a repetat.
În șase săptămâni, cât a stat la el, n-a scos-o nicăieri.

Tot fără salariu?
Normal că fără. Și vrea s-o facă și vinovată că mi-a spus!

Eu, să fiu tu, aș tine copila departe de gunoiul ăsta uman. Revenind. În 2005 ai ajuns acasă, cu un copil mic pe care-l întrețineai numai tu. Te-ai apucat de webchat. 
Trebuia. Părinții mei nu mai aveau venituri. Doar mama, pensie de boală. Webchat a fost ok o perioadă. Până au invadat româncele peste tot. Au scăzut prețul.  Nu mai mergea! Am plecat în UK, la curățenie, apoi iar în București escortă. Îmi era greu să stau departe de copil.

De ce tocmai în Bucureşti?
S-a nimerit. Mi-a scris unul pe webchat de o escortă din București, care caută colegă. Așa am ajuns în București. La vreo două luni, eram independentă. În garsoniera mea. Aia era dusă cu pluta rău.

Dar tu ai crezut un tip oarecare de pe net? Nu te-ai temut că e o capcană?
Fără risc, nu faci nimic!
A fost ok o perioadă, aveam o pagină a mea și făceam escort cu zilele. Mă plimbam. Cipru. Franța. Cluj! Apoi, a venit 2009, oribil an. Unul îmi oferise 1500 de euro să-i lucrez ca manager la două saloane de mesaj. O vreme, a fost super. Apoi, nu m-a mai plătit. Ne-am certat. Voia să-i dau cheile de la garsoniera mea, cât sunt la muncă! Am plecat.

Câte mizerii, frate. 

Am căutat job asemănător, dar toți te cred pește. “Fete ai”? Cunoșteam fete, dar nu mi-aș fi permis să le caut, să le propun să vină la salon.
Am deschis salonul meu. Nu aveam fete, în trei luni am renunțat. Am plecat din București acasă, căutând un job. Orice. În Moldova, canci! Apoi, am plecat în UK, șofer pe ambulanță.

Dar n-ai rămas mult.
6 luni. Aveam program 12 cu 12. E greu. Nu reziști. E vorba de viața ta, a pacienților. Patronul era român. Un kkt de om! Făceam două ore de la muncă până acasă. Dimineața ajungeam mai rapid. O oră. Plus 12 ore de muncă minimum. Nu ai timp suficient să dormi.
Nu există boală mai grea ca oboseala cronică. Ajungi să nu-ți mai pese de nimic. Eram zombie.
S-a îmbolnăvit mama și am venit în țară.

Nici nu cred că e legal 12 cu 12. 
Ohoo! Vrei să-ți spun ce javre sunt? “Are balta pește”.  Plătea la o lună și! Ceea ce în UK e crimă.  Ultimii bani mi i-au dat la aproape șase luni după ce plecasem.

Dar ai revenit s-o îngrijești pe mama ta bolnavă. Cum v-ați descurcat?
Găsisem doi clienți ok în Bacău. Mă făceam că le vând iubire.
Mama a murit acum doi ani și am rămas Lefter Popescu. Cu datorii imense.

Condoleanțe pentru pierderea suferită. Cum ai ieşit din noua groapă financiară?
Aveam anunț pe olx. Căutam job, orice.
Mi-a scris unul, m-a întrebat dacă nu vreau să lucrez în salon de masaj la Cluj. Era un țigan, iar salonul de masaj era de fapt un apartament, și ăla închiriat în regim hotelier.

De ce ai avut încredere în el?
N-am avut. În jobul ăsta, n-ai încredere decât în tine. Am plecat la Cluj. L-am întâlnit. Am convenit 50 / 50. El se ocupa de anunțuri, eu răspundeam, dădeam adresa, făceam sex. Telefonul suna în draci. Și acum am clienți de atunci. Am stat patru zile la Cluj. Nu mai știu câți bani am făcut. Cam 1000 de euro partea mea.

Așa scurtă a fost colaborarea? 
M-am întors după o săptămână de pauză și prostul nu închiriase spartament. M-a iritat chestia. Plus alte tâmpenii. Voia să plătesc eu chiria și altele!
M am dus la o pensiune. Seara, mi-am făcut eu cont public. Anunț, schimbat telefonul, tot. A doua zi am închiriat un apartament singură. Asta a fost în mai, anul trecut. Țiganul a încercat apoi cu amenințări. Să plec din Cluj, că îmi dă trei zile etc. M-a pisălogit cu câteva telefoane și i-am răspuns pe măsură.

Și de atunci, lucrezi tot singură?
De atunci, sunt propriul meu stăpân.

Ce alte pericole pândesc o tipă care lucrează singură, cum o faci tu?
Clienți violenți, poliție, vecini.

Ai avut clienți violenți?
Pe unul l-am scos în fundul gol pe ușă afară. Mă pleznise peste ochi că n-am vrut să fac neprotejat. Și dacă cineva e dur, eu sunt taifun. Apoi am avut un țepar, care locuia la dracu-n praznic. A făcut în așa fel să plece taxiul. Nu aveam apel la telefon. Și a tras de timp până a obținut sex, apoi n-a plătit.

Cu poliția cum te descurci?
N-am avut belele mari. Pe ei îi interesează minore şi droguri.

Și vecini ciudați care să se bage în treburile tale ai avut?
Nu. Știu să mă feresc. Evit scandalul. Lucrez până la 6. După 6, doar cu cunoscuți.

Ai avut clienți care s-au îndrăgostit de tine?
O la laaa. Cei mai periculoși. Sufocanți. Problematici. Vor doar sex moca. La final, le-o retez cu block.

Poate o femeie care lucrează în acest domeniu să aibă o relație stabilă și iubitoare?
Am o relație de un an. E ok. Fiecare cu jobul lui. Ne vedem rar, dar e ok.

Câți ani are prietenul tău și câtă încredere ai în el?
Avem aceeași vârstă, 42 de ani. Deocamdată, am toată încrederea.

Ce vă doriți de la această relație?
E ok așa acum. Vom vedea. Luăm fiecare zi pe rând.

Ce te-a atras la acest om și de ce ai ales să ai încredere în el?
Bună întrebare! Mi-am pus-o deseori. Am simțit că îl cunosc de o viață. I-am dat o șansă. Sau mi-am dat o șansă.

Cât de greu e pentru o femeie de 42 de ani să concureze în acest domeniu cu atâtea tipe tinere?
Cu experiența nu te pui! 98% din clienți revin.

Crezi că ești mai bună la pat acum decât erai la 20 de ani?
Normal!

Și ce faci diferit?
Greu de spus. Simt omul. Simt ce vrea, ce ar încerca. Îi dau curaj. Îl fac să plece wow. Să creadă că a visat. Gandhi cred că a spus ceva de genul: Omul te poate uita. Dar nu va uita cum îl faci să se simtă.

Ți-e teamă de îmbătrânirea fizică?
Nu, asta e!

Ce faci s-o întârzii?
Sex calm. Iubire. Folosesc foarte puțin machiaj de când mă știu. Mai folosesc uleiuri pentru ten uscat.

Sport?
Nu am timp. Nici nu cred că vreau să-mi fac.

De fapt, faci destule ore de sport pe zi, haha. 
Exact. Ar trebui să fiu de 40 de kg. Am 80. Îs balenă.

Operații estetice?
Ce plmmm! Sh!t! Poate la 90 de ani, dacă-i apuc.

Și acum așa, de final de interviu, sincer: îți place meseria ta?
M-aș lăsa și mâine, dacă aș avea un venit decent. Iubesc grădinăreala. Viața la țară în aer liber.

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.