O dramă literară

Zilele trecute, în blogosferă, cu preluare pe toate siteurile de ştiri, a fost o poveste frumoasă, literară… cum o doamnă şefă de librărie avea pică pe o angajată, şi căuta să-i facă mizerii. Şi, pentru că fata a omis să-l recunoască pe dl. Pleşu, a inventat o poveste cum că dl. Pleşu a dat un telefon să se plângă că nu e recunoscut de popor.

PE BAZA ACESTEI MINCIUNI, UN ANGAJAT A FOST SANCŢIONAT ŞI PRESAT SĂ DEMISIONEZE.

Povestea, în versiunea ei neutră, fără părtiniri de o parte sau alta, o spune scriitorul Radu Vancu, sibian, cel mai apropiat de miezul evenimentelor, aici.

Aşadar, deşi o minciună, “telefonul domnului Pleşu” a slujit de adevăr incontestabil în mâinile unui şef pentru a penaliza un subaltern.

După ce subalternul, care nu avea de ce să conteste ceea ce fusese motivul penalizării lui, a povestit unei bloggeriţe celebre, cu priză la public, ce se întâmplase, iar bloggeriţa a publicat povestea din perspectiva angajatului nedreptăţit, s-a declanşat ceea ce am numi “Nesimţirea românească 2.0”

Şi anume:

“Eh, era treaba lor acolo, la librărie. Nu ne priveşte. De ce a publicat bloggeriţa povestea?”

Nu, nu era treaba lor acolo la librărie!! Era o sancţiune justificată cu o minciună. Un abuz.

De ce are nevoie un şef de o minciună ca să-şi sancţioneze un angajat?
Răspuns: pentru că nu are LUCRURI REALE SĂ-I REPROŞEZE.

E simplu să spui: nu-i cunosc pe oamenii ăştia, mă doare-n fund. Dar n-am lucrat toţi cu genul ăsta de colegi intriganţi, săpători, pe afirmaţiile cărora nu poţi pune bază niciodată, care mint cum respiră şi caută să te pună în mod repetat în situaţii jenante?
N-am avut parte de efort triplu, să verificăm orice informaţie pe care ne-o dădea, ştiind că tot ce scoate pe gură sunt invenţii menite să-i slujească interesele?
Dar când mincinosul ordinar ţi-e şef, şi se presupune că trebuie să îi şi urmezi ordinele, pe care nu şi le mai recunoaşte în faţa unui superior ierarhic?

Vrei empatie, data viitoare când descoperi că cineva de la job unelteşte împotriva ta? Atunci fă bine şi n-o mai lătra pe bloggeriţa care a susţinut un om nedreptăţit. Pentru că de la asta a pornit de fapt scandalul Pleşu. De la un abuz la locul de muncă. Un abuz care i se poate întâmpla într-o bună zi oricăruia dintre noi.

De aceea e important să nu măturăm gunoiul sub preş. E povestea cu dl. Pleşu cea mai penibilă şi mai ridicolă minciună?
Este.
Dar cea mai penibilă, mai ridicolă minciună a avut VALOARE DE ADEVĂR ÎN SECUNDA ÎN CARE A FOST FOLOSITĂ ÎN DAUNA ALTUI OM.
Şi asta ar trebui să ne pună cu adevărat pe gânduri.

Şi acum, dacă e să ne punem un pic în locul domnului Pleşu: Complet nevinovat fiind, nu te trec fiori la gândul că ai fost folosit ca pretext pentru a forţa demisia cuiva? Pe mine asta m-ar îngrozi cel mai mult.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

27 Responses

  1. dadatroll says:

    Vezi deasta nu merg lucrurile binen tara asta: la unu ca Plesui bagi adaos nui dai cu discount. Asta daca tentereseaza sa faci si tun profit ceva. Discount ii dai la Florin Salam.

  2. Primo: angajatul avea în fisa postului recunoașterea “somitatilor”? – și care este sancțiunea pentru “nerecunoasterea” ăstora care le zice ase?
    Secundo: patronica..ras tuns..frezat..zobit în instanta..si apropo..wtf is Plesu?:)

  3. Plesu says:

    realitatea este ca nici macar n-am pus piciorul prin ardeal saptamana asta…

    • Nenea..si dacă mătăluță puneai piciorușele prin ardeal..ce? Aaa..povestioara a fost minciuna..si matale nu te-ai revoltatara ca nu ai fost recunoscut..inteleg..bad boy bad boy..:)
      Eu cred ca subiectul era..daca domnia ta a intrat sau nu în librarie..nu punerea pe liber a unui om de fapt..a și încă ceva..dintre somitatile în materie literara..intrebarea sovina ce-mi picura în creierașul asta al meu..este dacă patronasul numai pe domnia ta “te citise” de știa de numele asta?!
      Vă dați seama că era greu de crezut ca tanti Hortensia sau nenea Eminescu ori nea Preda..ar fi intrat pi ușa lu’ librăria no?)

  4. Movie Zone says:

    poate avem de-a face cu o promovare a librariilor :)) sau o publicitate a D-lui Plesu 😀

  5. Zelda says:

    Dar de unde stim ca n-a mintit chiar angajata care si-a dat demisia? Poate a vrut s-o puna intr-o situatie jenanta pe sefa cu care nu se intelegea. Sau poate ca a inteles gresit. Are vreo dovada ca lucrurile au stat asa cum spune?

  6. creca says:

    “complet nevinovat fiind nu te trec fiori la gindul ca ai fost folosit ca pretext pentru a forta demisia cuiva”?
    cred ca intrebarea asta vine direct de la canicula.
    chiar, ce-ar fi sa ne simtim vinovati pentru toate lucrurile pe care nu le stim si care nu ni se intimpla?

  7. valer says:

    Tare sunt curios vizavi de urmarea poveştii.

    Dacă doamna librăreasă – şefă va rămâne pe poziţie sau va considera şi ea oportun să-şi depună demisia.
    Să fim serioşi – în România abuzurile asupra angajaţilor se practică cu spor – nu cred că ar fi pusă pe liber doar pentru asta.

    Dar pentru situaţia penibilă ce a generat-o şi pentru lejeritatea cu care se foloseşte de numele şefului şi a altor somităţi poate i se sugerează să-şi facă bagajele …

    • Zelda says:

      Situatia peniibla a generat-o Petronela Rotar, care a dat curs primului impuls si a scris la nervi pe blogul ei de nervi o informatie pe care nu a verificat-o si care s-a dvedit a fi o minciuna. Oricat ti-ar fi de prietena cineva, nu poti sa crezi suta la suta ce spune, mai ales ca prietena respectiva era suparata (sau furioasa?) din cauza demisiei fortate (dar oare de ce nu a avut bunul simt sa demisioneze nefortata?) si stim ca supararea/furia ne intuneca gandirea, si mai ales ca nu era deloc o victima chiar nevinovata in cazul acesta. Eu nu sunt librareasa si l-am recunoscut din prima cand l-am vazut.

      Cand lucrezi intr-o librarie si ai fost informata ca trebuie sa faci discount autorilor editurii Humanitas, cred ca e de datoria ta sa te informezi care sunt autorii respectivi si sa te uiti bine la fotografiile lor, iar in caz ca suspectezi ca se afla unul chiar in fata ta, ai datoria sa intrebi, nu sa te faci ca ploua. Nu-ti convine salariul, du-te in alta parte si lucreaza pe mai mult, dar daca ai acceptat postul si salariul respectiv, fa-ti datoria cum trebuie.

      Pe de alta parte, din articolul publicat de Plesu, aflam, asa cum banuiam, ca sefa sustine ca librareasa a mintit. De ce banuiam? Pentru ca gestul prietenei de a-i spune Petronelei Rotar povestea pentru a o publica, in conditiile in care exista deja un conflict intre cele doua librarese, arata a razbunare prosteasca. Si era de asteptat sa fie introdusa si o minciuna aici, ca sa iasa treaba cat mai usturatoare.

      • Lorena Lupu says:

        zău? în fişa postului e menţionat explicit că trebuie să recunoşti somităţile literare?

        dacă nu, vorbim de un abuz de serviciu. iar lipsa voastră de empatie faţă de asta scrie volume despre voi.

        • Daca este abuz in serviciu trebuie sa decida institutiile acreditate pentru asa ceva, nu Petronela Rotar. Dar librareasa ar fi trebuit sa depuna o reclamatie undeva, a depus asa ceva? Sau ne facem singuri dreptate ca-n Evul Mediu?

          Ceea ce a facut Petronela Rotar pe blog e linsare mediatica / character assasination, nu pot sa cred ca sunteti de acord cu asa ceva. Voua v-ar placea sa va faca cineva asta?

          • da da…numai abuz in serviciu nu se numeste asta..dar deh…ne-am uitat pe la televizoare si acum strigam toti “abuz in serviciu”..pai se poate…daca doriti dam si articolul din lege cu ce inseamna abuzul asta in serviciu…ase ca nu are nicio legaturica cu subectul…think..

      • gandire mediocra cu tenta comunisto-bolsevica!aia e’
        si daca nu esti librareasa si l-ai recunoscut din prima pe nenea plesu…nu din a 2-a sau a 3-a:) nu crezi ca este momentul sa te reprofilezi?si ai grija…nu uita sa memorezi toate fetele lu’ personalitatile ca se le poti da reduceri…spor la treaba!:)

        • Devill Advocate, eu am trait in comunism si pot sa spun ca gandire comunista au cei care mai cred ca poti sa lucrezi ca pe vremea aceea, gen timpul trece, leafa merge. In democratie lucrurile stau altfel, daca nu lucrezi cu responsabilitate, risti sa pierzi locul de munca si sa vina alta absolventa de litere in locul tau, una care il cunoaste si recunoaste pe Andrei Plesu, fiindca l-a citit.

          • aaa pai de ce nu ziceti asa stimata doamna..asta schimba clar datele problemei..acum venim si noi de acasa cei care nu au trait pe vremea comunismului si care-si rup mintile si nervii in democratie cu mentalitati comuniste…pai se poate..a si da…eu zic ca cei care-l recunosc si-l citesc pe domnul PLESU sa fie direct angajati…iar ei care nu l-au citit in schimb..sa fie trasi pe roata..

      • valer says:

        Hai s-o lămurim întâi cu recunoaşterea:

        “Cei doi librari îl recunosc și nu prea, li se pare că nu-i chiar analogonul mimetic perfect al figurii de pe sticlă, se jenează să-l întrebe pentru a nu crea situații neplăcute”

        Celebrităţile mai îmbătrânesc, mai îşi schimbă look-ul, pozele le sunt photoshopate, iar când apar la televiziune li se aplică machiaj. Când nu eşti absolut sigur mi se pare mai de bun simţ să nu inoportunezi persoana presupus celebră cu un “chiar tu eşti ăla?”. Şi chiar nu am auzit că un librar trebuie să identifice feţele la fel de rapid şi de precis ca un ofiţer de informaţii. Eu i-am citit toate cărţile lui Boia, am prins şi un interviu cu el, dar nu pot spune că l-aş recunoaşte la coadă la aeroport.

        Oricum argumentaţia de mai sus e superfluă deoarece doamna şefă a considerat că numai librăreasa pe care avea boală trebuia sancţionată, nu şi celălalt vânzător care tot în dubiu fusese. Un fel de “de ce n-ai tu iepuraşule bască?”.

        În rest nu pricep – din ce spui mai sus pare că nu-i vinovată cea care s-a folosit de un nume ilustru să-i facă vânt unei angajate, ci concediata şi prietena bloggeriţă care au fost de bună-credinţă când au răspândit ce s-a întâmplat.
        Ce ar fi trebuit să facă amărâta pusă pe liber? Să-i sune pe Liiceanu şi Pleşu – pe care presupun că nu-i avea în agendă – şi să-i întrebe “pe bune, chiar v-aţi supărat aşa de tare?”.
        Iar bloggeriţa ar fi trebuit să se înfiinţeze cu reportofonul la librărie sau să-i ceară un interviu lui Liiceanu? Depinde pe cine întrebi. Mie mi se pare mai puţin grav că două celebrităţi au fost bălăcărite nemotivat vreme de o zi, decât că un şefuleţ îşi mazileşte subordonaţii în funcţie de umori folosindu-se de personalităţi respectabile ca alibi.
        Iar pretextul – deşi puţin credibil pentru cei ce îl cunosc personal pe Pleşu – e cât se poate de credibil în relaţiile de muncă autohtone.

        Într-o ţară mai aşezată, unde există cât de cât o cultură a corporaţiilor şi salariaţii au oareşice drepturi, concediata (demisia impusă sau venită în urma a multe şicane mi se pare cam acelaşi lucru cu concedierea) ar putea pretinde daune. Iar şefa ar risca sancţiuni serioase. La urma urmei nu s-a folosit de numele ilustre ca să obţină o invitaţie gratis la un bufet cu pişcoturi, ci ca să lase pe cineva fără serviciu.
        Puţine şanse în ţara asta încă fanariotă unde se consideră cumva că cei slabi trebuie s-o încaseze şi să nu comenteze.

        Lui Pleşu chiar că nu i se poate reproşa nimic, în povestea asta e doar parte vătămată. Dar Liiceanu – dacă nu ia atitudine în nici un fel – poate că-şi merită măcar o parte din bălăcăreala iniţială.

        • Andrei Plesu e parte vatamata rau, astept sa vad daca o da in judecata pentru calomnie.

          • valer says:

            A, păi un proces de calomnie ar fi absolut minunat – d.p.d.v. al divertismentului zic – s-ar face rating-uri ţapene la toate canalele de ştiri, e ca şi cum s-ar arunca cu îngrăşământ natural în ventilator.
            Dar nu o să avem satisfacţia asta.

            Singura fază interesantă e dacă Liiceanu o lasă pe tanti şefa în funcţie sau nu.

  8. Traian says:

    Dincolo de rafuielile somitatilor literaturii, sau literare, dincolo de plesuvi si petronele, un om si-a pierdut un loc de munca- si-a dat demisia sau a fost determinat sa demisioneze ! O “librăreasă ” cum de trei ori ii spune gretos omului marele Cartarescu. Intreb si eu. Si daca povestea e reala ( desi am mari indoieli, vad ca acum si vedeta Petronela, fara de care Plesu n-as fi auzit, isi linge laurii pe undeva ), i-a scris si ei cineva vreo scrisoare, si-a cerut scuze, ca asa pe nerecunoastere de grandioase personalitati, sunt sefi de stat care n-au intrat in cladiri publice, desi aveau intalnire, dar isi uitasera invitatiile acase si portarii nu i-au recunoscut ! Sau continuam sa ne inchinam la arsineii din literatura contemporana, carora li s-au cuvenit toti laurii acestui popor mediocru, astia de-i aplauda mai ales cand intra in troaca politica si semneaza sinecuri.

  9. Dan says:

    Eu tot n-am priceput. Ok, librareasa nu-l recunoaste pe Plesu. Dar daca l-ar fi recunoscut, ce trebuia sa faca? Sa-i sara de gat? Sa zica: Va aplic reducerea, nu-i asa? Reducerea asta nu-i o fatalitate, se aplica la cerere. Poate ca omul nici nu dorea reducere.

  10. ai uitat aia cu pupatul:)

  11. cristinika says:

    E complet lipsit de orice urma de etica (ba chiar de moralitate) sa penalizezi pe cineva pentru ca n-a recunoscut o ”personalitate” in vederea unui discount (care trebuia oricum sa se faca numai pe baza de card sau numar de VIP uateva’). Poate numai daca esti paparazzi sau jurnalist de scandal si ai stat o noapte-n tren la taclale intime cu Anjelina lui Bradut fara s-o recunosti desi ai fost trimis expre in misune pentru asta – dar chiar si atunci nu-i motiv etic de concediere, caci suntem oameni nu masini de citit amprente, poate numa de batut obrazul. Socant este ca imbecila aia de sefa de la care se presupune ca a pronit totul (inca mai am indoieli ca Plesu n-ar fi si el acolo numai o secunda implicat) este inca in post si scrie mesaje ridicatoare de tensiune, ca nah, si-a pierdut fata aia job-ul, dar oricum nu era facuta pentru el pentr ca n-a recunoscut personalitateade unde rezulta ca nu s-a uitat pe copertile din spate bla bla. WTF??? Aleia nu-i da nimeni un picior in cur?? Inca mai sunt inteligenti care dau vina pe bloggerita si pe victima (vaaaaaaaaaai ce pattern se vede din avion). Pffff

  12. Daca penalizarea ar fi fost numai pentru nerecunoastere, atunci ar fi fost penalizat si celalalt librar. Dar tocmai faptul ca numai prietena Petronelei Rotar e penalizata da de gandit ca au fost si alte lucruri la mijloc, dar librareasa le-a trecut sub tacere.

    • da clar..alte lucruri cum ar fi…deschiderea usii cand intra somitatea, inchiderea la loc in urma ei…inclinarea capului pana la pamant la trecerea somitatii prin dreptul casei de marcat, rostirea catorva sute de versuri in timp ce-i impacheteaza cartile cumparate si rostirea la plecare pe un ton languros a unei urari de genul “sa ne traiti tovarase mult iubit”…..sa fim seriosi….

Leave a Reply to Devill AdvocateCancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading