Pe măsură ce bolile trecutului au fost înfrânte, una câte una, de progresele medicinei, au apărut alte maladii, noi-nouţe, greu de diagnosticat în faze timpurii, aproape imposibil de tratat în faze avansate şi mai mult ca sigur letale. Una dintre ele afectează direct autorii aflaţi la debut şi tocmai de aceea am ales să-i avertizez pe aceia dintre domniile-voastre care intenţionează să scrie texte care urmează a fi publicate: luaţi din timp măsuri şi feriţi-vă de petronelită.
Ce este petronelita şi cum funcţionează ea?
Stadiul I: Petronelita latentă
În acest stadiu, autorul scrie încă texte decente, poveşti cu oameni simpli şi nefericirile lor. Cu textele astea empatizează foarte multă lume, drept care o serie de proşti naivi începem să aberăm că, uite, un talent. O sharuim care pe unde, că deh, un condei merită susţinut. Guilty as charged, now shoot me, mr. officer! Sharuirea şi citirea creează un mediu propice erupţiei virusului de petronelită. Ceea ce ne duce la
Stadiul II agravat: Petronelita acută
Atins vag de o formă oarecare a succesului, autorul începe să se creadă buricul incontestabil şi imuabil al planetei şi are impresia că unicul subiect valabil, interesant şi care merită comunicat lumii este el însuşi. Drept care, autorul pune text după text şi articol după articol în care ne povesteşte, cu lux de amănunte, cât de minunat, de unic, de fabulos, de prinţ, de padişah, de faraon extraspaţial şi de prinţesă neasemuită e el. Fără urmă de simţ al penibilului. Toate textele sunt despre sinele glorios şi despre cât de interesant şi nemaipomenit e sinele glorios. Lumea începe să se sesizeze şi să murmure pe la colţuri.
Stadiul II: Petronelita acută cu tendinţe de cronicizare
Autorul convins că el e miezul şi unicul subiect care merită comunicat planetei pământ screme o carte în care reuşeşte performanţa de a-şi face autocunilingus de la prima şi până la ultima pagină. Un reprezentant Guinness Book of Records vine să consemneze recordul. Îi oferă şi un premiu în bani, din care autorul afectat de petronelită îşi cumpără nişte pompe pentru ego noi-nouţe, că i se pare că începe să răsufle pe la colţuri.
De unde urla mai deunăzi împotriva plagiatului, autorul afectat de petronelită începe să dea citate şi uită să menţioneze surse. Recomandă cartea unei prietene la modul “cumpăraţi cartea lui X, DAR MUSAI LA PACHET CU A MEA, CARE-S FABULOŞENIA SUBLIMĂ, UNICĂ, NEMAIPOMENITĂ ŞI FĂRĂ CUSUR, ŞI N-AVEŢI VOIE SĂ MĂ RATAŢI, ŞI DACĂ MĂ RATAŢI, VĂ PASC ŞAPTE ANI DE GHINION ŞI UN VIŢELUŞ BĂLŢAT.” Îşi ia fanclubul la perpulis: “O să unfrenduiesc pe toată lumea care nu-mi cumpără cartea”.
În continuare, unicitatea propriei persoane e singurul subiect care merită dezbătut. Oamenii cu ceva creier în cap fac trei paşi înapoi şi zic: “Oh, my god, what the fuck is this shit”. Sentimentalii rămân pe loc, din inerţie.
Pentru că autorul, dincolo de faptul că nu se are de subiect decât pe sine, pozează într-o sensibiloşenie complet falsă, care păcăleşte spiritele uşor de dus cu zăhărelul. Toate mesajele de admiraţie de la fani – spre deosebire de acelea ale scriitorilor normali: “ce poveste interesantă ai scris!” “ce personaje hazlii ai creat!” – deci toate mesajele sunt “TU eşti unică!” sau “lasă, muică, ai suferit, dar vine soarele şi pe strada ta.”
Pasămite, în admiraţia lor, fanii au uitat de mult că vorbesc cu un scriitor, adică un om cu harul de a plăsmui lumi şi de a contura personaje. Admiraţia şi / sau compasiunea lor sunt asemănătoare cu acelea pe care le au faţă de Mimi coafeza. “Ce mişto eşti, fa!” “Săraca, mă, a divorţat, are copii, dar lasă că e fată descurcăreaţă.” Câţi dintre voi îmi puteţi da date – fără Goagăl – despre viaţa personală a răposatului Marquez sau aceea a lui Orhan Pamuk? Care e starea civilă a lui Chuck Palahniuk? Exact, nu ştiţi. Ăştia-s scriitori, nu aprozărese. Creează ficţiune, nu vând chiloţi purtaţi.
Stadiul III: Petronelita cronică
Autorul mai scrie vreo opt cărţi despre unicitatea propriei persoane. Oamenii de bun simţ şi-au dat seama de mult de impostură şi au fugit mâncând pământul. Au rămas doar fanii Tony Poptămaş, care au o nevoie să adore pe cineva, irelevant cine, important e să zică truisme într-un limbaj accesibil.
Până când, într-o bună zi, egoul umflat cu pompa zilnic va ceda din cauza presiunii şi va exploda, învăluind acel colţişor de univers în miasma stătută a adulmecării propriilor flatulenţe. Spre întristarea omului de la Guinness Book of Records, care tocmai voia să consemneze noul record în autocunilingus.
Dragi tineri autori,
Feriţi-vă de acest flagel al secolului. E adevărat, prinde la proşti. Dacă te lingi singur în fund cu suficientă convingere, se va găsi haita de imbecili care să pună botul, din pur mimetism. Dar dacă vreţi să scrieţi din motivul just pentru care e cazul să o faceţi, şi anume, pasiunea de a spune poveşti despre oameni şi de a ţese vise atât de dense şi de convingătoare, încât semenii voştri să jure că sunt reale şi să se regăsească în ele, petronelita e moartea voastră artistică. Petronelita vă transformă în autofelatori. Veţi fi la fel de artistici, în etalarea voastră grosolană de intestine, ca un cârd de cetăţence rome arătându-şi budigăii spre trecători.
Boală de care suferă/suferea şi Liiceanu. 😀
Nu mai suferă. Acum, dimpotrivă, face eforturi să pară băiat de comitet.
Conştiinţă de sine. Drăguţ. 😀
Cunoastem, cunoastem :)))) Adevar graiesti. Muah
🙂
“Orice asemănare cu persoane reale este pur întâmplătoare” corect? Aş vrea totuşi să remarc faptul că nu mi se pare tocmai în regulă să ironizezi, autori din aceeaşi curte cu tine. E drept că bună sau rea publicitatea e publicitate. Ţin să subliniez cu ocazia asta, că e important să fim conştienţi că trebuie să ne susţinem ca scriitori ai aceleiaşi edituri, indiferent dacă ne apreciem sau nu, dacă ne simpatizăm sau nu, în felul ăsta mergem înainte, şi noi şi editura, dacă ne dăm în la gioale nu ajungem prea departe.
şi tot noi îl ironizăm pe Cristea Enache că favorizează Poliromul?
Nu cred în bisericuţă ca modalitate de organizare.
MrJazz, ici/colo e clar despre cine vorbeşte Lorena. Şi vreau să cred că femela asta “despre care se vb în propoziţie” merită niscavaia publicitate negativă. Cei care o cunosc, şi nu citindu-i prostiile de pe blog, ştiu ce-i poate pielea. Şi, crede-mă, e o scorpie, cu un trecut încărcat cu mult căcat. Mă mir cum poate să producă atât de mult. Mai grav e că îi mânjeşte şi pe alţii. E normal să se găsească unul/una care să traga apa după ea, altfel pute rău.
Eu în text scriu despre calitatea literară a unei prestaţii. Cu argumente strict literare. Hai să nu intrăm în detalii personale, chiloţăreală, intimităţi. Reciteşte partea cu Marquez şi Orhan Pamuk.
același comentariu. unde e ideea aia? nu trebuie să spunem că un text e prost, ci că un text nu îmi place; atenție la nuanță. oricum. o apă și-un pământ.
Cineva trebuia sa o zică. Am fost expus și eu la crizele astea de personalitate. Sunt greu de digerat 🙂
Ştii, o săptămână zici că ţi se pare. O lună – ok, e o etapă de lucru. Dar când etapa pare să dureze forever, cineva trebuie să ia atitudine.
Urăsc din inimă oamenii care promovează/vând exemplul personal. E jenibil, telenovelistic și inspirațional pentru retarzi. Prostituție.
Nimănui nu ar trebui să-i pese.
Cu cât ai mai multă reclamă, cu atât mai mult voi ocoli.
Sau, mai simplu, trebuie să decizi ce vinzi. Vinzi poveşti sau vinzi intestine.
Nu contest dreptul nimănui de a vinde ce are de vânzare, dar nu-l contest nici pe al meu de a opta pentru cumpărătura corectă.
hai la intestine/cireșe românești/rahat turcesc-merge.e un mod de a supraviețui ca individ care vinde chestii și atât.
dacă scrii despre ce intestine/cireșe și ce rahat ai mâncat într-o copilărie tristă cu viori mici, nu, nu-mi trebuie exemplul personal ambalat în proză de calitate.
Nu subscriu în totalitate. “Mama” de Maxim Gorki e o capodoperă literară.
eu vorbeam strict de bolile secolului. nu compar.
păi Gorki a scris Mama în 1907. 🙂
da. secolul 20.
petronelita e în 21.
și multe altele.
😛
din toata treaba asta concluzia pe care eu i-o trag: niciodata nu intra intr-o disputa publica cu o persoana care arata mai bine decat tine, fie ca dreptatea e de partea ta sau nu, opinia publica neutra(nu familie&friends) va fi intotdeauna de partea femeii care arata mai bine 🙂
concluzie de om vag prost, dacă mă scuzi. atâta timp cât textul nu tratează aspectul fizic, atâta timp cât nici una dintre combatante nu se vinde fizic, n-ar trebui să te preocupe aspectul fizic.
şi pun faptul că te preocupă tot pe seama petronelitei. dacă anumiţi scriitori nu v-ar fi obişnuit să îi comentaţi ca pe animatoarele dintr-un club de noapte, aţi fi învăţat regula simplă “scriitorul se judecă după litere, nu după cur.”
au contraire: n-am citit decat sumar peste randuri ce ai scris aici iar de la ea nu am citit nimic, imi place ca pare desteapta si focoasa deci vreau sa i-o trag(nu neg, si tu-mi placi cam din aceleasi motive dar pt moment parca as alege-o pe ea). asa ca in orice sunt de partea ei fiindca astfel, psihologic vorbind, instinctul de vanator imi da senzatia ca ma pot apropia mai mult de ea.
daca sunt vag prost sau clar prost nu stiu, dar poate intelepciunea consta tocmai in a nu-ti bate capul cu amanunte de ordin literar si a merge direct la esenta “oare ce mananc si ce fut in seara asta?”
băieţică, ai nimerit 1. pe blogul greşit. 2. la tema greşită.
ăsta e un blog de scriitor. aici vii să citeşti. sau, mai simplu, nu vii.
pe mine nu mă preocupă instinctele tale de labagiu, iar pe tine nu pare să te preocupe altceva decât instinctele tale de labagiu. deci, nu comunicăm. du-te pe pornhub.
Ce ai in cap ala??? Ala de pe umerii ?? Pai tu vb de femei ca arata bine si vrei sex cu ele ….boule, vaca o data pe an vine la tine in restul anului se duce dupa armasarii 🙂
oare e atât de complicat să fie pricepută o chestie atât de banală: nu e vorba de om, e vorba de ceea ce vinde/scrie/promovează.și de spiritul de turmă care digeră ce i se servește.
tre să fii cu retard sever să te lași condus de aspectul fizic acolo unde nu e cazul. sau pubertac.
iar aspectul fizic e de gustibus.
te rog, vino şi povesteşte asta şi pe Facebook. S-a adunat şi acolo un ciopor de retardaţi.
astea sunt în stare să te linșeze mai ceva ca alea din fața clinicii cu ”jesus loves babies”. cu pancarta-n cap pentru o alegere pur personală. petroneliadă. religie.
omul prost nu va întelege umorul. nu va înțelege că nu instigi. nu va întelege că refuzi să gândești ca el.
Cred că ai explicat destul. E inutil.
fata draga, ce-i asa greu sa compilezi, cum femeile se uita la fotbal doar pentru fotbalisti, eu ma uit la disputa asta doare pentru femeile implicate. mi se rupe de ce scriu sau ce promoveaza ele. cu retard sever trebuie sa fii tu fiindca ai trecut de pubertate si nu stii inca despre felul simplu in care un barbat
(normal) virilincult şi cocalar vede lucrurile si care sunt prioritatile salerepet: eşti pe blogul greşit şi la textul greşit. mă doare-n pix de cum vede un bărbat incult şi cocalar lucrurile şi care sunt priorităţile sale.
GO TO PORNHUB.
Virgin Melinte, ia tu idolul mămicilor și tăticilor, mama de familie și amorurile juvenile neînțelese.
Unora le place ”altfel”. Suntem diferiți. Din fericire.
nu cred ca e despre pornhub aici ci despre popcorn fiindca disputa seamana cu lupta intre doua tipe hot intr-o piscina cu ciocolata. Asa ca ignora-ma si indreapta-ti energia spre oponenta..”Crash her tits and make her scream…go,go,go girls!”
http://www.pornhub.com.
Redtube.com 😀
Cand am citit articolul m-am gandit la “Fluturi” de I.Binder (o suferinda de “petronelita”), care este cea mai imprumutata carte din biblioteca municipala. :)) Am citit-o si eu (neavand idei preconcepute), asa ca imi permit sa o critic. E, practic, o telenovela in proza, presarata ici-colo cu cugetari filosofice.
Cateva citate memorabile:
“eram o tanara frumusica si aveam success la barbati”
“eram gratioasa, feminina, romantica si rabdatoare”
“eram blonda, cu ochii verzi si voluptoasa, iar ea era bruneta, cu ochii negri si foarte slaba”
“eram deosebita prin naturalete, umor, lipsa prejudecatilor si a franchetii”
“am sanii mari, foarte mari, adica imensi”
„nu voiam sa-mi stric imaginea de diva sigura pe ea”
„ai un aer maiestuos, o atitudine demna si un zambet de diva, senin. Prin felul tau atragi atentia si, totodata, impui un respect anume”
„Erai prea perfecta pentru mine, prea cuminte, prea inocenta…” Prea buna, prea ca la tara!
“[…] Iar într-o zi se trezeşte cu sufletul încărcat cu regrete şi cu convingerea că e prea târziu.” Deep shit.
Ce nu vor sa inteleaga unii cititori ai articolului tau e ca tu nu faci referire la o anumita persoana, ci la acel tip de scriitori ferm convinsi ca pot tamadui lumea cu pornografia lor inspirationala.
din ce scrii aici concluzia cartii e ca are sanii foarte mari dar exista un studiu recent cum ca tipele cu sanii imensi nu sunt chiar bune la pat. din ce-am trait ,tipele blonde voluptoase cu ochi mici si verzi fac mai mult amor contemplativ, in schimb brunetele slabute cu ochi negri sunt foarte flexibile si cooperante in intimitate incat mai tarziu ajungi sa legi cu ele prietenii pe viata, eu chiar am cununat una.
Who da fuck cares?
Ce articol de sueta, promovat printr-o discutie pseudo-literara si la fel de incarcata de “petronelita”, incat devine la un moment dat sinistra…
Am incercat sa gasesc si logica linkurilor si a inflamarii generale din comentarii… dar poate ca spiritul acestui secol e prea aprins si prea combativ pe ritmuri de baywatch ca sa mai conteze care “dive” se paruiesc pentru atentia publicului. Important, vad eu, e ca trebuie sa se paruiasca.
Nu… nu am sa mai intru sa vad daca si ce comentariu inhamat la carul cu boi al pornografiei lingvistice gasesti de cuviinta sa imi oferi ca raspuns. Am intrat din greseala aici si ar fi o alegere proasta sa repet acest gest. Pacat ca voi, amandoua, care va credeti literati si oameni de cultura, nu sunteti decat niste instrumente dezacordate ale limbii romane. Care, daca nu aveti loc in promiscuitatea unor emisiuni ca a lui maruta sau capatos sau cine mai stie ce luminatori ai poporului, va sapati singure calea spre o cat mai stralucitoare degradare. Atat a voastra, cat si a celor care, din varii motive, gasesc nimerit sa va simpatizeze aerele de printese care si-au ratat incoronarea.
Penibil…
superbă compunere. mi-a dat o jumătate de lacrimă.
Totusi, sunteti autori la aceeasi editura!!! Si chiar daca nu erati… mai bine tac!
editura nu impune să acţionăm la unison ca armata poporului.
Nu, bineinteles, editura nu impune, dar bunul simt, da.
deci, să înţeleg. tu mănânci un salam şi nu-ţi place. bunul-simţ impune să minţi lumii că ţi-a plăcut?
că pari să ai o concepţie complet eronată despre bunul-simţ.
‘Bun-simţ’? Ce-i aia?! Cât costă?!? Unde se vinde?!?! Cât e kilu’?!?! Ce preţ are?!?!? Unde mai găseşti?!?!?! Vreau şi io!!
Ilustratia (fotografia) nu sustine argumentatia din text. Reuseste sa faca de fapt ce nici nu aveai probabil intentia, sa releveze slabiciunile argumentatiei din textul tau.
şi care-s slăbiciunile argumentaţiei din textul meu?
femeia aia nu a început prin a scrie cât de cât ok?
apoi şi-a luat nasul la purtare şi a început să delireze numai despre ea însăşi şi cât e de specială?
şi nu a scris o carte numai despre ea însăşi şi cât e de specială?
ştii ce mă consolează la voi, lătrăii cei mulţi?
N-AŢI VENIT NICI UNUL S-O APĂRAŢI CU UNICUL ARGUMENT JUST: EU I-AM CITIT CARTEA ŞI MI-A PLĂCUT.
pentru că adevărul e cel pe care-l spun eu: cartea aia e de necitit.
în rest, lătratul pe lângă subiect mă lasă rece.
Eu habar nu am despre dinamica promo, ca in cazul promo fiecare participa cum poate, inclusiv cu ajutorul altora mai mult sau mai putin profesionisti, care adreseaza si exploateaza diverse anxietati ale altora, plus there is no such thing as bad publicity, sau chestia mai rea decat a se
vorbi rau despre mine e a nu se vorbi
despre mine de loc, etc, (chestii
adresate in mare si de comentatorul Jazz si chiar si Melinte), nu promo era de interes pt ca nu ma intereseaza industria publicistica, o consider o industrie de servicii utile ca orice industrie, cu competente si deontologie proprie etc, (adica nu o desconsider, ci pur si simplu mi se pare o profesie ca oricare alta in cazul careia lumea se poate purta mai mult dau mai putin profesionist sau standard plus cf conditiile gradului de cenzura etc). Vorbeam, tot fara vreo intentie de a ierarhiza valoric plus presupunand ca oricare text argumentativ are si slabiciuni, ca doar nu o exista vreun argumentator asa perfect cate are meteu 100 % dreptate, decat daca o fi
un soi de leader de opinie dictator, sau daca ar fi vorba de adevaruri, leme, etc, ceea ce totusi nu e cazul in cadrul disciplinei criticii literaturii, decat daca poate adresam gramatica unui text de nonfictiune scris intr-o limba moarta, ci ma gandeam vag si, repet, incercand de a ramane impartial si nepartinitor, (ca nici nu am gasit o replica la acest text pe blogul promo al celuilalt artist), la exhibitionismul din cadrul fiecarui
“obiect” artistic, care se poate exprima
si percepe (si interpreta si ctitica) in
diverse maniere. Mie mi-a placut si textul articolului tau, insa ilustratia m-a captivat si mi-a dat de reflectat la chestii mai complicate, care raman neadresate in textul tau. Chiar m-a facut sa ma si mir ca ai adus in sprijinul argumentatiei tale ideea ca scriitorii GGMarquez sau Palahniuk sau Pamuk ar “inventa lumi” (indiferent de ca unora le plac sau nu)…asta mi s-a parut slabiciunea principala a argumentului tau. Deoarece mie pur si simplu nu mi se pare asa. Dar nu ma pricep sa explic ff bine de ce deoarece eu nu sunt nici artist nici critic de arta, nici macar amator, ci sunt un functionar oarecare, (chiar prin chemare), plus, ca om, consumator mic burghez ca majoritatea, (in ciuda diverselor revolutii ale sec 20, chiar si alea culturale). Insa efectiv acea ilustratie
m-a facut sa remarc acel enunt din
textul tau, care ala mi s-a parut efectiv oarecum, fie si decat doar partial, ne adevarat.
…sau, mai bine zis, contra-argumentabil, sau “atacabil”…inda trebuie sa ma pun mai bine la punct si eu cu gasirea cuvintelor potrivite in lb romana (si alte limbi) pt a reusi sa exprim ce vreau sa zic fara a starni emotii deosebit de mari…ca nu asta e intentia mea cand ma exprim in public…mi se pare ceva ff dificil,
mai ales ca eu, fiind baiat destul de comun, (adica nu de exceptie re literatura), nu o prea am nici eucu exprimatul in cuvinte…dar sa stii ca intrebarea ta care m-a fortat sa incerc sa explic ceva mai pe larg, m-a si indemnat sa doresc sa ma informez mai bine si despre evolutiile din critica literara dincolo de Bielinski…ca ala e efectiv ultimul critic literar pe care sa-l stiu eu pe nume, (pe care l-am citit in prefata unei carti din cadrul istoriei literaturii clasice de expresie in lb rusa…nu mai stiu care, posibil Razboi si Pace, mi-e si rusine ca nu tin minte, insa era inainte sa capat eu acces la Internet, cand aveam vreo 14 ani…si, culmea am folosit acel nume incercand sa impresionez pe unul pe care nici nu mai tin minte cum il cheama…dar am retinut numele acelui critic si tin minte ca m-am simtit chiar usor surprins si usor vinovat ca am avut succes momentan sa-l impresionez pe ala, pt ca mi-a zambit…). Zau, sunt sincer si nu vorbesc la misto, cel mult fac misto de mine ce ignorant sunt si chiar cat de vinovat m-am simtit ca am indraznit sa folosesc un exponent al criticii literate drept “agatator” pt niste interese meschine personale in loc sa studiez atent mai departe, dincolo de asta, astfel incat sa reusesc sa ma exprim onorabil in public in lb
romana daca vine vorba de o carte (sau mai multe) din lit de lb romana contemporana.
orice pe lume e contraargumentabil. ăsta e farmecul comunicării.
Sorry, despre orice carte, nu numai din cadrul lit romane contemporane, insa in lb romana. Zau, ma retrag sa mai reflectez…imi pare rau ca m-am lasat tentat sa imi depasesc competentele…tind sa fac asta uneori daca se mentioneaza nume de scriitori publicati de nivel inalt premiabil, Marquez, Pamuk, Palahniuk…si nici macar nu am citit nimic scris de ultimii 2, numai chestii scrise de altii, al caror nume nici nu il retin…eu uneori citesc reviste de literatura si critica literara cand vreau sa ma relaxez, (insa incerc cat pot sa nu cumva sa mai folosesc in public nume de critici pt interese meschine, de fapt nici nume de scriitori care sa fi scris dupa terminarea ww2…desi uneori o mai zbarcesc, mai ales in situatii in care intru usor in panica, pus la perete oarecum, zic tot ce stiu imediat, chiar si off topic…)
Mai corect, tot ce cred ca stiu, inclusiv probabil memorii semi-false, vagi, pierdute in negura timpului vietii mele pre-Internet, in a carui lume am intrat la 15 ani, exact cam la vremea cand maj oamenilor incep sa aiba capacitatea de a nara memorialistic despre sine in mod mai organizat, conturandu-si astfel si mai precis propria identitate de sine, (pe care unii o numesc, probabil imperfect, personalitate). Zau, nici nu stiu daca sa ma simt recunoscator sau nu ca m-ai facut sa ma gandesc din nou la mine, sa imi pun ordine in fisele bibliotecii memoriilorele personale…sunt cam ravasite in acest moment, ca tocmai am inceput sa studiez si lb germana, o chestie pe care am evitat-o cat am putut, insa abia acum, la 33 de ani, mi-am luat inima in dinti…
cum adică n-au inventat lumi? toate acele personaje, locurile în care se mişcă ele şi situaţiile prin care trec. faptul că tu te laşi furat şi suferi împreună cu ele. asta e artă.
Ce chestie…efectiv cred ca a fost o greseala de traducere, adica probabil pt tine inventia inseamna altceva ddecat pt mine. Pt ca pur si simplu
a) mie nu mi-a dat niciodata prin cap sa ma gandesc la o opera de arta ca fiind o inventie, ci mai degraba o expresie a unor chestii deja existente, (desi habar nu am daca unele din ele au fost inventate asa in negura originii lor de vreun om, de ex o roata, sau de vreun D-zeu creator, sau o entitate/entitati cu rol echivalent, chiar si atee haotica hazarduoasa care creeaza forme de viata,planete, etc).
b) lumile inventate (folosind acum termenul in intelesul dat de tine), deci descrise de scriitorii mai sus mentionati, care sunt totusi scriitori de sec 20, (chiar daca nu am citit decat din GG Marquez, si pana si asta de mult, cand eram adolescent, ca eu nu am mai citit fictiune literar artistica de destul de multa vreme), mie mi s-au parut, ca maj literaturiii considerate de mai inalta calitate si premiabila a sec 20, (inclusiv la nivel de premii considerate respectabile Booker sau Nobel, fie ca suntem de acord cu criteriile de calitate promovate de aceste organizatii mai total, mai partial, sau chiar de loc), chiar lumi naturale de mult existente si ff bine cunoscute acelor scriitori, si ei ni le dezvaluie si noua, indeosebi nuante ale unor culturii cu care poate multi europeeni din generatia noastra nu sunt asa de familiari, insa pastrand argumentul umanitatii comune…o literatura in mare parte moral educativa, inclusiv si politic educativa, post generatia iluminista, pt oameni alfabetizati mai larg, obisnuiti cu consumul, care sa aiba si luxul unui timp mai mare de citit, plus devine si curios despre vecini, locuind in locuri mai aglomerate, alteori e obosit dorind si putina izolare singur cu gandurile lui, zau, o literatura tipic consumerist burgheza…cu care eu nu am absolut nimica, dar cred ca si literatura Petronelei e posibil sa se incadreze cam acelorasii canoane generale, prezinta cultura ei mai restarnsa personala, care in zilele noastre e chiar incurajat, adica e destul de permisiv sa aiba fiecare cont Facebook, selfie, etc. Adica e un trend continuator care mie mi se pare total ordonat, nu mi se pare surprinzator, desigur nu e de nivel de rasturnare spectaculoasa, pt ca inaintea Petronelei au fost alti leaderi de trend, poate nu asa de multi in lb romana, dar ma rog, de ce sa nu existe si in lb romana ? Adica, ce, de ex, Amy Tan, care discuta despre familia ei de origine chineza ajunsa la un moment dat in California nu scrie cam la fel, desi a inceput acum mai bine de 20 de ani, probabil, sau, ma roog, habar nu am, ca nu ma prea intereseaza literatura feminista in lb romana in mod special, pt ca nu e deosebit de diversa, si se axeaza pe traume chiar similare, alea traite de copii care cresc in familii alcoolice, adica din astea efectiv sunt peste totin toate limbile lumii, exista si in cadrul literaturii de suport AA, si Al-Anon, self help, etc, doar ca se foloseste o nuana ceva mai personalizata, care poate adresa niste chestii de posibil interes unor cititori de lb romana, adiica NU e ceva de desconsiderat, nu e ceva de cenzurat, e la fel ca si literatura lui Chuck Pahlaniuk sau a lui Orhan Pamuk, chiar daca e de emul sau epigon, sau mai degraba tinde sa semene cu fan fiction. Dar ce o fi asa de rau sa se scrie fan fiction ? In primul rand e deja omagial pt cei carora le e Petronela fan, plus ii facesi pe alti posibili fani ai alora sa isi aminteasca de ei, ca poate uitasera, fiind prinsi cu atatea promo de grupe de fani ai atator scriitori VIP de sec 20.
Ma rog, cred ca iar am luat-o razna. Dar ideea principala e ca fusese o gresala de traducere, insa fara footgrafia pe care mie mi s-a parut ca ai postat-o doar ca sa exemplifice ceva fff superficial, ffara sa fii atenta cat de interesant e pozata si colorata si ce poate reprezenta ea, efectiv asta mi-a creat un usor sentiment de enervare si deai am devenit mai atent si m-am impiedicat de cuvantul ala inventat. Zau, totusi desi literatura are o componenta deosebit de mare terapeutica de suport si validare plus desigur de escapism si relaxare, TOTUSI, mai ales aia de calitate, nu e facuta doar ca sa iti facatie placere ca sa o auzi asa ca suna interesant si iti umple lipsuri interioare cu emotii ale altora…ma rog, sunt SIGUR ca tu, persoana reala NU esti asa, insa tocami textul tau care cere “calitate” fara sa aiba habar de fapt ca aia contine ceva mai mult decat calitatea de a-ti face tie placere si sa te gadile frumos la ureche sau pe interior, si uneori inseamna si confruntare, uneori chiar suprinzatoare, desi desigur preferabil totus placuta nu neplacuta, dar nu s estie niciodata, mai ales depinzand de cat de permisiva sau toleranta e societatea in care traiesti, (partea educativa sau formatoare si modelatoare a literaturii, inclusiv cea de nonfictiune,nu numai aia de fictiune), uite vezi, tocmai chestiile astea reies sau mi-au reiesit mie din faptul ca ai pus acea fotgrafie doar asa in stil vechi de gazeta de perete, Asa DA, Asa NU…desi desigur si acest stil e interesant re arte, e si el discutat. De aia am si discutat. Dar repet caeu NU stiu sa exprim in cuvinte ff bine ce vreau sa ziic, si efectiv NU am vocabular de om care discuta despre literatura artistica cu alti oameni nici la nivel social, iar la nivel profesional nici atata, (de fapt nici despre alte arte nu prea discut, discut chestiile astea legate de arte numai cu prietenea mea pecare o cunosc din copilarie, rar, occazional, cand ne intalnim, ca locuim pe continente aproape mereu diferite de cand ea avea 9 ani si eu 12)
pai frustrato…cei care au comentat pozitiv la adresa petronelei nu au ajuns sa primeasca acordul la comentarii…mai bine ai spune clar ca iti crapa fierea in tine de ciuda ca exista femei mult mai ingrijite, frumoase, destepte si cu mai multi cititori ca tine…e de inteles…nici eu nu te-as fi citit daca nu ai fi scris prostia asta despre petronela…in schimb pe petronela o citesc zilnic, ba i-am citit si cartea si chiar mi-a placut…si ca mine sunt cu sutele…si o citit si admiram pt ca ea are ceva in plus fata de tine…are coloana vertebrala, nu jigneste alti scriitori pt a ajunge si ea sa fie citita si nici nu se baga in polemici din invidie si frustrare… chiar sunt curios daca al 3 comentariu va ajunge pe pagina ta…. desi sunt convins ca nu va ajunge, pt ca tu nu suporti si o parere sincera…
dragă ţărane borât,
primele n-au ajuns nu pentru că erau dezaprobatoare, ci pentru că depăşeau cu mult gradul de mitocănie la care să avem ce să discutăm.
pentru că, dragă ţărane borât, tema acestui text nu e părerea ta de cocalar slinos despre mine ca femeie, şi nici despre cât e petronela de bună ca femeie, ci despre literatura petronelei. care o arde monoton şi monocord. şi e plafonată în tema “ce specială-s eu”.
că tu, la cât eşti de ţăran borât şi incapabil de a distinge între ideea de persoană şi cea de literatură, ai citit vreodată vreo carte? dă-mi voie să râd copios.
şi nu în ultimul rând, dragă ţărane borât. aici există destulă dezaprobare. aia care nu s-a coborât la ţărănia ta borâtă.
nedumerire: cum se face că pe petronela n-o citiţi decât voi, inculţii? cum de nu e nici un intelectual printre voi? unu care să lege două idei? nu exact datorită calităţii scrisului ei?
Asta e un exemplu perfect de cocalar care vine pe blogul nervos pentru poze. Poze cu care Petronela a muls hectolitri de sperma din populatie si a creat un numar de unici ( iubesc numele asta intre bloggeri) fideli care sar pirleazul ca sa muste. E exceptionala argumentatia ce tine de frumusete, nicidecum de talentul literar. O citesti pe PR pentru ..coloana vertebrala ? Zi sa mori tu ! Sau pentru ca e timpul sa mearga la mare si poate va scapa un material de cleioasa apreciere literara.
Cocalare, you made my day !
tocmai de aceea, masculii pe care mi-i trimite doamna sunt, fără excepţie, de acest calibru. vezi şi Virgil Melinte, mai sus. animale guvernate de capul de jos, care e cam la nivelul de inteligenţă al capului de sus. vreau şi eu un fan petronelian care să mă combată inteligent, fără triada “eşti urâtă – eşti frustrată – eşti invidioasă”.
lol…la tot ce ai scris tu aici imi vine in mine un singur citat “cand prostul nu este laudat apeleaza la ce stie el cel mai bine, sa jigneasca si sa loveasca” …. tu chiar excelezi si la capitolul asta…tine-o tot asa, esti pe calea cea buna, eu prefer sa raman “incult” si sa citesc ce imi place, evitand o frustrata care nu stie sa vorbeasca ca o doamna…hai pupa-ma ca plec de aici, nu sunt la fel de educat precum doamnele care jignesc ca la usa cortului unde au trait si au facut ciaune :))
să mori tu, mă? deci tu, prostul care m-a forţat să-i şterg primele două comentarii pentru mitocănie excesiv de gravă, îmi spui mie că jignesc şi lovesc?
ahahaha. ahahhahaha.
marş înapoi la făcut laba pe pozele petronelei. acum.
gresit…. in acele comentarii nu era nici urma de jignire sau mitocanie… si daca ai gandi putin ai realiza ca al treilea comentariu si al 4 chiar sunt cu ceva “adrese la originea ta de mahala” si nu te-a deranjat sa le confirmi…da hai ca deja ti-am dat prea multa importanta si nu cred ca merita sa imi pierd timpul cu “disteptele satului”, ma duc la mine pe tarla unde sunt oameni care stiu sa respecte si sa vorbeasca civilizat (am un fel de repulsie fata de duduile mahalagioaice)….p.s.: oferta mea ramane inca in picioare…te angajez la mine la studio, pastram acelasi tarif, nr de telefon il inlocuim cu o camera web si eventual orele de lucru :))
băieţaş, pari incapabil să-ţi controlezi cuvintele sau să ţi le măsori. nici comentariul ăsta al tău nu e decât o lungă mitocănie.
când pretinzi civilizaţie, cretinaş patetic, pasul nr. 1 este S-O OFERI. Tu eşti musafirul, eu sunt gazda. Dooh.
Iar oferte de genul ăsta să-i faci doamnei mama ta.
pai si mesajul cu nr de telefon, si orele de noapte pt ce sunt?…cumva tu esti dispusa sa dai liber persoanelor care lucra in tura de noapte si sunt obosite? :))))) ….. http://www.myfreecams.com …. fetele astea merg cu acelasi tarif…ai putea totusi sa iti saluti colegele sau sa le jignesti (la asta chiar te pricepi) :))
nu, imbecilule. e o formă de crowdfunding. alte bloguri au “donează pe paypal”, eu am “conversează”. pentru că e interactiv şi nu o dată foarte hazliu.
sau dacă vezi pe un blog “donate via paypal”, tu înţelegi că ăia îţi dau la schimb pufuleţi? retardatule.
uite…sa nu spui ca sunt baiat rau iti dau un sfat… scoate-ti barna din ochi si apoi uitete la paiul din ochiul altei persoane…. nu mai incerca sa te faci auzita denagrand alte persoane… “un om cu adevarat bun este acela care avea posibilitatea sa faca rau si nu a facut-o” …. eu iti doresc o viata asa cum o meriti si ti-o faci!!!
ia hai sa iti explic pe intelesul tau de ce esti penibila…. 1. tu spui ca Petronela a scris o carte “de necitit” si cu toate astea a ajuns pe locul 5 intr-un timp relativ scurt, tu in schimb nu stiu exact daca ai reusit sa vinzi macar un ziar cu numele tau (nu stiu, nu ma bag dar cred ca daca te-ai apuca de vandut hartie igienica cu chipul tau pe ea, te-ai imbogati, numai timbre sa nu faci ca nu va sti lumea pe care parte sa scuipe)…2. Petronela are undeva la 7500 aprecieri la pagina de FB, tu ai abia 1500 si cu toate astea tu ai nesimtirea si curajul sa ne minti in fata ca nu esti frustrata, geloasa si invidioasa pe succesul ei…io spun sa te mai gandesti nitel si sa fii sincera, ai vazut ce a patit pinochio daca a mintit 😉
p.s.: jademan…nu te mai baga in seama, am vb eu cu ea si a zis ca nu iti face reducere la “telefonul fierbinte”, asa ca pierzi timpu’ degeaba, mai bine intra pe redtube ca e moaca :)))
faptul că a ajuns pe locul 5 nu garantează că a şi citit-o cineva. amuzant e că nimeni nu mi-a apărat-o explicând cât e cartea de bună, toţi mi-aţi apărat-o explicând cât e femeia de bună de pulă. faptul că femeia e bună de pulă e evident pentru oricine. faptul că scrie doar despre ea şi despre cât e de bună e, din punct de vedere literar, o plafonare narcisistică.
vorba altui comentariu: câţi i-aţi dat like s-o citiţi şi câţi pentru că e bună de pulă?
eu am lăsat politica de like la alegerea omului. n-am şantajat cu unfriend nici pe likeuri, nici pe cumpărat cărţile mele. dacă îmi futeam şi eu la cap lista cu “like sau zbori” şi-mi puneam şi eu poze cu curul, posibil aveam şi eu oricâte likeuri. Nu e o prioritate pentru mine.
Dar din nou, dragă cretinule. acesta e un pamflet referitor la LITERATURĂ. Tu vii să latri cu argumente din orice alt domeniu, care nu constituie subiectul textului. Nu vrei tu să dispari fain-frumos? Că spre deosebire de Petro, care tolerează pe oricine, numai să dea like şi să cumpere cartea, mie îmi plac oamenii cu creier. Tu nu pari unul.
ma scuzi…are 8927 mai exact…na…sa crape fierea in tine :))))
exact din cauza celor 8927 de gospodine şi de lăbari ai Petronelei o să crape fierea în mine. şi Tony Poptămaş avea 150.000 de likeuri de la analfabeţi. aşa, şi? dacă eşti un impostor, 150.000 de likeuri nu te fac artist.
Nu ‘ţăran’, ‘ghiorlan’. Nu jigni ţăranii! 😀
Onanistii si ondinista (studiu de caz)
Partea 1.
Eu am sa va spun de la inceput ca nu am citit cartea Petronelei Rotar pe care de acum, pentru ca are un nume lung cit o zi de ramadan pentru un habib postitor, am sa o numesc prescurtat PR. Insa de citeva luni, de cind a erupt pe zidurile de facebook, ca o racheta Challenger ( pun intended ! ) am inceput sa ii citesc scriiturile. Niste amintiri dintr-o viata care nu se aseamana deloc cu a zinelor de Dorobanti si a poponetilor aferenti. Un tata betiv si imbecil, iubirea interzisa, socrii mirlani industriasii lui peste prajit de matzo grosso , persistenta in iubire, ascunsul la bunelul blajin, gravidaciunea ( ca doar nah, trebuia sa aibe si omul o amintire) accidentul, amorteala, divortul, amintirea # 2, intilnirile cu doamna din Final Destination boala, depresia, lupta zilnica. Am apreciat dezinvoltura si franchetea stilului, detasarea aparenta, femeia care creste singura doua adolescente. Am dat din cap admirativ si am zis : Brava draghe Petronelo ! Keep up the good work. Poeziile , insa nu m-au miscat prea mult. Erau OK , nu erau proaste dar mi-am zis ca sunt acrit, haladit si inrait si ar trebui sa las tinerele talente sa traiasca. Live and let live. Am trecut si peste avalansa de poze personale ale autoarei. Cu multa piele (neaparat bronzata) expusa si neaparat cu sternocleidomastoidianul, deltoidul, trapezul si clavicula in prim plan. Insa nu era nimic din cale afara. Deocamdata. Am trecut peste jucausa ( sa zicem ) alegere a numelui unui capitol : pizda lirica – si am inghitit explicatia ca e ceva de psihologie inversa pentru ca vezi tu, neni draghe, berbantii rai si prosti le spun femeilor “pizde” iar aceasta e forma ei de protest voalat. Am trecut si am ciit in continuare pina cind am vazut ca boala pomenita de Lorena incepuse sa loveasca. Vacii cu alura de juninca i s-a suit celebritatea la cap de la atitia unici pe secunda si a inceput sa scupe la foc automat anomalii.
Am sa le iau pe rind, nu neaparat cronologic.
1. Cind a vazut Poptamasha Rotar ca ii creste numarul de amici pe facebook precum mataringa magarului la monta si intr-un final se apropie de limita fatidica de 5000 a inceput sa sugereze , deloc voalat, ca ciorbitza se papa numai cu tocanitza si ca aia de nu au dat like la pagina de autor vor fi aruncati in cazanul de unfriend.
Concluzia juriului : classy move ! Poate, in darnicia ei de Om Minunat ( cum o alinta trupa de limbisti ce ii insotesc postarile ) , sa nu sufere prea mult de sevrajul despartirii , o sa le trimita o poza cu degetul acela de la picior care are tupeul sa o scoata din pepeni pe amazoana lirica. Si poate si una bonus cu un calcii inainte si dupa piatra ponce. Ca doar suntem de-ai casei.
2. Cind te definesti drept “pizda” si de acolo iti vine o mare parte a succesului nu poti sa te arati ofensata ca te miros zilnic barbatii la cur, ca pe catzele. Dupa postari in ciuda pulii ( scuzati vorba cea proasta dar nu am gasit alt termen mai plastic) , dupa poze in care iti arati cu mindrie pielea bine intinsa, dupa ce vrei sa stie toata lumea ca nu ai nimic pe sub tricou ( da, sunt fan Sarmale 🙂 ) dupa scrieri ce put de feromoni mai tare decit durianul asiatic ai tupeul sa strigi fault cind te cauta in scopuri sexual-recreative toti purtatorii de penis , de la cel cu barba sura pina la adolescentul acneic care iti celebreaza mental orele tale de ondinism cu cel putin tot atitea ore de onanism ?
E tirziu si am sa merg si eu la somn. Si nici nu stiu daca Lorena o sa imi gazduiasca vituperantele concluzii dar daca o sa gasesc partea 1 miine pe blog promit sa continuu. Am cu ce. 🙂
Erata : am sa continui , e chiar typo, u si I sunt una linga alta ( ca intr-un classic pick up line american )
Mi se pare ca tipa despre care vorbiti prezinta destule simptome din tulburarea de personalitate narcisica, combinata cu tulburarea obsesiv – compulsiva (daca ceea ce declara pe blog este adevarat si nu imaginatie). Daca patologia a ajuns sa se vanda asa cum pretinde, inseamna ca
ceva e in neregula (si) cu cititorii ei. Poate ca suntem o tara de anormali.
cititorii ei mi-au răspuns cu o isterie absolut tâmpită, de parcă nu m-aş fi referit la literatura femeii, ci minim la neamul, viaţa şi casa ei. sau a lor.
ea însăşi a făcut un altar al jălii la ea pe wallul de Facebook, jucând rolul de mare victimă, asmuţindu-i pe toţi proştii la un lătrat acerb şi fără logică. pe când textul meu nu instigă pe nimeni la nimic.
ŞI ÎN FOND, CE AM ZIS?
AM ZIS CĂ NU SCRIE DECÂT DESPRE EA.
CE E NEADEVĂRAT ÎN ASTA????
Ai zis despre cartea ei că e de necitit, şi aşa o fi şi fiind pentru tine, însă nu şi pentru alţii, pentru că în lectură cititorii se întâlnesc diferit.
blogul meu nu e blogul colectiv “alţii & sons”, e semnat Lorena Lupu şi atât. evident că reflectă punctul de vedere al celui care îl semnează.
şi deocamdată nimeni nu m-a contrazis legat de carte, m-au contrazis doar legat de look-ul Petronelei. despre care nu fusese vorba în articol.
Ondinista si onanistii
Part deux
Inteleg ca trebuie sa manince si gura ei si a fetelor adolescente si de aceea orice click aduce publicitate puitoare de caltabosi pe masa. Boon.
Inteleg ca atrage masculii cu poze provocatoare. Come for the semi-nude pics and stay for the lyrics. Neah ! Care vin pentru poze cu umeri goi bronzati asteapta tot bulane , plaje si tatuaje ca sa umple in continuare canistrele de laba dedicate femeii cu coaie mai mari decit ale lor.
Ceea ce ma scoate din pepeni este fariseismul Petronicii. Dupa ce stie ca pozele ei au efect de iarba mitzei asupra masculilor,dupa ce le scoala pulile fitiindu-se literar artistic si in imagini, glorifica sexul in texte de genul ” vai ce bine-i cind te futi/toate neamurile uiti” si “lasati balcizelor si soldoaselor sarmalele si treceti la futut sa va scada curul” ,din senin ,doamna profesoara cu multa piele la vedere, care declara ca practica ondinismul ( sa le sara alora malahia din ei la cucurigu) le altoieste cite un catalog peste mataringa si ii trimite la loc cu fraze de genul ” stai jos doi” , Cind te fitzii mental si imaginar cu curul gol pe linga stromeleagurile clickuitorilor NU AI VOIE sa te plingi ca mii de huseni, de la cocalari pina la filosofi incearca sa ii bage, in mesaje private si mai putin private, mina la buci. Chelnerita nurlie care se apleaca la masa sa i se vada strafundul decolteului NU ARE VOIE sa se plinga ca se zgiiesc musterii la ea. Asta e fariseism cras , madame Rotar, capisci ?
Ce ma mai enerveaza : madame Rotar se plinge ca puletii vor numai sex dar nu vor sa intretina si copii doamnelor sarite bine de virsta cristica. Dupa ce unii incep sa ii spuna : “doar fa un semn si deschisa e calea catre cortul sultanimilor noastre cu copile sau fara , doar vino, ondina pluei mele…” madame Rotar o da la scaldat ca in Zakynthos : noooo, nu la mine ma refeream, eu am ceaune de puli, nu va mai birzoiati catre mine labarilor ! Serios ? Iar apoi, ca sa stie nenii generosi o mai si baga pe aia cu casuta de retragere la malul marii, poate poate sare vreun Irinel de undeva. Lasati, duoamna, stim si noi cum e in Advertisement…
Imi plac si mesajele subliminale : nu zice NICIODATA daca are un futnic constant in viata ei, ca , deh, chelneritzele care poarta verigheta primesc mai putin bacsis. Era unul odata cu care a fost la cort cu fostul si cu fetele ( aici pulimea va ofta de ditamai coolness-ul ce poate rezida in ondina lor preferata). Sigur, nu trebuie sa dai cu subsemnatul, madame Rotar, dar tu care ne spui si de cite ori ai ragait dupa banana de dimineata si cum ti se incovoaia gheara de la laba dreapta a piciorului sting si te’NERVEAZA lucrul asta omiti convenabil amanuntul care ar mai stavili vintul cleios care bate in fiecare zi dinspre comentariile masculilor. Daca tot am ajuns la asta : chiar nu ti se apleaca la lingurica cind vezi ca te cinta in ode atitia labari patentati ? M-am dus pe wall-ul citorva dintre ei si am gasit , ce credeti ? Citate din Kafka si Rousseau. As ! Muieri goale si masini tari. Eu mi-as da foc , madame Rotar, daca unul ca ala de zice ca a studiat pe la New Orleans mi-ar face un compliment. Am gasit pe blog unul care scria mugind. Scria despre ondinista lui preferata intre niste mugete de gen mmmmmmmmmmmmmm, de parca era ficiorului boului comunal din Peris corcit cu Sharapova cea blonda si urit mugitoare. Stiu ca face bine la click-uri dar toata liota aia de labari balosi ma fac sa rid si sa pling mai abitir ca in povestea aia veche.
Am sa inchei tirada adresata labarilor din garda de elita si onoare a Petronelei cu un sfat de bine. Data viitoare cind faceti sex cu muierile voastre fade rugati-le sa puna un strap on si va patrunda adinc in timp ce va uitati la sternocleidomastoidienii si fesierii zinei. O sa aveti un orgasm de o sa ma cautati acasa cu cozonac si pasca la sarbatori sa imi sarutati dreapta care v-a dat sfatul care v-a schimbat vietile anoste.
M-am intrebat de citeva zile ce naiba mi-a apasat butonul de nu ma opresc din vituperat la adresa Dumancei de Brasov. Si azi am avut revelatia : ultima data cind am avut asa o furie la adresa unui scriitor a fost dupa ce am citit mizeria aia de carte a lui Madam Gilbert : Maninca, Ragaie, Spirciie. Sau ceva pe-acolo. Am urit la nivel mitocondrial si personajul si poveste si modul de finantare a cartii si milioanele de fane isterizate, gospodini anorgasmice care au retrait impreuna cu matraguna aia de Elisabeta modul in care intr-o zi o apuca amokul ia un sfert de milion de la o casa de editura si pleaca , Draga Doamne, sa se regaseasca pe ea insasi. O poveste care insulta inteligenta oricarui om care mai are doi neuroni prinsi cu clei de oase unul de altul. Dar nu mai dau in fecala aia de carte pentru ca am facut-o pe 30 de pagini in alta parte si abia apucasem sa spun doar pe un sfert cit imi era de greata.
Ei bine, ta-na-nam ! Petronela Ondina Fute-m-as ce mindra si si preaminunata mi-s Rotar este Elizabeth Gilbert a Romaniei. Pastrind proportiile a facut cam acelasi lucru.
In plus fata de boccia aia de Liz G asta a noastra stie cit de mindra e si nu pregeta nicio secunda sa ne-o aminteasca. De aia latraii turbati de laba se arunca la gitul oricarei femei care le critica preadedicatalabii facind in creierul lor de saurian cretacic comparatia ” pe cine as fute” neexistind posibilitatea ca Ondina sa scrie de cacat. Exact ca plagiatul lui Ponta. Lasa-ne dom’ne cu textele, ai vazut ce buci are, ce ochi, ce gura, cum i-as mai….asa si pe la spate si iar asa….mmmmmm…..mmmmmhhh tu esti sufletul meu pereche, om frumos…..mmmm si iar e cu ina pe stromeleag pina ejaculeaza iar. Canistrele alea nu se umplu singure. E munca, bre !
Pentru femeile alea care nu au dat jos grasimea dupa cele doua nasteri innodate , pentru corporatiste, gospodine si tocilare PR este :
-cea care se fute din frageda adolescenta
-cea care le-a aratat socrilor imbecili ca poate ramine gravida si ea da tonul la orchestra
-cea care se pisa din picioare pe profele cariate ale fetelor ei
-cea care e Elena Sarfutis nu Purcela Sarmalis
-cea care are o pereche de coaie mai mari decit gorila mascul a gradinii zoologice din Berlin ( google gorilla balls si cautati primul rezultat – eu asa o vad mental pe Petronica si imi sare orice gind sa va urmez la canistre, daca as fi avut vreodata vreounul. Prefer Linda Lovelace cind e momentul…)
-mama singura ( oh, cite puncte are de aici, tot forumul ala de closte de gen “despre copii” – pe care il urasc visceral- cred ca e fanul Poptamasei egotico-nevrotice.
In concluzie : fenomenul “Imi pare rau ca te cunosc de undeva” este un succes mediatic. In binomul asta publicul care asteapta cu gurile cascate noile spirciieli egotico-lirico-testiculare e de blamat, mult mai putin mamuca-futuca asta narcisista care e invitata sa se suie pe piedestal. De azi am dat unlike blogului si unfriend cumetrei. Nu trebuie sa maninc tot porcul sa vad ca e stricat. Faptul ca e buna de asternut, ca satirii balosi si hirsuti numiti critici au gituit de multe ori curcanul pentruca au avut onoarea sa ii puna o mina pe umarul gol si bronzat in pozele de “event” si i-au determinat sa spuna ca e a doua venire a Anei Blandiana pe pamint ma lasa rece.
Probabil ca peste exact douazeci de ani, daca patternul de inmultire la virste fragede se va mentine in familie ( si sunt toate sansele ) , o sa auzim ca la mare un domn cu putina burta si barbison o va intreba galant daca ea e mamica tinarului bebe. La care ondina va replica zimbind cu toata proteza : sunt strabunica domnule ! Iar aceasta povestire va fi clou-ul lansarii cartii numarul 10 : ai sa ma cunosti de altundeva. La sfirsit, , citiva dintre satirii care o recomanda azi o sa ii puna tremurind mina pe umarul ( ghiciti ?) bronzat , musculos si gol. In afara de tremurul perceptibil al barbisoanelor, de pe care unuia i se prelinge un fir balos de saliva, nimic de la briu in jos nu misca in front !
Fade to black
eu zic că tu ai fost îndrăgostit de femeia asta. atâta vervă sexuală câtă vine din textul tău n-am văzut de mult.
frate, să ne lămurim. actriţe, pictoriţe, chiar şi manageriţe care-s frumoase îşi promovează biznisul ŞI cu lookul, că prost ai fi să n-o faci.
toate femeile deştepte care-s persoane publice pozează în disponibile, până îşi găsesc un Brad Pitt pe care nu ai cum să-l ascunzi şi ştii bine că altul mai bun nu găseşti. Jocul de-a disponibilitatea e genial.
Repet: obiecţia mea nu e de natură market-ativă. Face f. bine ce face, chit că rezultatul e, după cum vedem, cel mai cretin fanclub din istorie.
Câtă vreme ceea ce scrii e impecabil, poţi să şi sugi pule pe net. nu văd care-i problema.
Problema mea era STRICT monotonia şi plictiseala aferentă unui narcisism scăpat de sub control. Acum că am văzut cât e de proastă, şi cum nu ştie să primească poate singurul sfat bun pe care i l-a dat cineva anul ăsta, i-am dat unfollow la blog şi n-are decât să-şi bage limba singură-n cur până-i iese pe gură într-o sferă perfectă. E o ţară liberă şi e dreptul fiecăruia să fie cât de cretin vrea.
Valeu, nu ma indragostesc de femei cu coaie mai mari decit ale mele ! Decit una de asta care isi iubeste croitorul, fesierul si tricepsul incit le scrie osanale pe blog mai bine ( Dumnezeu sa ma ierte ) Oana Roman.
Si eu am zis ca PR -ul madamei PR 🙂 e exceptional. Insa cind mina care face laba aduce click-ul nu le mai da peste pule atit de tare ca is si ei niste unici , ce naiba…
Cit despre limba aia in cur ce sa zic : wheel in the sky keep on turning,,,I don’t know where I’ll be tomooooroooow…..
Case closed
Cheers !
ma tu esti nebun…unde ai vazut tu poze cu petronela in care isi arata mai mult de un umar sau o glezna?…sa moara cipilan, daca tu vezi alte albume scoatele taica la licitatie, faci si tu un ban cinstit :)))))…spuneti ca Petronela vinde doar pt ca isi arata formele provocatoare…unde dracu si le arata fratilor, dati sa vada si ochiu meu…..cand nu esti in stare sa ajungi la un nivel mai mare, te minti singur/a ca ala de este sus are o gramada de defecte iar tu esti cel fericit/a pt ca esti mult mai perfecta doar ca perfectii nu au loc..
Doamne iarta-ma si pazeste, am citit, “e o tara libera si e dreptul fiecaruia sa fie cat de CRESTIN o vrea” ! Ha ! Ha ! Zau, dar chiar ai un ton intimidant in comentarii, sperii omul de nici nu mai poate sa fie atent. Plus te vaiti ca lumea discuta stilul tau personal offf-serviciu, in loc sa fie atent la partea profesionala, insa totusi si tu pari a folosi un vocabular cu un ton parca mai degraba personal decat corporatist cand discuti re partea publicistica, istoria literaturii, critica literara, PR pt fani/clienti, etc, adica totusi domenii profesionale pana la un anumit punct. Dar tot zau, acum chiar m-ai facut curios sa vad cum scrii profesionist fictiune. Deci pana la urma e DE BINE ! (zic eu, totusi impaciuitor, chiar daca m-ai manat cu biciul, ca mie mi-ar fi si frica sa refuz vreodata sa fac ce mi-ai ordona tu, in plan desigur profesional, daca s-ar intampla sa avem vreodata vreo relatie profesionala, (ceea ce nu prea cred, eu fiind functionar, care are relatie mai mult cu computerul, nu cu persoane umane, decat rar, asa la telefon, cand toti cei care deservesc publicul sunt in vacanta si efectiv vine vreun client ff nerabdator cu vreo mare urgenta), insa pot sa zic totusi ca deoarece eu nu am preferinte proeminente BDSM, cred ca pana la urma as dezerta sau mi-as da demisia, chiar si daca a avea o relatie profesionala cu tine mi-ar oferi pensie, avantaje, etc, ca am mai patit-o corporatist cu niste manageri care aveau stilul tau exagerat d epersonal, si efectiv eu nu ma descurc ff bine cu comunicatul intens emotional care depaseste anumite bariere…insa consider asta desigur o deficienta personala, de aia lucrez mai mult asa la computer si dupa niste standarde mai rigide, nu am flexibilitate de artist).
Unde pot gasi fragmente (gratis) din munca ta de fictiune profesionista ?
(NU fac misto, asa comunic eu cu vasta majoritate a oamenilor lumii, ba chiar si in scris la mine pe blog, am o usoara tendinat catre un limbaj de lemn, pt ca am invatat sa citesc dupa presa RSR, care mie mi-a placut pt ca era prima chestie tiparita pe care am putut sa o inteleg, asa ca imi este absolut imposibil sa ii resping cumva stilul, chiar adesea il folosesc fata de oamenii pe care ii admir sau ii respect chiar mult, uneori chiar si personal, nu numai profesional, pe cand fata de aia de care sunt total indiferent, nu am de ce sa depun acel nivel de efort pe care il cere o limba de lemn cat mai riguroasa.)
pe tine nu te-am mânat cu biciul.
discut cu fiecare om aşa cum discută el cu mine. cu ţăranii nesimţiţi discut aşa cum o merită ţăranii nesimţiţi iar cu oamenii civilizaţi vorbesc cum o merită oamenii civilizaţi.
eu zic că e natural.
Bai, textul frumos. Dar cred ca ai cam sarit un pic cu calutul peste pupaza cu colac. Se simte vag un iz de frustrare cauzata de efectul Petronela. Am o singura intrebare. Ai citit cartea Petronelei?
Autorul spune clar ”Sunt o Pizda Nesigura” mai spune si ca este usor narcisista. Deci bai, daca un autor spune de la bun inceput cititorului cum este el defapt, la ce mai este improscata cu cacat literar? Ea spune asa: ”Ba, asa sunt eu. Daca va place, ma cititi. Daca nu, nu .Pe langa faptul ca si-a expus defectele si frustrarile, care coincid cu ce dezvolti tu in textul scris frumos de mai sus. Nu ai descoperit America! wink
bun. autorul scrie O carte în care tratează problema pizdei narcisiste. iritantă, dar una singură. să zicem. aşa cum, dacă Coelho ar fi scris UN singur roman siropos-fabulistic-pseudometafizic – Alchimistul – treacă meargă.
dar ce te faci când autorul scrie O carte şi CÂTE UN TEXT internautic despre minunata-i şi bengoasa-i făptură, zi de zi? Aşa cum Coelho a scris vreo treizeci de labe siropoase-fabulistice-pseudometafizice, şi asta i-a ocupat tot timpul?
o să zici: simplu, unsubscribe.
unsubscribe am şi dat, din secunda când autorul a înţeles că e cazul să facă pe victima supremă, cu ditamai prolapsul anal, după acest text, în loc să înţeleagă adevăratul mesaj: că în artă n-ai voie să rămâi încoţopenit în proiect.
Nu mi-ai raspuns la intrebare..este una la numar.
am început-o şi am abandonat-o rapid, cu sentimentul bagpula, aceeaşi petronelă scufundată în sine până peste cap.
no…m-am interesat putin si de viata ta de autor si am ramas impresionat pana la lacrimi….ai reusit sa scrii o carte pe care o vinzi la pachet de 3 si pret de 1 …si in aceasta carte este vorba despre o “bagaboanta de si-o pune pe bani” …si cartea incepe cu un mesaj pe care l-ai primit pe telefon ceva gen “esti o jigodie care te folosesti de toata lumea si care n-o intereseaza sentimentele nimanui…”,acum vin eu si intreb… esti sigura ca nr ala de telefon si orele de noapte le folosesti doar pt “discutii filozofice la miez de noapte”, sau cartea asta a ta a fost inspirata din viata ta?…. nu stiu, nu am citit cartea, dar prima pagina nu imi pare a fi doar “inventie poetica”, pare mai mult o inspiratie din viata personala…sa nu ma intelegi gresit, nu te judec, oricine trebuie sa traiasca si sa isi plateasca facturile….asa cum toata lumea are dreptul sa traiasca….dar de ce tocmai tu!?!?!
prietene, insist: eşti un cretin desăvârşit. un imbecil care chiar nu înţelege nimic din nimic.
şi nici nu mă apuc să-ţi explic, pentru că eşti de o prostie definitivă, irecuperabilă, şi orice cuvânt irosit pe tine e irosit degeaba.
literatura nu e pentru vite proaste. literatura e pentru oameni cu care ai ce vorbi. care înţeleg minim ideea de “ficţiune”. dar să încep să-i desenez boului retardat ce e aia ficţiune pare muncă multă şi grea, iar eu nu mă apuc de ea.
drept care, varianta scurtă: EŞTI CRETIN. FUTE-O PE MĂ-TA ŞI JET DE PE BLOGUL MEU.
e destul de clar şi pentru un gunoi prost ca tine?
petroneloooo, în pula mea, cum ai reuşit tu să-ţi aduni toţi labagiii imbecili în jur şi să-i şi transformi în zombies însetaţi de sânge, doar pentru că un om ţi-a spus în faţă adevărul, şi anume, că nu scrii decât despre tine???
Petronela e Antena 3 a internetului asa zombifica pulimea si pizdisul deopotriva.
Imi place abordarea, se vede ca nu ai citit prea mult Cutezatorii in perioada de formare a limbajului septic :)) Aferim !
ba am citit, dar mă adaptez şi eu la om. când îl vezi aşa de prost, îţi dai seama că nu ai cum să-i explici care e treaba cu literatura, e ca şi cum ai încerca să-i predai matematici superioare unui rinocer.
pai ziceai ca noi suntem aia care “raspundem isteric” … tu esti aia care este calma….nu?…parca asa ziceai…. aha…da…asa ziceai….ca tu esti aia calma care injura de mame si toti sfintii..iar noi suntem aia isterici care iti raspundem la caterinca pt amuzamentul nostru….da…deci ai dreptate….hai da sa te pup ca incep sa ma indragostesc de tine ca de un apel in timpul sexului :* …. p.s.: nu ma lasa inima sa te parasesc, mai ales acum, cand ai devenit jucaria mea preferata :*
am şi eu o răbdare. după ce un căcat cu ochi insinuează toate tâmpeniile lumii despre mine, e dreptul meu să-l fut în gură, la pachet cu mă-sa.
hai sa te pup in freza….vrei sa spui ca asa cum stateai tu pe tron concentrata pe situatie ti-a venit in minte o oarecare bagaboanta de ce centura “bucuresti-pitesti” …. si pana sa iei “decizia finala” care se impune sa o iei pe tron ai terminat si cartea…. gata fata, vezi?…nu sunt chiar asa de prost…vezi?…am inteles si eu ce e cu “scrisu’ asta fictiv”, hai ca nu mi-a fost greu, sunt mandru de mine….tu nu? :)))))
imbecil sinistru bou, înainte de asta am scris povestea unui muncitor la o fabrică de încălţăminte. şi neam de neamul meu n-a lucrat la fabrica de încălţăminte, căcat cu tastatură ce eşti.
http://capitalnews.ro/batausu-de-campi-de-lorena-lupu/
PENTRU CĂ ASTA ÎNSEAMNĂ SĂ FII SCRIITOR, CRETIN HANDICAPAT. să poţi scrie despre vieţi care nu-s ale tale. Să scrie despre el însuşi poate orice lepră cu buletin. Chiar şi tu, dacă te corectează cineva de greşeli la final.
şi nu, cloacă de mui ce eşti, nu e “cum stăteam pe tron”. eu muncesc la o carte CÂTE DOI ANI.
şi cu asta, sloboz borcănat, te duci frumos în pizda sifilitică şi răpănoasă a mă-tii, să faci laba la curu’ petronelei, şi nu mă mai deranjezi niciodată cu guiţatul tău de ciumă ratată.
S-A ÎNŢELES?
:)))))…. banuiesc ca injuraturile alea le-ai mostenit din tata in fiu…pardon..in fica (nu pari, da daca ai par lung inseamna ca esti)…pai vezi tu “baiata lu tata”, ceva genu asta (de a debita prostii despre alte persoane) ai facut si tu… si cam tot la fel de ironic cum iti vorbesc si eu…acum poate intelegi ce inseamna ca cineva sa iti futa creierii (nu iti place ceva, nu citesti….asa cum nici eu nu ma voi apuca sa citesc ce scremi tu pe tron…dar nici nu incepi sa iti dai cu parerea despre acel cineva ca si cum tu ai fi pe putin Ion Creanga (cu o scriitoare nu ma lasa inima sa te compar, injuri prea corect ca sa fii, dar nu e o rusine, exista si baieti cu paru’ lung)…nu stiu daca ai observat, dar eu chiar ma distrez, nu am de ce sa plec, chiar imi place acilisa, pe tarlaua ta…. cu cat vinzi parcela?…plus de asta aici, pe tarlaua mati pot analiza foarte bine comportamentul de satra si vocabularul caldararilor cand isi dau cu ciocanu peste “deste”
nu, imbecilule. eu am scris despre literatura femeii.
DUPĂ CE AM CITIT MULT DIN EA. şi ŞTIIND EXACT DESPRE CE VORBESC.
tu, prost fiind, ai început să baţi câmpii despre viaţa mea. FĂRĂ SĂ ŞTII NIMIC DESPRE EA. ŞI MÂNCÂND CĂCAT CU POLONICUL.
Ştiu, eşti prea prost să faci diferenţa dintre una şi dintre alta.
Şi nu în ultimul rând, căcat prost: eu am scris O postare despre petronela. Tu mă fuţi la cap în ZECI de comentarii inepte.
Şi în cazul ăsta, eşti prea prost să faci diferenţa.
Pe scurt: la următoarea inepţie pe care o vei debita pe aici, te voi bana. Dacă chiar vrei să abuzezi la nesfârşit de timpul meu, există un număr cu suprataxă mai sus. Special pentru indivizii care n-au noţiunea timpului l-am făcut. Când miştoul e pe timpul şi banii lor, le trece subit cheful de a sta ore-n şir pe capul meu.
sug pula.
după cum am zis, următoarea inepţie se pedepseşte cu banare. adio forever. guiţă singur în spam până te găsesc spumele.
Interesante comentariile la acest subiect.M-am distrat absolut copios.Inteligenti oameni romanii astia si de-o parte si de alta.Hai impacati-va, pupati-va si cititi fiecare ce va place.
Petronelita duce, de regula, la mitomanie. Este interesant de vazut cum se manifesta in cazul unei persoane care a reusit sa-si construiasca o imagine falsa laudandu-se singura pe reteaua de socializare, sub diverse pseudonime, atacandu-i prin jigniri grosolane pe cei care au indraznit sa-i critice scrierile submediocre – este vorba de impostoarea Irina Binder (s-a dat drept licentiata in management, desi nici macar n-a absolvit cursurile vreunei facultati), precum si despre modul cum a fost scrisa maneaua ei, sub forma de carte – Fluturi.
Despre acest caz de infatuare degenerat pana la stadiu diabolic puteti citi in comentariile facute pe pagina aceasta de blog:
http://ioanaradu.com/adevarul-despre-fluturii-irinei-binder/
Am ieșit cu totul din peisajul missei P. Îmi plăcuse chiar mult, inițial, după care îmi tot venea sa-i spun sa mai ia o pauza, sa ne lase sa ne fie dor de ea, deja mi se aplecase, că și de la prăjituri ți se apleacă pâna la urma dacă ți le bagă cineva pe gât cu forța. I-am și sugerat sa dispara puțin, așa fac toți entertainerii de succes, au un vârf, după care ne lasă sa tânjim după ei, dar a zis ca nu face ea așa ceva, aducă nu se joaca cu sentimentele cititorului. Oh, well.
Nu mai știu cum am ajuns aici, dar e bine că am ajuns. Femeia asta, Petronela scrie pentru oameni care n-au citit altceva decat carti de pe taraba din cartierul lor si, eventual, lecturile obligatorii din scoala generala. Si eu cred ca ea stie asta, dar continua sa scrie . De ce? Pentru ca are cu cine. De-aia. Pentru ca-i merge. Ea, de fapt, nu da doi bani pe fanii ei. Si ei, sarmanii, ei cat de tare cred in ea. Cam asta face si madama Ana Barton. Scrie cu buna stiinta pentru un anumit public. Scrie siropurile acelea, le impacheteaza in tipla fosnitoare, in hartie argintata, le pune panglici lucitoare si le azvarle cui e prost si le prinde sa le citeasca. Inima rosie cu lapte dulce, he, he he, dar Pizda neagra cu vin rosu ce avea? Auzi, Lorena, cand o mai intalnesti, spune-i ca licentele ei poetice sunt gretoase. Ex. Acăsos, două aziuri, am furtunit…Si ca noua ei carte, aia in care pus peltea cu lingura peste frumusete de fotografii ale lui Costica Acsinte e facuta dupa reteta Poptamaș. Cine naiba a avut ideea aia tampita sa strice in felul asta un album foto?