Meditație de ziua lui Ceaușescu

Uneori, când mai scrolez pe Facebook, citesc meditații de tip “Ce bine era pe vremea răposatului”. Cum care răposat? Cizmarul din Scorniceşti ajuns preşedinte şi împuşcat în grabă la câteva zile după revoluţie.

De fiecare dată, afirmaţia asta mă umple de nervi şi de frustrare.

Dacă Ceauşescu ar fi rămas la putere şi regimul comunist de factură bolşevică ar fi dominat în continuare România, probabil că ai fi avut o casă, cumpărată ieftin, un “scârbici” la care te-ai fi dus şase zile, cu o singură zi liberă, şi pe care nu l-ai fi putut părăsi, pentru că era obligatoriu, altfel te sălta potera şi te băga la zdup pentru că nu erai integrat social cum trebuie.

Ai fi avut o oră de program la televizor, numai despre realizările măreţului, şi n-ai fi avut internet. N-ai fi avut smartphone, că dacă nu aveai internet, la ce să ai smartphone. Dacă să zicem, ai fi avut vreun gadget mai sofisticat, obţinut prin plle, ar fi venit securitatea să te interogheze de unde îl ai şi cine ţi l-a dat, şi să te sâcâie periodic, cum făceau pe atunci cu deţinătorii de video.

Ai fi avut magazine puţine şi goale, te-ai fi trezit la patru dimineaţa să stai la coadă la lapte, şi da, nici măcar faptul că te duceai cu trei ore mai devreme nu ar fi fost vreo garanţie că găseai, pentru că şi restul cartierului se trezea tot la 4.

Ai fi citit / făcut teme la lumina lămpii, pentru că partidul ţi-ar fi luat curentul, de vreme ce un fiu responsabil al poporului nu consumă aşa, aiurea. Ai fi avut apă caldă de două ori pe săptămână şi ţi-ai fi auzit genul de replici pe care mi le povesteşte maică-mea: Dar de ce vrea să se spele? Numai c***ele se spală!

Consumul atât de mic de săpun şi produse de igienă raportat pe teritoriul României e rezultantă directă a mentalităţii comuniste. Să nu fii prea curat, că poate îţi vine ideea să te f***.

Şi apropo de f***. Ai fi fost obligat să te însori / măriţi, că altfel plăteai taxă de celibat. Obligatoriu cu cineva de sex opus, pentru că orice altă formă de orientare sexuală era incriminată prin lege. Da, făceai închisoare dacă făceai amor cu alt bărbat / altă femeie, chit că era consensual. Partidul avea pretenţia să ţi se bage şi în pat, să îţi dicteze ce să faci şi cum. Şi nu doar în pat. Muncitoarele femei erau mânate la control ca nişte vite de prăsilă şi controlate ginecologic, să nu cumva să nu raporteze vreo sarcină sau să facă vreun avort. Lipsa de control personal asupra propriului corp mi se pare poate cel mai cumplit aspect.

Îi ştiţi pe dobitocii ăia care ţi se bagă în mesageria privată să speculeze cine te f sau că nu te f nimeni, de parcă i-ar privi în vreun fel? Da, moştenire directă a comunismului bolşevic. Faptul că acesta a anihilat în mentalul colectiv noţiunea de intimitate, de viaţă privată, de drept la confidenţialitate se resimte şi azi. Încă există gigei / gigele care nu procesează faptul că nu e treaba lor ce faci, cu cine, sau dacă alegi să nu faci.

Apoi, securitatea era omniprezentă şi avea grijă să facă din tine element cuminţel şi cooperant. Fiecare loc de muncă avea propriul secretar de partid, însărcinat să stea pe capul tuturor şi să detecteze orice semn de revoltă sau idee personală. Şi atunci, începea persecuţia. Hărţuire la job, şi în funcţie de persistenţa ta în a avea idei proprii, arest, tortură, bătăi, muncă la canal. Puteai face închisoare inclusiv pentru faptul că ascultai Radio Europa Liberă. Scoteau ei spiritul de frondă din tine, chiar cu preţul vieţii.

Comunismul ceauşist îţi dădea casă şi masă cam în modul în care o fermă de găini le ţine în cuşti şi le hrăneşte înainte să le sacrifice pentru industria cărnii. Erai o simplă materie primă, folosibilă după bunul plac al măreţului conducător.

Ce e de regretat în chestia asta?

Absolut nimic.

Să mă fi putut întoarce în istorie, la acel proces grăbit care a dus la împuşcarea lui Ceauşescu? Aş trage şi eu un glonţ, pentru tot răul psihic pe care l-a făcut acestui popor.

***

Dacă ţi-a plăcut acest articol, susţine site-ul cu o donaţie.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

1 Response

  1. Sykophantes says:

    Cata dreptate ai, oricat m-as gandi nu gasesc nimic, dar absolut nimic pozitiv la regimul Ceausescu si este peste puterile mele sa inteleg ca cineva il regreta in afara de cei 1% care erau in cercul lui de apropiati. Eram toti niste cersetori preocupati continuu de supravietuire, fara sa mai avem energie de pus in cariera sau implinirea sufleteasca. Frig, cozi nu numai la alimente ci la orice, vata hidrofila, chibrituri, sampon, carti (exceptie Omagiu, ala se gasea la liber) si intuneric. Cred ca cei care regreta regimul lui Ceausescu isi plang fara sa stie propria tinerete. Doar cu un aspect nu sunt de acord. Ca l-au impuscat. In 2 minute, a scapat. Mult prea usor ! As fi preferat sa stea pana la moarte intr-o puscarie in conditiile pe care le-am trait noi sub regimul lui. Nu cred ca ar fi supravietuit prea mult ca deh, era bolnav, diabetic, si pe vremea lui nici medicamente nu se gaseau.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: