Pledoarie pentru recuperarea demnităţii

Îmi amintesc cum erau priviţi artiştii când eram eu mică. Michael Jackson era un zeu. Chiar şi pe plan local, nimeni nu simţea nevoia să-i ungă cu căcat pe Zob şi pe Tudor Chirilă. Era o oarecare distanţă, care le dădea acelor oameni spaţiul de care aveau nevoie, să se poată desfăşura. Pentru că artistul, care e cu adevărat artist, nu o fetiţă flămândă din Cucuieţii de Deal, instruită cu pumni de un impresar băgăreţ, are nevoie de spaţiu. Şi de respectul limitelor. Nici un artist care e cu adevărat artist nu poate creşte creativ când e supus intruziunilor, pisălogelilor şi ţopârlănismelor. Pur şi simplu, îţi moare inspiraţia. Te ariceşti.

Apoi, prin 2000, a început cultura tabloidă. Subit, toţi artiştii s-au văzut siliţi să se bată pe burtă cu tonele de ciumeci – ba chiar să mimeze că sunt simpatici şi că se distrează în timp ce fac asta – şi ciumecii s-au văzut încurajaţi să se considere egalii artistului, să-l înjure după voie, să-şi şteargă cizmele de el şi să-i trimită mesaje umilitoare, după bunul plac. Şi marile nume din oferta marilor studiouri au devenit, hodoronc-tronc, nişte drone dispuse să tolereze oricâtă nesimţire. Nişte drone perfect uitabile. Poate cineva să-mi citeze cinci hituri ale anului trecut pe care le-ai fluiera şi acum? Şi chiar dacă auziţi cântece care vă plac, îmi puteţi cita o a doua piesă la fel de bună a aceluiaşi artist?

Cred din toată inima că această apucătură a anilor 2000 e foarte greşită. Cred că aşa cum cluburile mai de Doamne – ajută îşi rezervă dreptul să-şi selecteze clientela, şi artistul care se respectă trebuie să-şi selecteze auditoriul. Şi mai cred că, făcând asta, îţi faci de fapt ţie un bine. De ce să te vaccinezi în aşa fel, încât să priveşti cu detaşare lătratul diverşilor nimeni de Internet? Nu extirpi ceva din tine, prin acest act de “autodomesticire?”

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

19 Responses

  1. krantzro says:

    Crezi că Michael Jackson nu avea detractorii lui? Să fim serioşi. Norocul celor din trecut a fost că încă nu apăruse posibilitatea postărilor publice, anonime sau nu, pe Facebook, Twitter, forumuri, etc.
    Ai impresia că dacă ar mai fi trăit şi azi, tabloidele l-ar fi iertat pentru acuzaţiile de pedofilie? Demnitate? Ce-i aia?

  2. Joker says:

    “De ce sa privesti cu detasare?”.. Pai, de ce suntem inveliti in piele, si nu avem direct carne vie la vedere? Coaja cepei e tot o (fosta) foaie, insa uscata. Protejeaza restu’.
    Te-as intreba si eu, de ce sa te lasi ranit?
    “Autodomesticire”, interesant concept. L-am mai auzit. E o chestiune de suprafata, anyway.

    • Lorena Lupu says:

      Şi ce, pielea nu se înăspreşte şi nu se zdreleşte? Uite, eu mă simt bine cu o piele fină şi vreau să selectez la ce o expun. Opţiune personală.

    • Joker says:

      Iti doresti o lume perfecta. Din pacate, lumea NU e perfecta. Ca sa traim in ea, trebuie sa ne gasim o cale. Nu ca am avea de ales..

  3. coconul says:

    Pai, cand prin artist intelegi playbackaista siliconata cantand pe banii statului la festivalul comunei Ciumpalacii-din-Vale in fata a catorva sute de tarani, atunci nu prea ai cum sa ai si sa ceri respect. Ca daca traiesti din cersit like-uri ca sa pari de succes sa fii chemata sa topai in chiloti si sa te mangai lasciv cu dansatoarele iar nu prea poti sa o arzi diva, ca dive si vedete se pretind si asistentele TV.

    • Lorena Lupu says:

      exact asta explicam si eu. ca prin acest proces de depersonalizare a artei s-a ajuns la tratarea artistului ca pe o pleava.

      problema e cand vine cate un prost sa ma trateze si pe mine, care lucrez doi ani pe cate o carte, ca pe siliconata mentionata mai sus.

  4. George says:

    video killed the radio star.

  5. dan says:

    Cultura tabloida n- a inceput in 2000. A existat dintotdeauna. Se transmitea prin viu grai. Si cum spunea cineva mai sus, a devenit scrisa( pixelata:-) odata cu avansul tehnologic. Asta la noi, afara exista de si mai mult timp. Fiecare artist a “utilizat-o” in felul sau. Unii au exploatat-o (Madonna, Angelina Jolie, Leonardo di Caprio…), altii au rejectat o(Merryl Streep, Al Pacino..) Probabil ca vrei sa spui, ca dupa ce un artist are de luptat in sistem, inca, exista acest apetit tabloid, dinafara, foarte greu de contracarat. Odata din cauza vidului legislative, pe de alta parte din cauza prostiei, inculturii extinse. In momentul de fata, solutia ar fi de rezumare la mica masa de public consumator de arta. Nu e incurajator, dar macar e o protectie, exact cum ai spus. Ramane sa te si tina nervii:-)

  6. Nu cred că cererea generează oferta. Pur și simplu îs unii atât de înguști (ca să nu spun altfel) încât consideră că toți care se autointitulează artist sunt artiști. Am asistat la o fază penibilă, la un concert folk, când un Gigel se duce la solist și cere o dedicație pentru gagica lui. Na, explică-i lui Gigel că nu e la seară lăutărească, iar Gigel cu “bine bă că v-ați ajuns amu, că io am băgat o grămadă de bani în ăștia ca voi!” Acu dacă se compromitea omul și nu-l scotea pe ală în șuturi, azi mai mult ca sigur ascultam dragă Miruna, se știeeeee! Și pentru că nu am apucat în Sibiu, zic și eu acu mulțumesc frumos pentru Povestiri din Miserupia, nici dacă eram legați cu sfoară nu cred că eram așa țintuiți pe scaune.

  7. ralucahippie says:

    Na ca mi-am adus aminte de o faza simpatica, apropo de dat cu noroi in artisti.
    Pt necunosctori, eu traiesc in Marea Britanie. Iubitul meu e englez, iar in limba romana stie sa spuna “noroc”, “multumesc”, “te iubesc”, “tuica”, “sarmale”, “Craciun fericit”, bip, bip, bip si bip. Mai ales bipurile.

    O prietena foarte buna, si ea romanca in UK, dar de etnie rroma, e actrita; si anul trecut a reusit sa traduca si sa joace in UK spectacolul pe care in tara il juca la Green Hours de ceva vreme (one woman show despre ce inseamna sa fii adolescent de etnie rroma in ghetou). Ma gandesc: hai s postez despre spectacol in cateva grupuri de Facebook gen: “Romani in UK”. Un idiot imi raspunde cu penibilitaturi rasiste, ca “Vaaaai, ce fac tiganii romani in UK”. (No, ce fac? Tiganca pe are o stiu eu face spectacol de teatru.)

    La draci, postez la mine pe wall: “Frate, ce fel de pulifrici idiot si spalat pe creier trebuie sa fii ca sa reactionezi la “O actrita romana de etnie rroma, absolventa de master in UK prezinta un spectacol care in tara a avut deja mare succes” cu “tiganul tot tigan- tiganii care sau aciuat aici ne fac de rusine aici, sai dam afara din tara” (ortografia reprodusa exact)??????”. Imi raspund si alti romani, comizeram, ne hlizim.

    Iubitul meu englez posteaza cel mai bun raspuns posibil. Un singur cuvant: “Pula”. Dupa care urmatorul comentariu: “Could not understand a word of it, but it seemed appropriate”.

    • Lorena Lupu says:

      :))

    • Mda, sau “românul tot român”. Cum le-ar suna ălora?
      Citeodata îți vine să te ascunzi într-o gaură.

      • Lorena Lupu says:

        depinde de gaură. 😀

        • Oricare! Nu stiu de sar ca arsi masculii cind sint trimisi acolo. E unul din putinele locuri sigure si primitoare. Ceeace au facut acei “români” cu fata aceea, actrita din UK e oribil. Huo, sper sa li se(-o) traga.

          Lasind gluma laoparte, inca mai exista loc pentru ca artistii sa-si pastreze demnitatea. Unii prefera sa se exhibeze, altii nu. Citeam ieri de Naomi Rapace care, in acelasi timp cu angajamentele excelente pe care le primeste, a renuntat practi la aparitiile in fata presei. Calul bun se vinde din grajd. Dar nu toti putem fi cai buni la fel cum nu toti pot alege cozonacul in locul pîinii.
          Mediul pentru artisti in România este insa destul de derutat. Îmi este evident ca naravurile sociale fundamentale afecteaza arta. Anume, controlul politicului asupra artei. E de ajuns sa iei la rind saiturile unor institutii de cultura – teatre, filarmonica etc ca sa ti se faca greata de osanaele aduse acelorasi figuri odioase ale respectivului oras – primar, prefect. E meritul lor ca exista un teatru, o scoala de arta. Pe saitul Filarmonicii din Pitesti, in loc sa se dea informatii esentiale pentru public, apare mot in baza carei Ordonante s-a infiintat respectiva trupa. Am fost prin martie si am regasit un fel de Cintarea României Reloaded 2015. Citeva “spectacole” la care am asistat erau pline de stingacii si emfaza. Ne luam de mina cu Bielorusia lui Lukasenko. Asa ca bietul “artist” (inainte i se spunea cintaret – artist e un calc din engleza) se mai si prostitueaza daca nu-l tin hormonii sa fie in top. Mai sint si multe fosile care dainuie iar la ele e si mai important sa se exhibe. Nu am nimic cu gloriile virstnice – un Leonard Cohen (sau orice alti You name It) e acelasi ca la 30 de ani. Daca iei citeva din marile nume din anii 70 din Occident, niciunul nu a pierdut inaltime, chiar cei care au fost macinati de droguri si alcool au ramas super talente pina la moarte (Joe Cocker). La ai nostri, putini din cei care promiteau si-au mentinut ascensiunea. Vorbesc de lumea rockului, nu de teatru (…).

  8. crisuadi says:

    E bine ca , inca , nu se poate democratiza cultura “grea” , caci , pana acum am vorbit despre cultura de massa. Toata lumea are acces aproape la orice , dar nu toata lumea frecventeaza orice . N-o sa vezi un cocalar cautand pe internet sau in librarii albume sau imagini cu picturile lui Chagall . De ce toata aceasta lume despre care faci vorbire in articol nu se ia de Klaus Schultze , de Andy Timmons , de Kurt Vonnegut , de Uncle Moe’s Space Ranch , sa dau nume de artisti la intamplare ? De ce ? Pentru ca sunt , toti , idioti cu care nu merita sa-ti pierzi vremea . In schimb , ar putea fi de-a dreptul interesant daca , asa cum spui , am putea mari numarul iubitorilor de valori si principii . Mi-a placut pretiozitatea unui comentariu de mai sus in care ni se spunea cu lux de amanunte cum actrita era roma , cum avea ea nu stiu ce grade universitare , cum “ieream” noi in UK . Hai sa ne apucam sa adulam masliniul inchis al obrazului lui Miles Davis , sa scoatem in evidenta culoarea placuta a pielii lui . Parca ma interesa cat de imputit comunist era Eugen Barbu cand am citit Principele si Saptamana Nebunilor. Sau , daca era , cartile nu mai sunt de valoare ? Ma rog…

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading