Not Poșta redacției: Dar tu pentru ce trăiești?

Săptămâna asta, ne-am luat cu rezultatele alegerilor și cu ziua națională, și n-am primit nimic în poșta redacției, ceea ce e păcat, pentru că multe scrisori conțin probleme pe care mie nu mi-ar da prin cap să le abordez.
De aceea, o să vorbim despre o scurtă întâmplare care mi-a fost relatată în secțiunea de comentarii de o fată. Și anume:

Ea are un business înfloritor, ceea ce înseamnă că muncește de dimineața până seara, și periodic merge la cursuri, la recalificări, să învețe mai mult, ceea ce, am putea spune, e imaginea perfectă a carieristului de succes. Eu o respect și o admir pentru asta. Dar o mătușă bătrână s-a găsit într-o zi să-i facă o morală lungă, lată și nesărată. Ceva de genul: fată, ce-i în capul tău, ai trecut de 30, de ce nu faci copii.

Un lucru pe care nu l-am înțeles niciodată este fwterea de grijă a unor oameni față de potențiali copii pe care ar trebui să-i crească și să-i întrețină alții. Da, boss, te califici să pretinzi copii acolo unde pui pâinea pe masă. Acolo unde nu, decizia copulării cu urmași pur și simplu nu e a ta, și cei în cauză au destule date legate de propriile vieți încât să decidă singuri dacă da sau dacă ba, și ai o singură opțiune: să respecți asta, în morții mă-tii.

Eu URĂĂĂĂSC intromisiunea unde nu fierbe oala personală din dotare și am retezat-o atât de urât, de câte ori rudele mele în vârstă au încercat să-mi vorbească despre copii, încât acum moodul general e: da, e nepoata asta a noastră un pic sărită de pe fix, purtați-vă frumos cu nebunii că și ei sunt oameni, nu vorbiți despre copii cu ea că face urât. Sau în fine, vorbiți despre copiii voștri, o să le aducă portocale și banane, dar nu-i sugerați că ar trebui să emane unul și ea pe orificiul vaginal, că o să vă răspundă că ia anticoncepționale și când face sex cu femei, just to make sure.

Alții, însă, nu-s atât de buni la setat boundaries cum sunt eu. Și rudele continuă să-i frece la icre agasant, intruziv și monoton. O altă prietenă, scriitoare, a ajuns să-și șteargă contul personal de Facebook. Cum așa? Nu doar că rudele o frecangeau cu insistențe tâmpite legate de rolul ei de animal fătător; dar nici unul nu acordase vreo secundă de interes faptului că ea scria, și nu-i cumpăraseră vreo carte vreodată.

De ce nu dai pur și simplu block ălora care-ți consumă timp și energie cu inepții? am întrebat-o eu.
Pentru că se vor duce să se plângă mamei.
Și maică-ta nu le poate spune să-și țină nasul în oalele personale din dotare?
Mama nu e o fire conflictuală.

Definim diferit o fire conflictuală.
Pentru mine, o fire conflictuală este o persoană care INIȚIAZĂ conflict. Care se ia de alții din senin, fără ca acei alții să-i fi făcut ceva.
Faptul că îl iei pe ăla conflictual de moț și-l bagi adânc și apăsat în pizdă de mamă nu e pentru că vrei conflict, ci taman pentru că vrei pace. Și știi că a ceda în chestii mărunte nu va face decât să-i inducă prostului ideea că ține vrăjeala.
În nemuritoarele cuvintele ale lui RuPaul: I always try to come from a place of love, but sometimes you just have to break it down for a motherfucker.

Revenind la prima fată și la mătușă-sa: după ce fata a explicat că acum nu are timp și energie pentru împuire, pentru că zbârnâie businessul așa cum nici nu a îndrăznit să viseze, baba s-a trezit să o întrebe brusc următoarea imensă măgărie:

“Dar tu pentru ce trăieşti?”

Huh?

Fata mea a înţeles că problemele sunt mai grave decât par, drept care a găsit o scuză să se extragă din conversaţie şi a întins-o de la locul faptei.

Serios, DAR TU PENTRU CE TRĂIEŞTI?

Exact ca în cazul fetei scriitoare, şi în cazul fetei antreprenoare sunt toţi aceşti imbecili cu care e înrudită, şi care tind să trateze nişte ocupaţii legitime şi aducătoare de venit ca pe aceşti gărgăuni neimportanţi.

Încearcă să-i spui bodegarului din colţ că bodega lui e un rahat şi, dacă nu se împuieşte, pentru ce trăieşte. Sau oricărui mic businessman de orice calibru. Îţi iei una peste bot de-ţi rectifici problemele dentare pe viaţă. E fenomenal de cât bullshit scapă bărbaţii, doar pentru că par mai mari şi mai ameninţători. Sau, dacă au parte de bullshit, măcar îl au din partea unor persoane de la care primesc şi sex, deci se compensează pe undeva. Noi avem parte de bullshit de la o grămadă de oameni de la care nu primim absolut nimic compensator, doar pentru că nu părem în stare să le footem un bocanc în muie.

Dincolo de lipsa imensă de respect pe care baba în cauză o arăta faţă de activitatea (subliniez, DE SUCCES) a nepoatei, partea cea mai grosolană şi mai oripilantă e insinuarea că, dacă nu ai copii, viaţa ta e inutilă şi lipsită de valoare. Şi că ai trebui extirpată ca un gândac de bucătărie, sau ceva.

Acum, există destule femei pe care le cunosc, şi care au unul, doi, trei copii. Dar cele care fac treaba asta aşa cum trebuie nu sunt în nici un caz cele care au genul ăsta de nevroze şi psihoze (viaţa mea nu are sens) şi au fătat doar ca să creeze unul.

Vă daţi seama câtă presiune pe nişte umeri gingaşi de copil? “Dă şi mie un sens.”

Pwla mea, mergi la terapie, mergi la cursuri de recalificare, get a life, găseşte-ţi pentru ce să trăieşti, şi vorbim după.

Copilul nu are menirea magică să-ţi dea pentru ce să trăieşti şi nu ai de ce să-l încarci de genul ăsta de povară. E o fiinţă care are nevoie de atenţie, dragoste şi ghidare pentru a deprinde principii corecte, nu de vampirismul emoţional al unei fiinţe defecte psihic.

Poate că prietena mea va face copii, după ce va atinge un punct de echilibru profesional. Sau poate nu. Decizia e a ei. Dar măcar ea va face copii din motive corecte, şi le va fi o mamă echilibrată, care îi va putea învăţa ceva extrem de important: lecţia succesului. Pentru că a trăit experienţa succesului.

Pe când genul de muieri ratate, fără preocupări reale, puse doar pe aolit şi văicăreală, ca mătuşă-sa, pot creşte copii doar după chipul şi asemănarea lor. Iar acelor copii le va lua ani de autoeducare, terapie şi reevaluare a propriilor priorităţi, să scape de povara rolului de sens al vieţii cuiva şi complexul victimei societăţii.

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

5 Responses

  1. MupMup says:

    Eu am suportat multe mizerii intruzive cand eram copil si adolescenta si de-aia am invatat sa set boundaries foarte ferm. E bine si sa ai o mamica idioata si niste hoaste nefe ca te calesc pe mai tarziu.

    Dupa ce vezi odata ce bine e sa-ti traseze altii liniii in viata si apoi cand te dau de gard sa nu-si asume nimic te cam vaccinezi.

  2. Ady says:

    Eu am o vagă curiozitate în organism cu privire la răspunsurile maică-mi vis-a-vis de puitul meu pt că eu nu prea am parte de discuții de-astea din partea rudelor/cunoștințelor.
    Sunt și vagi excepții: bunică-mea, care se calmează după un răspuns în doi peri și maică-mea, care le limitează la aluzii deghizate în urări de bine, dragoste, fericire și un bărbat mișto (bunică-mea îmi ura pe vremuri “un bărbat frumos”, până i-am retezat-o scurt “și dacă e un dobitoc, bea banii și îi toacă la jocuri și după-aia mă bate toată ziua, la ce-mi folosește că e frumos?!”; acum, când își aduce aminte zice “un bărbat cum vrei tu” 🙂 noroc că ne vedem/vorbim rar și nu e insistentă).

  3. Morbo says:

    Sunt inculți și inferiori cei care pun întrebările astea. De ce sa te enervezi la modul asta când poți sa te enervezi la modul superior și dezgustat de micimea unor asemenea oameni (care, btw, e un mod de a te enerva care îți și aduce satisfacție – pt ca te simți superior). Egalitarism și corectitudine, dar uneori asta e realitatea. Unii nu se ridica la nivelul altora. Uneori e foarte bine sa fii arogant.

  4. Morbo says:

    Sunt mulți oameni mari care au avut copii și n-au trăit pt ei. Dacă ar fi făcut-o, nu mai erau mari 🙂 și prin a nu trai pentru ei nu ma refer la a-i părăsi sau neglija.

  5. Anca says:

    Pana si papa a zis: nu traiti doar pentru copii! Pe mine ma scot din sarite si aia care te intreaba: dar al doilea? Adica ai facut unul dar acuma ca il ai, da.i si ceva de facut. Sa creasca pe urmatorul. Doamne deci asa ma seaca intrebarea cu al doilea? Bai nene, stiti ceva? E corpul meu si yo decid daca mai vreau o alta fiinta pe acolo! Norocul meu ca sotul ma sustine. Adica nah… nu.l scoate el pe gaura penisului.
    Si cand primul a aparut si din intamplare cum a fost la mine, puii mei nici nu eram convinsa ca vreau copii. Nici nu discutasem cu al meu sa incercam ceva! M.a luat pe nepregatite! Cum sa mai vreau unul?
    Si hai ma decid sa mai fac unul. Dar nu ma grabesc si nu e treaba nimanui cand aleg sa fac asta.
    Problema mea e urmatoarea: nu vreau sa l fac prea repede pentru ca mi se pare ingrozitor sa ai doi copii mici. Pe de alta parte daca am copilul mare, mananca singur, se caca singur, etc, etc… de ce puii mei as mai lua.o de la capat? Sa mentionez trezitul peste noapte? Oh, joy!
    Pfff, hai ca m.am enervat! Zen! Sunt zen!

Leave a Reply to MorboCancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading