Odiseea balcoanelor şi Ecomagazin

M-am împrietenit cu băieţii de la www.ecomagazin.ro  într-o ipostază ciudată.

Stau într-un şir de 4 blocuri late, ale căror balcoane se unesc într-unul singur, interminabil – care traversează tot şirul de blocuri. Iar bietul meu motănel Pulică abia aşteaptă o uşă sau un geam deschis, să dea şi el un tur de balcoane.

Evident, când observ că a şters-o, mă apuc să escaladez balcoane, să îl recuperez. de teamă că o să cadă, de teamă că îl otrăveşte cineva, de teamă. Numai că de la un moment dat, se interpune un balcon închis – cu o margine foarte îngustă pe care el o traversează, iar eu nu îndrăznesc.

Aşa mi-a fost dat să văd cum noul prieten al unei vecine cam proaste şi incapabile de a selecta – un golan ţigănos – a văzut pisica pe balcon, nu s-a uitat în lateral, ci a înhăţat-o şi a aruncat-o pur şi simplu în jos. Aşa, senin. Uitându-se amuzat cum cade.

Am alergat într-un suflet să îl salvez de gaşca de maidanezi aciuată sub blocul nostru – noroc că îl prinseseră nişte vecini,îl mângâiau cu tandreţe, avea boticul julit. L-am luat în braţe, mi-a îmbrăţişat gâtul cu lăbuţele, ca un copilaş speriat. L-am strâns mult, să îi treacă frica. Apoi m-am dus la uşa nemernicului şi m-am proptit de sonerie:
-Cum ai putut să arunci un animal de la etaj?
-Să mor io mânca-ţi-aş că a căzut singur.
-Nu te-ai gândit că dacă bântuia la etajul patru e al cuiva? Şi chiar dacă ar fi fost al nimănui, era normal să îl chinui?
-Să mor io că a căzut singur aşa să moară familea mea.
-Păi aşa să moară…

Atunci i-am găsit pe net pe cei de la Ecomagazin, care mi-au oferit susţinere şi consiliere. Iar pe site-ul Ecomagazin am găsit următorul documentar:

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

No Responses

  1. za aritsch says:

    Solutia e simpla si ieftina: plase la geamuri.
    Serios… am cunoscut atatea cazuri de pisici cazute de la etaj pe geamul descoperit, cu sau fara ajutorul vreunul vecin binevoitor, incat am ajuns sa consider asta o simpla chestiune de timp 🙁

  2. Lorena Lupu says:

    ok, când cade singur e una… deşi ăsta a avut atâtea balcoane periculoase şi geamuri, şi mansarde, cam prin câte chirii a locuit mă-sa – eu! – şi totuşi, singur nu a căzut de nicăieri. Asta numesc eu un motan genial.

    e drept că de câte ori intră din bucătărie lingându-se pe botic mă întreb ce a mai ciordit 🙂

  3. racusoara says:

    Putine lucruri imi sunt mai de neinteles decat cruzimea fata de animale, in special de cele lipsite de aparare. Vreau din tot sufletul sa cred ca e prostie si nu rautate pura, dar ca posesoare de vreo 16 labutze (plus ceva inotatoare), sper din tot sufletul sa apara si la noi ceva functional de tip RSPCA…Macar teama de amenzi/puscarie sa mai domoleasca pornirile atat de “umane” ale “speciei superioare”…

  4. Lorena Lupu says:

    16 lăbuţeee? Căror specii le aparţin?

  5. matinight says:

    am patit-o si eu odata,cu motanul pe care il am acum. a cazut de pe casa, noroc ca nu e cu etaj :))
    m-am speriat la fel de tare, dar nu patise nimic.
    sunt destul de rezistente pisicutele astea. niste bestii,ce sa mai.. :))

  6. o smochina says:

    Eu am inteles ca a aparut Politia animalelor.

  7. cutza40 says:

    Sa stii ca eu am incetat sa tin legatura cu o prietena de-a mea de la tzara pt faptul ca si-a omorat pur si simplu cainele pt ca avea purici.Avea un maidanez dulce si intr-o zi am fost la ea si nu-l vad. Cand mi-a spus, am simtit ca imi crapa pamantul sub picioare. Ce suflete au oamenii astia? Dar oare au?Mie imi plac cainii, dupa pisici iti spun drept ca nu ma omor, dar daca vine una la mine in curte, nu-i fac rau,am grija de ea. Sunt fiinte , nu se poate chiar asa.I-as bate pe oamenii astia care fac rau animalelor.

  8. Lorena Lupu says:

    matinight: nişte bestii adorabile. 🙂

    o smochină: eu nu ştiu date concrete. în momentul ăsta sunt îngropată într-un morman de traduceri şi nu ies din casă decât după piersici, suc de portocale, cafea, lapte for two şi hrană de mâţe.

    cutza40: cum să omori un câine pentru că are purici, când un deparazitant e vreo sută de mii??????????????

  9. simonarrr says:

    Bai, mata mea a cazut de la etajul 4, de la balcon si nu a avut nici pe dracu’. A gasit-o maica-mea in fata blocului, mancand iarba :)Iar inaintea asteia, am aut o pisica dilie rau, care sarea saptamanal de la etajul 3. Le canta porumbeilor, iar daca aia refuzau sa ii intre-n bot, sarea ea dupa ei. Multe am mai patimit cu ea.

  10. racusoara says:

    Pai sunt mandra intretinatoare (dupa cum se zice, pisicile nu au stapani, au staff :P)a 3 mate (una mai maidaneza, mai baltata si mai plina de personalitate de cat alta) si a unei cateluse lup foarte tanara si foarte jucausa. A, si uite ca am mintit involuntar, mai am un set de labute, sub forma unui pui de broscuta testoasa de apa. Intre locatarii cu inotatoare, numim doi carasi grasuni si doi gurami (parca asa se numeau…). Pentru a linisti audienta, mentionez ca stau la curte, asa ca avem loc cu totii 🙂

  11. Lorena Lupu says:

    simonarrr: Vezi de ce e nasol fără diatritice? 😆 ?

    Am citit “mata”, tu te refereai la “mâţă”, iar eu m-am gândit la termenul pe care cocalarii noştri îl scriu mereu fără cratimă. 😀 😛

  12. Lorena Lupu says:

    răcuşoara: m-ai terminat! eu mărturisesc că am un fetiş pentru pisici perfect negre – şi cele perfect albe. Iar Pulică al meu – pe numele său întreg Maestrul Emerit Pulică Întâiul – e un superb negrotei cu blană deasă.

  13. za aritsch says:

    Nu vreau sa supar sau sa pisalogesc pe nimeni, dar pur si simplu nu inteleg cum poate cineva sa se laude ca i-a cazut pisica de nu stiu cate ori si ca in tot timpul asta n-a luat niste masuri minime de siguranta… Ok, poate nu din prima, dar dupa primul semnal de alarma mi se pare firesc sa faci ceva pentru o fiinta la care tii.

  14. Uffff… ce nenorocit tipu’… chiar ca ajungi sa-i doresti sa moara famelia lui care este…

    Si Sheilutza mea a cazt o data, de la etajul 3, cand era mai mica, si am recuperat-o de la niste vecini de la parter. Acum am pus plase 🙂

    Anyway- sorry pt. faza cu julitura la botic, ii transmite Sheilutza un pupic dulce, sa-i treaca ;;)

  15. simonarrr says:

    Eh, nu poti sa pui problema asa, Za Aritsch. Exista o plasa pe o rama, care de cate ori intindea mama rufe, disparea. Intre un drum al mamei mele, la baie, dupa o noua runda de rufe, pisica prindea momentul si sarea. Probabil ca asta era hobby-ul ei. Astalalta a sarit o singura data, cand am banuit noi ca a alunecat. Iti dai seama ca nu ai cum sa nu iei masuri cand vezi ca pisica se tine de din astea. Si nu m-am dat mare, ci doar spuneam si eu, ca tot a venit vorba 🙂

  16. Lorena Lupu says:

    raluca hippie: obiectiv judecând lucrurile, nu famelia aruncase mâţu de la balcon, ci el. nu văd de ce să sufere oameni nevinovaţi. 🙂 pulică mulţumeşte pt. pupici.

    za aritsch, simona: pot confirma că aşa îl scăpam şi eu pe Pulică în turneele balconiste. O secundă de neatenţie, pe care ăsta o pândea pe-locuri-fiţi-gata-start. uneori ştiai că l-ai lăsat în bucătărie, şi deschideai balconul să pui rufele la uscat. În clipa următoare, vedeai un bolid negru, trecând balustrada spre balconul vecin.

  17. cutza40 says:

    No gata, eu pun diacritice. Da, cel mai bun deparazitant e 3 sute de mii, dar prostul e prost, nu ştie ce e ăla, iar dacă nu are suflet. Oricum, eu iubesc animalele.Pisica ta e o glumeaţă dacă sare de la etaj. Eu aveam la curte un ciobănesc german acrobat, din cauza acrobaţiilor la vecini, a trebuit să îl dau la cineva, de atunci am o căţeluşa superbă

  18. o smochina says:

    Plasa poate fi o solutie pt unele pisici. Pisicile mele au reusit sa o impinga(si pe aia de la geam). In plus, una stie sa deschida usa de la bucatarie sarind pe clanta, alta usa de la intrare in timp ce a 3-a sta pe pozitie de proiectare. Lucreaza in echipa. Si cat ai zice peste te trezesti in curtea vecinului pisorugandu-le frumos sa se dea jos din nuc.

    De ce le taie cornitele?

  19. Era o expresie ilustrative cu privire la ct de enervant era omu’… (intentie stilistica)

  20. dreamingjewel says:

    @o smochină
    Pentru că am fi preveniţi în ce ne băgăm şi unde ar mai fi surpriza?

    @lorena
    N-am înţeles exact care a fost contribuţia celor de la Ecomagazin, aşa că îmi imaginez că l-au călcat pe aruncătorul de pisici cu o maşină ecologică, ceea ce a scutit planeta de poluarea fizică şi morală a insului respectiv (e puţin, dar am învăţat că din fapte mici se alcătuieşte întregul)după care i-au sădit pomişori pe mormânt, ceea ce a contribuit la reîmpădurirea planetei.
    Da nu ştiu de ce am impresia că mă înşel…

  21. Lorena Lupu says:

    cutza: stai ogoită, faza cu diacriticele e o glumă între simona şi mine.

    o smochină: eu mă gândesc serios să mă mut -să îmi caut o chirie cu balcon safe. nu am nervi de escaladat balcoane de câte ori i se năzare jmecherului să fugă.

    raluca: e ok, m-am prins. completam şi eu cu aporturi personale that’s all.

    dreaming jewel: mi-au oferit numere de telefon unde îl pot reclama pe nemernic şi mi-au explicat proceduri pe care le pot alege. să ştii că e important. când mori de furie şi urli “îl reclaaaam” dar habar nu ai de un număr de telefon unde să faci asta… contează!

  22. cutza40 says:

    eu te apreciez, dara Lorena catzaratoarea, il pup pe pisi catzaratorul, ca imi aminteste de lupishoru meu

  23. Blu says:

    Ce dragute sunt animalele.Toate.
    Dar nu pricep de ce vor ele mereu sa fuga,sa se ascunda,sa plece in expeditie.
    Catelul meu o tuleste de fiecare data cand gaseste usa deschisa.Si eu stau cu inima cat un purice de frica sa nu fie calcat de vreo masina,atacat de vreun alt caine/om.Insa,bineinteles,el treaba n-are de grijile mele.Se duce dupa vreo don’soara canina,dupa vreo pisica imblanata,miroase floricele,ia aer,urmareste fluturasi,iar eu alerg ca nebuna dupa el.
    Dar,dupa toata tevatura asta,cand se intoarce in “patria mama”,cum sa nu il ierti cand se uita la tine cu ochisorii aia mici in care poti sa citesti atata fericire?In fond,nu vrea decat sa mai socializeze un pic.Stie el ca ,aproape orice ar face,mereu o sa facem pace.O sa facem pace la timp ca sa o tuleasca iar pe usa si iar s-o luam de la capat…:))

  24. Lorena Lupu says:

    mda… mizează pe faptul că le trecem totul cu vederea şi îşi permit orice.

  25. Cri says:

    Dupa documentarul de mai sus,nu poti decat sa plangi pentru ceea ce putem fi oricare dintre noi – “superlativ” pentru cuvantul cruzime. Poate macar sa evitam cruzimea gratuita, nu stiu,amagire oare?Incerc de ceva timp sa’mi asum ideea ca omul poate urca sau cobora pe o “scara a valorilor” de la +∞ la -∞,adica atunci cand spun omul sa ma includ si pe mine,este foarte greu,mai tot timpul ajung sa ma plasez pe locul spectatorului in fata filmului numit viata.Pentru cei ce cred in Dumnezeu solutia ar fi poate sa se roage sa nu ajunga sa dea masura cruzimii lor,iar pentru cei atei,sa se gandeasca ca daca toti oamenii ar fi cruzi unde s’ar ajunge?(…si multe alte solutii ar mai fi…).Ma mai ingrozesc si de faptul ca s’ar putea sa ne obijnuim si cu cruzimea la cote mult mai ridicate,suntem adaptabili nu?Istoria s’a scris de mai multe ori cu cruzime decat cu blandete,doar ca daca faptele rele au dat un rezultat acceptat ca bun,atunci negativul acestor fapte a fost trecut in plan secund.Nu stiu,la ora asta (00.03) nu pot decat sa’mi rezem capul in palme si sa …..nimic….

  26. Lorena Lupu says:

    Mă bucur că în sfârşit s-a uitat un om şi la documentar. Era important.

  27. o smochina says:

    M-am uitat si eu. De asta intrebam mai sus de ce le taie cornitele(coarne)! Nu inteleg ce masura mai e si aia. Inteleg cum s-a ajuns aici. Asta nu inseamna ca sunt deacord. Dar nu inteleg masura cu taiatul coarnelor.
    Cri, si eu am plans(daca “nimic” e plans). Mi se terminase combustibilul numit speranta. In istorie, raul e mereu cu un pas inainte a ceea ce numim bine. Ne-am obisnuit deja cu cruzimea. Ni s-au tocit simturile si avem nevoie de ceva si mai crud/dur.
    Nu am putut sa mananc carne ieri noapte(mica cina traditionala). Nici azi. Sunt pe pilaf de orez cu masline.

    @dreamingjewel: Imi cer scuze dar nu ti-am inteles intrebarea. Pot fi foarte inceata uneori. Tot recitesc comentariile dar nici macar nu pot sa banuiesc la ce te referi(pisici? cornite? plase? politia animalelor?). Asa ca intreb la randul meu cu riscul de a fi surprinsa: in ce ne bagam?

  28. dreamingjewel says:

    @o smochină
    Credeam ca te referi la cornite in sensul ca pisicile sunt de fapt niste dracusori numai ca, oricine le-a fabricat, le-a fabricat fara corniţe ca să nu fim noi preveniţi cu cine avem de-a face. Ale mele uneori aşa îmi lasă impresia, mai ales pisica, motanul fiind mai înţelept.
    Confuzia provine din faptul că nu m-am uitat la documentar. După ce acum vreo patru luni am văzut o pisică murind călcată de maşină şi ca urmare am dormit prost o săptămână, fără exagerare, vă rog să mă scuzaţi dar nu am nici nervi, nici sânge să mă uit la documentar. (Ceea ce nu e totuna cu a pretinde că violenţa nu există. Ştiu că există şi asta mă îmbolnăveşte şi, din nou, asta nu e o metaforă).

  29. Lorena Lupu says:

    da, pot înţelege chestia asta.

  30. kaddish83 says:

    Desi pleaca de la o realitate evidenta (dominatia speciei umane si comportamentul barbar al unor membrii ai ei), documentarul manipuleaza prin emotii si pe alocuri ajunge la exagerari penibile (Holocaustul).

    Nu am putut sa nu remarc utilizarea imaginilor superbe ale animalelor din salbaticie, prezentate in contrast cu imaginile oribile din “lagarele” civilizatiei umane. Dar oare celelalte specii cum se hranesc? Ucid mai bland? Mai civilizat? Sau poate asa:

    Oare vulturul din imagini e crud, sau e pur si simplu vultur si face ce trebuie sa faca pentru a supravietui?

    Fara indoiala, am ajuns intr-un moment al civilizatiei in care ne permitem si trebuie sa limitam chinuirea inutila a necuvantatoarelor. Dar asta e altceva. Documentarul da vina pe intreaga omenire pentru ca se hraneste, ignorand faptul ca ceea ce face omenirea fac si au facut si ceilalti “earthlings”, e drept dupa posibilitati diferite.

    Ceea ce ma ingrijoreaza e faptul ca majoritatea oamenilor nu mai sunt constienti ca sangele unor fiinte este varsat pentru a-i hrani pe ei. Sacrificiul lor nu mai este constientizat. Una este sa sacrifici o gaina sau un miel cu mana ta, sa simti gravitatea faptei cand vezi viata cum se scurge din animal si apoi sa intelegi importanta ei cand familia se hraneste, si alta sa cumperi de la supermarket un produs frumos ambalat.

  31. Lorena Lupu says:

    kaddish: nu ţi s-a părut că anumite crescătorii de animale – sau modul ăla cutremurător de a gaza pisicile, sau modul în care animalele erau jupuite pe când încă trăiau – aduc a holocaust?

    ceilalţi earthlings omoară strict cât le trebuie. Ca şi ţăranii cu ferme, care îşi iubesc animalele, şi le taie cu cumpătare. Pe când animalele din crescătoriile prezentate în imagini sunt ţinute în spaţii înguste, mizere – de ajung să se sfâşie între ele – hrănite cu chimicale şi – ai auzit şi tu – inseminate artificial, să stea însărcinate pe tot timpul anului.

    Şi după ce vezi modul în care a fost jupuit bietul animăluţ, vezi blana în vitrina – cu 30 % reducere.

  32. kaddish83 says:

    @Lorena – Rolul animalelor domestice este sa ne hraneasca. Le hranim, avem grija de ele si apoi le sacrificam. Uciderea oamenilor in lagare nu facea parte din relatiile naturale ale unui lant trofic si nu era necesara pentru a asigura supravietuirea cuiva. Trebuie sa privim dincolo de simpla similitudine imagistico-emotionala (exagerata) pe care o incearca documentarul.

    Modul industrial in care sunt crescute si sacrificate animalele astazi are mult de-a face si cu cresterea numerica a populatiei umane. Nu stiu daca mai este posibil ca toate animalele pe care le consuma omenirea sa fie crescute ca la tara.

    In opinia mea, problema nu e ca omoram animale pentru a manca, ci mancam pentru a sustine ce? Daca ne pierdem valorile educationale, civilizationale si religioase si ajungem o masa de mancaciosi inculti, badarani, hedonisti si blasfemici atunci cred ca sacrificiul zecilor de milioane de animale devine intr-adevar barbar. Nu ne-natural totusi.

    p.s. Robert aici. Na ca am intrat si eu pe blogul tau. :))

  33. Lorena Lupu says:

    ok, nu neg că e imposibil să creşti animalele ca la ţară, de vreme ce nici noi, trăitorii la bloc nu ne hrănim şi nu ne bucurăm de liniştea şi (in)confortul de la ţară.
    ceea ce e îngrozitor e modul cum sunt tratate ele – ca nişte obiecte de uz strict industrial. sau cum sunt vânate şi ucise – ca să arate unii cât sunt de jmekeri, şi să urle plebea.

    poate că toate astea sunt naturale. şi murdăria e naturală. (dar o îndepărtăm – în cazurile fericite. 🙂 ) nu tot ce e natural, e just.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading