Leapşă de aici
Se porneşte de la ipoteza “ce bine ar fi fost dacă Ceaşcă ar fi trăit.”
Nu? Dintr-a patra, când învăţătoarea mi-a descoperit talentul de a versifica, m-a obligat să scriu poezii despre partid. Azi, aş fi fost o mare poiată. A neamului. Sau aş fi murit pe la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Nu aş fi avut şansa de a fugi de la Academia de Studii Economice, unde insista mama să mă dea cu de-a sila, încălcând fără milă dorinţele şi felul meu de a fi – că doar ea, ca părinte, ştia mereu ce era mai bine pentru mine! – ci ar fi trebuit să devin un economist fără vocaţie, un contabil ratat de la vreo întreprindere de stat şi de şezut. Poate după câţiva ani de plictiseală şi neintegrare în colectiv, m-aş fi sinucis. iar mama s-ar fi lamentat: “dragă, după câte am făcut pentru ea… mă face de râs în faţa vecinilor”.
Dacă Ceauşescu ar fi trăit, ar fi trebuit să perorăm cu toţii fraze învăţate cu de-a sila despre societatea multilateral dezvoltată. şi ne-am fi pândit unul pe altul, întrebându-ne care e securistul care îi dă pe ceilalţi în gât că spun bancuri cu nea Nicu şi coana Leana. Am fi tremurat de frică, întrebându-ne când o să fim arestaţi, şi pentru ce, ar fi existat aceeaşi corupţie, şpăgăraie, şi pe atunci mureau oamenii cu sutele prin spitale, numai că despre toate astea se tăcea.
Şi unii duc lipsa acestui sistem. Da, nene, e greu să munceşti, e mai simplu să-ţi pice mura în gură. E greu să discerni, e mai greu să reciţi fraze învăţate pe dinafară. E greu să îţi controlezi comportamentul, e mai simplu să îţi impună alţii regulamente de ordine, cu pumnul şi bocancul.
La mulţi ani, nea Nicu!
Leapşa merge la cei ce l-au prins pe Ceauşescu de picior – deci cei cu o oarecare vechime: guru Mike, Cultural SF şi medicul meu preferat, zis şi dulce Corn .
LATER EDIT: Pe vremea lui Ceauşescu, noi – eu şi cu dumneavoastră – nu am fi ştiut unii de existenţa altora.
LATER EDIT 2: Filmuleţ de pe blogul Roxanei Iordache. Uite după ce plâng nostalgicii:
Şi uite-l pe “mult-iubitul tată al poporului”, în persoană:
aşa, ne uităm. şi?
mărturiile de mai sus zic că nu era apă, nu era lumină, nu era căldură, nu era nimic. dar ţie ţi-era bine. ne bucurăm din inimă că i-a mers cuiva şi bine.
dacă ceauşescu nu şi-a dat seama ce era în ţara lui, vina a cui e? ce fel de om e ăla, care poate fi dezinformat în halul ăsta?
Multumim pt infos, Vulpe Vanator. Se vede ca ai prins epoca de aur si ca stii ce vorbesti. M-au impresionat toate comentariile tale. Respect tie!
Asta este ultimul meu comentariu. Va rog, nu mai ziceti ca “ne merge bine”, “ne merge super” sau ca “ne merge rau” sau ca “ne merge ca asa si asa” in functie de ce aveti voi in frigider. Daca faceti o afirmatie asa de colosala, va rog, luatzi ca eshantion intreaga tzara, cititi sondaje si cititi macar un ziar, evaluati per total satisfactia romanilor, macar atata cat puteti cu mecanismele pe care le avetzi, dup’aia spuneti cum “ne merge”.
*Nu ma intelegeti gresit, nu am fost ironica mai sus or smth, si eu trag de mine sa vad global si nu individual.
thecreatrix: eu nici nu am spus că ne merge bine sau prost, pentru că eu am acum în frigider un iaurt, o portocală şi o cutie cu hrană de pisici. 😀 (trebuie să slăbesc)
am spus doar că acum avem o oportunitate mai mare de a transforma lucrurile în bine. poate nu chiar acum-acum, pentru că e criză – dar ideea e că un om care vrea cu adevărat să muncească nu moare de foame.
Nu era bine inainte, nu sustin ca e bine acum, atat comunismul cat si capitalismul sunt extreme, la noi e un “capitalism sovietic” sau mai bine spus o ciorba de “imprumuturi si camatari” la care se adauga “relatii sau pile” dupa gust, se serveste rece pe intuneric.
O tara care nu are o baza economica reala (tip africana) traieste din imprumuturi si promisiuni nu va avea un viitor prea frumos, asa ca fara iluzii…
@Loren: eu am un plic de mancare pt catzelushi, ca tot este unu mic vagabond in jurul blocului si fug dupa el sa il hranesc:-)
Eu am dus-o destul de fain. Chiar îmi aduc aminte cu plăcere de perioada respectivă. Oarecum explicabil prin faptul că abia mergeam la şcoală când a picat Ceaşcă.
Dar cred că definitorie pentru simpatia mea faţă de perioadă e situaţia de semi-privilegiat. Cred că binele e relativ. Pe atunci trăiam un pic mai bine ca restul lumii, acum o duc la fel de naşpa ca majoritatea.
Din câteva privilegii putea rezulta o viaţă faină.
Casă construită după război cu, mare minune pe vremea aia, centrală în pivniţă. Zău că nu-ţi poţi da seama ce fericire înseamnă să te lăfăi la căldură când toată lumea înjură frigul din case. Cred că nici dacă aş avea acum un Maybach nu m-aş simţi atâta de deasupra celorlalţi.
Pământ bun – şi în grădina noastră, ceea ce însemna necesarul de fructe şi legume aproape asigurat, şi în judeţ – deci nu se mânca aşa de groaznic ca în restul ţării.
Bunici la ţară care asigurau necesarul de carne, cârnaţi, şuncă, ouă.
Vecinătate cu graniţa – adică bişniţă înfloritoare cu ungurii, cu sârbii – tot timpul găseai pe cineva prin vecini de la care să iei bomboane, gumă, tricouri, ba chiar cola!
Slujba lui taică-meu, nu chiar de ştab, dar totuşi reuşind să facă rost de portocale, banane, dulciuri. Mi-aduc aminte cum am fost instruit serios până mi-a intrat în cap: “să nu vorbeşti cu ceilalţi copii că ai mâncat ciocolată chinezească”, “să nu spui la nimeni că am avut stafide şi vanilie adevărată pentru cozonac”.
A fost o viaţă tare bună şi cozile mi se păreau cumva normale. Mi-aduc aminte cum mergeam cu bunicu-meu la coadă, eu mă jucam cu maşinuţele şi din când în când fugeam să văd dacă i-a venit rândul. Şi eram tare mândru când veneam acasă cu porţie dublă de iaurt şi smântână (se dădea de persoană).
Bine, existenţa asta drăguţă mi-era asigurată prin faptul că restul familiei muncea pe rupte.
Însă când am ajuns la şcoală – de grădiniţă scăpasem – mi s-a părut de o hidoşenie şi absurditate aiuritoare.
Şi până la urmă am ajuns să-l urăsc şi eu pe Ceauşescu, ca toată lumea. Ne-a demolat. Dintr-o casă faină am ajuns într-un apartament strâmt şi naşpa. Chiar în ’89. Nu puteau americanii / ruşii să se înţeleagă să-l lichideze cu un an mai devreme?
Stăteam şi tremuram uitându-mă atunci la televizor şi strigam plin de hotărâre şcolărească să-l omoare pe el, pe copiii lui, pe toate neamurile. Ai mei clătinau din cap indignaţi de atitudinea prea puţin creştinească, iar taică-meu, mai pragmatic, m-a lămurit că oricum casă n-o să mai avem.
Îmi aduc aminte şi de atmosfera de speranţă naivă a revoluţiei care s-a transformat rapid în “ce tâmpiţi am fost”.
Şi nu, nu-mi place sistemul actual. Deloc. Nu-i cu mult mai bun, doar dă iluzia c-ar fi mai bun. Hai să zicem că-i o subjugare mai inteligentă. Vasile Ernu a scris o comparaţie mai interesantă decât aş fi putut scrie eu. Ceva despre robia economică / robia politică. Ipocrizia-i cam la fel.
Concluzia ar fi că oricine iubeşte sistemul care-i asigură casă + grădină.
Ma bag si eu in seama. Nu am multe amintiri urate din perioada respectiva pe care sa le asociez cu nivelul de trai sau libertatea mea de exprimare. Copilarind la tara ma “afectau” padurea, lacul, tzoagla, bulinutele negre, Tamas si Lolika.
Nu realizam ce se intampla. Nu stiam si nici nu-mi pasa ca port hainele altor copii. Nu imi faceam probleme ca mananc prea multa pita cu vegeta, ca locuiam toti intr-o camera sau ca daca erai bolnav era greu sa-ti gasesti medicamentul pentru ca nu existau distribuitori la tara(si eram multi la tara).
Nu credeam ca e ciudat sa-mi spal hainele cu mana, sa port o uniforma carpita, sa duc gunoiul in cutii de carton reciclate instant, sa ma spal cu apa incalzita pe soba, sa stau cu Loli in timp ce ea omora si gatea puiu la 8 ani.
Din cauza varstei, nu aveam probleme. Parul era cea mai mare problema a mea. Pe naiba! Funda aia tampita era problema mea!
Am pus in schimb intrebari. Le dau dreptate celor care spun ca era mai rau atunci. Nu pentru ca nu era apa, curent sau alte lucruri care acum ni se par banale.
Mai mult pentru ca acum putem sa urlam si sa le cerem daca nu le avem.
Din cum vad eu lucrurile acum, unii(majoritatea) erau saraci dpdv material dar e mai naspa ca se impunea saracia in mentalitati, la toata lumea. Nu existau indivizi. Exista productie. Toata lumea avea loc de munca, toata lumea producea. Nu toata lumea se intreba ce se produce, daca e nevoie cu adevarat de ce se produce si unde merge productia. Acum spunem ca se fura. Eu zic ca e mai bine sa fi furat decat exploatat.
Acum avem dreptul sa ne intrebam de ce un analfabet locuieste intr-un palat si un intelectual productiv intr-o cocioaba. Iar ma lungesc.
Problema noastra e ca nu ne intrebam de ce odata cu ipocrizia din frica ni s-a luat si bunul simt, de ce odata cu disciplina impusa politic au disparut ordinea si spiritul civic din mintea noastra. Probabil astea le regretam. Regret ca nu le-am avut niciodata cu adevarat.
Ce faceam atunci? Ne uitam in curtea vecinului si ziceam ce bine era in trecut!
Ce facem acum? Ne uitam in curtea vecinului si zicem ce bine era in trecut!
Aa! Mi-a luat-o valer inainte! :-)))))
Cine afirmă că îl regretă pe Ceauşescu, ori vorbeşte în necunoştinţă de cauză ori este lipsit de orizonturi. Părerea mea.
Se intimpla cam asa , pe-atunci ( decalog) dar acum se intampla si mai mult ca atunci:
1-muncesti, nu muncesti, jecmanesti si faci rost de bani si traiesti
3-furi, violezi, omori, nici o problema, ai dat spaga la judecator si ai scapat;
4-faza cu securitatea este ca astia vana doar jigodiile, pramatiile si parazitii societatii
5-convorbirile telefonice erau ascultate in totalitate ( ca si acum) bine zis ca si acum
6-hainele ( acum avem second hand) – atunci aveam haine de cea mai buna calitate din care Germania era plina de haine romanesti
8-lumea nu cunostea dulciurile, – poate dulciurile de cea mai proasta calitate cu E-uri cum este acum, fructele exotice(mango, papaya, ananas, kivi nu existau) – pentru ca parazitii si jigodiile din sistemul alimentar le dadea pe sub mana la suprapret, bauturile, berea avea gust rau, consumata dupa ce a fost lasata in soare vara, spirtoasele( ca si acum) majoritatea erau contrafacute, dar romanul isi facea tzuica din pufoaica, din electrozi, etc. – bai da cretin mai esti poate mata cu tactu facea tuica din pufoaica…ai auzit de secarica? de anason? berea se facea in cel mai traditional mod nu ca acum ai pus 2 pastile si se umfla berea in tine
9-de la locul de munca era o traditie sa pleci in fiecare zi, daca era posibil, cu ceva :subansamble de DACIA ( de la DACIA -Mioveni), pungi de plastic ( fabrici de prelucrare mase plastice),pachete de unt ( fabrici de produse lactate), faina ( fabrici de paine,patiserii, cofetarii),lacuri si vopsele, scule ( fabrici din industria constructoare de masini), porumb stuleti, grau boabe, cartofi(agricultura), etc. si tot asa , lista acopera toata gama de bunuri de consum sau diverse materiale de uz industrial – tu esti un produs in care nu faceai absolut nimic
Mai facea romanul o reparatie electrica la casa, la masina rablagita proprietate personala, etc.
10-interzis accesul la cultura si arta, literatura (un fel de moarte intelectualilor ! sau noi muncim, noi nu gandim,care s-au si vehiculat dupa ‘89 la nici 1 an de zile, etc).
Stateam la coada la librarii in anumite zile sa iau tot felul de prostii, gen SHOGUNUL, caci altceva mai bun nu gaseai unde sa citesti, pentru ca nu se tiparea, program TV de 2 ore cu 99 % mesaj politic, nu tu un film porno cu un cur, o buca, un crac, un san, un futai.
Materialele porno erau interzise, totusi citisem “Pisica in cisme”, casetele porno video valorau cat greutatea lor in aur, vedeai una si 2 saptamani iti statea sculata numai cand iti aminteai, tot romanu’ , de ambele sexe era obsedat de futai,(am impresia ca multi copii au fost conceputi atunci dupa vizionari din astea), de ziceai ca venisem toti din armata sau de pe navele de cursa lunga. – sunt de acord cu tine acum peste tot numai manele iar daca am televiziune 24 din 24 numai crime, violuri, rapiri, din 24 de ore de tv daca pot sa vad o jumatate de ora si atunci sa vad buletinul meteo
Din tot ce ai spus tu mai sus se intampla astazi mult mai perfect decat atunci.
Atunci aveai o demnitate acum nici pamantul de sub piciorele tale nu-ti mai apartine si daca vrei sa discuti cu patronul de la firma unde lucrezi te scuipa in fata…halal
IUBITI CITITORI SI NU NUMAI :
-MA DOARE INIMA CAND VA VAD CE DOTATI , CAPABILI, INTELIGENTI SUNTETI, DAR CE TIMPURI GRELE ATI APUCAT.
NU MA REFER LA O SERIE DE OPORTUNITATI ALE TRECUTULUI REGIM, CARE NE DIFERENTIAZA DE REGNUL ANUIMAL ( UN ADAPOST CU 4 PERETI, O CIORBA LA GAMELA, ETC. ) CACI PANA LA URMA LA ASTA S-AR FI AJUNS DACA S-AR FI CONTINUAT= UN NEOFASCISM EXACT CA-N FILMUL OGLINZILE AL LUI MIRCEA DANIELIUC ,IN ORWELL-1984, COPIAT DE CEAUSESCU DUPA SISTEMELE NORD-COREEAN SI MAOIST, CA TOT S-A VORBIT DE CHINA AICI DAR NU SI DE REVOLUTIA CULTURALA EXPORTATA DIN CHINA.
VA IMPLOR SA VEDETI FILMELE DE MAI SUS.
MA REFER LA HAOSUL SI CORUPTIA DIN INTREAGA TARA, UNDE NIMANUI NU-I PASA CUM ATI REMARCAT TOTI, DAR NU ESTE CHIAR ASA, UITE CA VOUA VA PASA SI O SA VA PESE AL NAIBII DE MULT, PENTRU CA NUMAI VOI SUNTETI APTI SI PUTETI SA SCHIMBATI DIN TEMELII CE VEDETI IN JURUL NOSTRU.
NU E VORBA DE REVOLTA CU COCTEIL-URI MOLOTOV, MARSURI DE STRADA SI BATAI CU SCUTIERI, PIETRE, ARME, ETC, VOI VETI STI SA GASITI SINGURI CALEA SCHIMBARII, EA ESTE AICI EXISTA, NU VA PIERDETI SPERANTA.
FATA DE GENERATIA MEA SI CELELATE CARE S-AU NASCUT IN SISTEMUL TRECUT( NU IL NUMESC COMUNIST SI VA SPUN SI DE CE), CARE SI-AU PIERDUT TINERETEA SI APROAPE TOATA VIATA IN ACEL SISTEM, ZARIND NOILE OPORTUNITATI PREA TARZIU PENTRU EI, VOI AVETI MACAR SANSA CA V-ATI NASCUT LIBERI, FARA PREJUDECATI, CA PUTETI SA APRECIATI CORECT, CA NU AVETI INIMA DEFORMATA SI SUFLETUL USCAT.
SISTEMUL VECHI ,DUPA PAREREA MEA A FOST UN NEOFASCISM DE DREAPTA CONDUS AUTOCRATIC CU SPRIJINUL POLITIEI SECRETE DE O CASTA DE FALSI PROFETI AI NEAMULUI.
EXISTA O DIFERENTA MARE INTRE COMUNISMUL DIN CARTI SI REZULTATELE APLICARII IN MAJORITATEA TARILOR UNDE S-A EXPERIMENTAT, DAR, ESTE POSIBIL CA DOCTRINA SA FIE UNA SI PRACTICA APLICARII SA DEGENEREZE IN NEOFASCISM, LA FEL CA IN GERMANIA LUI HITLER DIN 1933.
IN CONCLUZIE, NU VA PIERDETI SPERANTA , FAC UN APEL DE SUFLET!
pentru DANIEL ;
-scuza-ma ca am jicnit “lucratorii” din SECURITATE care s-au ocupat numai de lichele si parazitii boborului.
N-ai spus la ce directie ai lucrat pana in 1989 ?!
Astia “vana”, bine le-ai zis, eu l-am cunoscut pe capitanul Panda si maiorul Venea, stii care, ala cu Siretul, care lucrau cu plutonierul major Teleaga.
Nu o sa ma cobor la mintea ta sa te insult, mi-e prea drag acest blog ca sa-l maculez cu injurii.
Asa e, ti-ai dat seama, n-am facut nimic si eram invidios ca toti furau si eu ,ca functionar nu aveam de furat decat hartie, indigo si ace cu gamalie.
D’aia aici i-am dat in gat pe toti.
Nu regimul i-a transformat in hoti, nu!
Regimul era mishto, :” Ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim”, e o zicala destul de cunoscuta, ce zici?
Ce se intimpla atunci ? Sexul nu exista in teorie, pentru ca tot ce era legat de sex era interzis.
Macar acum se mai discuta de metode cotraceptive, avorturile sunt legale, anticonceptionale pe toate drumurile, prezervative dupa toate gusturile, etc.
ATUNCI, coana Leana isi gasise o preocupare : spargea prezervative cu acul, d’aia nu se gaseau.
Crezi ca daca ocolesti subiectul pornografie -sex si il condamni penal, obtii mai mult decat s-a obtinut in SUA cu interdictia de a consuma alcool ?
Mai tare s-a consumat alcool pe toata perioada prohibitiei, omul e curios sa vada de ce l-ai ingradit, reactia este diferita decat la un bou in care dai cu biciul.
Ce a realizat Ceausescu ca a interzis pornografia ? Omul mai demn, de tip nou, cu inalta constiinta de clasa ? Nu . A realizat romanul curios, in stare sa dea oricat sa vada, sa citeasca sa vizioneze, si romanul car a vazut in asta si in contrabanda, micul trafic de frontiera, etc . o posibilitate de imbogatire rapida peste noapte.
Stii cine facea trafic cu video, casete video, reviste porno, etc? Numai romanii care se plimbau des pe afara, aveau blaturi la PTF-uri, ai fost securist si stii ce inseamna, nu-ti mai traduc, alde VADIM, LUCESCU, HAGI, GICA POPESCU,sportivi, dansatori in ansamblurile armatei si securitatii de muzica populara, asa zisi comentatori si ziaristi sportivi, scriitori si poetii pupincuristi ai vremii gen ADRIAN PAUNESCU , pilotii la TAROM etc.
Eu nu aveam video, un player costa cat 1/2 din DACIA 1300=40.000 lei.
Eu plateam rate la CAR ca sa-mi pun gresie si faianta in casa si ca sa-mi cumpar o nenorocita de mobila de rumegus.
Te simteai demn inainte si acum esti calcat in piciore ?
Da, m-am simtit demn de IEPOCA lui BALBAITU’, cand eram student in anul 3/zi si cand ma fila tov. locotenentul-major S.M. de la Directia …, UM -0…. care primise sarcina sa ma racoleze informator prin orice mijloace si ma ameninta 24/ 24 ore /zi ca o sa vina el cu mandat de aducere sa stam de vorba la ei acolo…. daca refuz mereu sa ma intilnesc cu el . Cand in sfarsit am crezut ca a inteles ca n-o sa ma convinga niciodata, s-a razbunat pe mine prin reteaua lor de la Facultate, dar asta nu mai e treaba ta.
@daniel: şi la canal şi în beciul de la securitate aveai multă demnitatea, nu?
Cât despre lipsa crimelor şi a violurilor, am uitat cumva de propagandă??
valer, o smochină: v-am citit cu plăcere.
bilă: just!
daniel: ţi-au spus deja vulpe vânător şi missesparker cum stă treaba – nu am ce să adaug, dar mai remarc trei chestii:
1. ăştia “vânau”, nu “vâna”, că “e” peste 50. ;D
2. “măta” şi “tactu” sunt purtători de cratimă. şi în general, nu se recomandă să le adresezi altora, decât cu riscul ca ăia să te întrebe: “da’ a mă-tii ce-are?”
3. adjectivul perfect nu are grad de comparaţie. deci nu există mai perfect şi cel mai perfect, ci doar perfect şi imperfect.
cu alte cuvinte: o fi fost bun comunismul, dar uite cu ce lacune te-a lăsat. 😀
@vulpevânător
Eu mă întreb: cum ar fi posibil să fie comunismul o idee bună dar să fi fost prost aplicată şi să fi generat regimuri autoritare peste tot? Şi până la urmă cum stabileşti că o idee este bună: după numărul mare de oameni pe care îşi propune să îi afecteze într-un mod pozitiv sau după efectele pe care le are când este aplicată?
Astea sunt întrebări sincere, nu au niciun substrat şi nu caut să fac mişto de nimeni. Asta ca să evit cine ştie ce interpretări.
Pentru LORENA :-chiar discutam cu cineva acum vreo 10 zile despre spovedanie si i-am marturisit ca nu m-am spovedit niciodata si mi-a reprosat ca e pacat si ca nu sunt bun crestin ortodox .
Azi nu mai e valabil, m-am “spovedit” pe blogul tau, si crede-ma am facuta cu toata inima.
Tot ce v-am spus tuturor, v-am spus din tot sufletul si nu am cosmetizat nimic, am cautat sa va las pe voi sa decideti.
Bineinteles ca numai o parte din cele traite de mine sunt relatate aici, dar as vrea sa le retineti ca sa nu se mai repete niciodata vremurile acelea.
Vezi tu, LORENA, daca simteai nevoie de ceva sacru care sa fie confirmat in munca ta de creator, sa stii ca eu sunt printre primii care iti confirma, pentru ca prezenta ta, comentariile de tot felul si ideile care le-ai adus in dezbatere au facut sa fie asa .
Niciodata sa nu renunti la drumul tau, chiar daca frigiderul ti-e plin mai mult de vise acum.
Nu satisfacerea instinctelor primare ne deosebeste de ancestralul rau , ci colectiile noastre de vise.
Raspuns pentru Dreamingjewel :
-ideea asta pe care o redau aici sumar nu imi apartine, dar sunt de acord cu ea si anume :
Programul comunist si ideea de a crea o societate a celor multi, exploatati, saraci, obiditi, etc., in care omul sa creeze, nu pentru ca e constrans , ci pentru ca inalta lui putere de intelegere si gradul lui de constiinta il face sa fie devotat societatii, o lume fara exploatarea omului de catre om , in care resursele sa nu mai aparina celor putini care-i exploateaza pe cei multi care nu au in avere decat propria forta de munca, etc. in teorie este excelenta.
Adicatelea sa nu mai profite capitalistu’imbuibat gras ca un purcel, care are pamantul si masinile si finantele pe mana , de munca prost platita a mujicului.
Aceasta este este un fel de neoiobagie , mujicul sa munceasca liber in folosul intregii comunitati, sa nu existe saraci si bogati, doar o clasa sociala proletariatul ( industrial si agricol) si o patura sociala( de balast tot nu se putea scapa ) intelectualitatea( dascalimea, astia scarta-scarta pe hartie, etc).
Toata lumea tzipa fericita.
DAR. Se pune problema numero 1 : CINE CONDUCE ACEASTA SOCIETATE FANTEZISTA, UNDE LUPUL SI MIELUL SE JOACA IN POIANA ?
Pai sa vedeti.
CE SA VEDEM ?
Pai, astia=cei mai iubiti fii ai boborului, care s-au jertfit, vizionari, clasici de marxism-leninism in viata, care s-au sacrificat, bla, bla, bla.
DA, DAR !
Pai, MAO TZE-DUN , dupa ce a ajuns la putere a avut 1117 amante si 283 de copii din flori era imoral, dadea ordine la garzile pretoriene sa-i aduca virgine, ca moshu, numai la alea punea botu’, la fel fratele KIM IR SEN, la fel urmasul lui , KIM IR SUNG ,care pastoreste si azi.
Pentru ca individu’ ramane individ, chiar daca am trai acum in dinastia a II-a din EGIPT unde faraonul CUTARICA al 18-lea, pus pe tron la 5 ani si care se casatorea cu sor-sa VASILICA a IX-a, era considerat zeu in viata, salvator al prostimii , etc.
Ori ca discutam de Egipt acum 5000 de ani, ori de BABILONUL lui NABUCODONOSOR, ori de PERSIA lui CYRUS CEL MARE, ori de NAPOLEON BONAPARTE, ROMA ANTICA imperiala, AL III-LEA REICH, ITALIA LUI MUSSOLINI, RUSIA LUI LENIN, IMPERIUL LUI STALIN, ROMANICA LU BALBAITU’etc,puterea acordata unui singur om il imbata, il seduce, ii ia mintile , chiar se crede, cine crede PROSTIMEA ca e, un zeu, un MESIA, etc.
Din aceasta cauza ,DEMOCRATIA GRECEASCA a mileniului I, i.e.n., adaptata la conditiile istorice actuale, care prevede impartirea PUTERII de la unul singur in :
JUDECATOREASCA, EXECUTIVA, LEGISLATIVA, (A PRESEI, etc, parca 4 erau ), alternantza la guvernare, existenta FORURILOR : PARLAMENT-SENAT, GUVERN, JUDECATORIE, conducere locala si autonomie administrativa, s.a.m.d., a fost aleasa ca forma cea mai eficienta de conducere.
ATENTIE , eficient nu inseamna perfect, inseamna perfectibil,nu intotdeauna pe locul I dar se pare, cel mai echitabil.
Ce ar fi bun pentru toti se pare ca nu este aplicabil, ce e rezonabil pentru cat mai multi se pare a fi cea mai buna solutie.
Adica aici discutam : DEMOCRATIE VERSUS AUTOCRATIE si REALISM VERSUS BATUT CAMPII.
Adica nu poti asigura la toti la fel, dar cel putin creaza o lume unde fiecare are sansa cat il duce capul si muschii lui de la ADIDASI.
Ca cine traieste din nostalgii, amintiri despre salamul cu SOIA, cine a mancat salam cu ZOIA( matematiciana lu’ NICU), e problema lui.
Experiente s-au facut destule, cred ca este cazul sa imbratisam o democratie occidentala autentica , bazata pe un sistem legislativ care are radacini istorice, nu legi tzasht-basht ,care tin un mandat de presedinte sau de primar, sau nici atat.
Eroare : la postarea 62 am vrut sa zic filmul GLISANDO nu OGLINZILE , am avut eu oglinzi in cap atunci. Scuze, ma luase apa.L-am vazut in 1982, a rulat vreo 2 saptamani si a fost retras.
Am iesit din sala dupa 4 ore de proiectie, ca de la balamuc, nici nu mai conta pe unde mergeam, parca prizasem droguri.
Mă gândesc că – înainte să te superi pe cei ce regretă binele comunist – ar trebui găsită o definiţie, fie şi aproximativă, a binelui.
Cum ziceam mai devreme, e relativ, tare relativ, depinde mult de epocă,de individ, de mentalitate.
Bunicii mei erau chiar încântaţi de comunism înainte de faza cu casa; “pe vremuri” aveau lămpaşe, faianţă de brad şi se spălau într-in lighean; cum să nu fie recunoscători când au ajuns într-o casă frumoasă cu încălzire centrală, canalizare, apă caldă, aragaz, frigider, maşină de spălat, televizor? Iar regimul le mai dădea şi concedii la mare.
Era complet inutil să le explic faze ca tehnologia, urbanizarea şi că le-ar fi fost la fel de bine într-un alt curs al istoriei, într-o Românie condusă de Antonescu ori fie şi de escrocul de Carol al II-lea.
Iar sistemul mai avea două atu-uri faţă de ăsta, actualul: iluzia paternalismului şi o oarecare nivelare: bunăstarea, câtă exista, era ascunsă, nu expusă.
pentru VALER :
Si ai tai si ai mei au fost saraci, foarte saraci. Mama venea dintr-o familie cu 5 copii si tata dintr-una cu 6.Cate unul dintre copii murise pana in 1945 datorita mizeriilor razboiului si schimbarii de regim. Un bunic a fost maistru , celalalt a fost navigator de cursa lunga ( marinar pe curse externe).
Si unul si altul trageau la masea cand luau salariul, mai suduiau copiii si nevestele. Hainele treceau din mana in mana , de la cel mai mare la cei mai mici.O parte din copii au fost talentati, frumosi, chiar prea frumosi, dar ce pacat s-au diluat in malaxorul care a inceput dupa 1946.
Am avut norocul sa am parinti care sa aiba vointa, sa-si termine studiile, sa nu tina cont de cotitura politica dupa 1946, desi au fost momiti cu functii si daruri de regimul comunist pentru originea lor “sanatoasa”.
Tatal meu, inregimentat de PCR la o inalta scoala de partid, a refuzat sa se prezinte la postul de secretar PCR adjunct cu probleme economice in raionul…. si a ramas somer.
Poate primul somer al regimului Dej.
Dupa 6 luni de zile, in care ne-am zbatut in saracie, mama nu avea serviciu si nimeni nu ne primea nicaieri, niste rude de-ale mamei i-au gasit tatalui meu un post mizer intr-o fabrica din Bucuresti.
Mama ne-a crescut cu paine neagra si ciorba de cartofi , dar cu vise si ambitie de a ajunge undeva sus ,in regimul care nu se mai termina.
Ani de zile colegii radeau de mine ca veneam la scoala in sosoni de cauciuc iarna cu caciula si fular crosetate, de mama.
Mama ne-a crescut cu andrelele si acul de cusut. Ne-a spalat, ne-a adapat , ne-a dus la scoala . Am fost primul nascut. Am demonstrat in copilarie clasele 1-10 ca scoala e o gluma. Unde altii se meditau cu cate 2 profesori , eu terminam anii de scoala cantind.
Cand sa termin liceul, am crezut ca e optiunea mea sa candidez pentru medicina umana (10/loc la admitere).Dar parintii, dintr-o data foarte autoritari, m-au respins cu idei cu tot. M-au obligat sa ma pregatesc pentru alta meserie ( economist) pentru care nu simteam nimic.M-au santajat cu ideea ca ei ma sustin material , de ei depind, nu am incotro.
Asa s-a facut. Am ajuns dintr-un posibil capabil, un rebut al epocii socialiste. Restul l-am relatat pe scurt, aici , pe blogul copilului asta, care a avut atata rabdare.
Desigur , asa cum ai observat, in alt cotext istoric, Romania , care era inaintea nivelului de dezvoltare al Spaniei, Greciei, Serbiei, Rusiei, Poloniei, etc., nu ar fi ramas pe loc, indiferent de cum s-ar fi numit regele si primul ministru, asa cum o luase in sus pana la 1938.
Sigur ca razboiul si regimul comunist de peste 40 de ani au deturnat sensul de dezvoltare , fagasul creat pana atunci.
Copii, voi stiati ca LEUL a fost convertibil, si printre cele mai tari monede din lume, mai tare ca dolarul SUA ?
Voi stiati ca dupa primul razboi si inainte de el, peste 1 milion de europeni gasisera cu cale sa se stabilesca aici, intr-o tara care le oferea garantiile unei democratii europene, stabilitate si crestere economica ?
Daca ne rezumam numai la necesitatile instictuale primare( apa, hrana, sex, somn, caldura), ne rezumam la conditia de animale. Intradevar, in cea mai mare parte regimul comunist le-a satisfacut.
Dar vin si va intreb azi, in secolul 21, ne rezumam numai la statutul de animale ?
valer: ai înţeles greşit – nu mă supăr pe nimeni. nu am pretenţia că văd lucrurile altfel decât din propriul meu punct de vedere.
vulpe: de vreme ce ţi-ai luat un nick “animalic”, te cam rezumi. eu mă rezum datorită numelui meu de familie. 😀
eu eram destul de mic atunci si totusi imi aduc aminte cozi la care trebuia sa stau in spate la tata pentru ratie, imi aduc aminte ca stateam singur acasa cu orele cat umblau ai mei sa gasesca de mancare, imi aduc aminte ca nu numai ca nu aveam mai nimic material, dar ni se si nega orice intrare de informatie prin indoctrinare si minciuna. eram prea mic sa inteleg politica si totusi trebuia sa port camasa aia oribila portocalie
Lorena, am citit mai intai la domnu’ doctor si chiar m-a facut sa plang. N-aveam lumina, apa calda, etc., vorbeam cu frica, eram panditi de colegi, cei cu stelute pe umar ii vindeau pe ceilalti.
Dar stii ce faceam bine? Export de textile si tricotaje adevarat, de milioane de dolari. Acum, ce sa-ti spun ca ne lua la salariu retineri de plan si era frustrant ca cineva ma jignea si-mi compara salariul cu cel al femeii de serviciu, dar asta-i alta poveste. Macar am vazut strainatatea si s-a compensat. Am indurat multe umilinte, e adevarat, dar acum induram altele, asa cum supermarketurile au de toate, dar oamenii nu mai au bani. Traim ca in strainatate in societatea de consum si avem bloguri. Sa fim sanatosi cu totii!:)
lorena,am citit toata saptamina postarile,mai ales la Pomelnicele lui Ceasca,iar in fiecare zi am scris un raspuns – in minte(foarte bine ai sa zici, acolo nu o sa le poata citi nimeni). Pe VHR cinta Bee Gees si mi-am adus aminte ca atunci cind am cumparat discul lor LIVING EYES , m-am procopsit si cu vreo 2-3 discuri cu muzica patriorica.Asa era pe atunci. O carte buna o cumparai de sarbatori la pachet cu alte carti ce trebuiau “citite”.Si era o adevarata vinatoare prin librarii.Pentru o carte buna se statea la coada, s-au daca aveai o cunostiinta buna iti pastra si tie un exemplar.O cunostiinta buna iti trebuia si la alimentara. M-ai am si acuma cartela (o pastrez ca o monstra a epocii de aur) care ne dadea dreptul de a cumpara 1/4 de piine pe zi, 1 litru de ulei , 1kg de zahar si 1/2 de kg de carne pe luna de pers.Si cum eram singura-mama murise de curind, iar tatal meu se prapadise cind eu aveam 7 ani,nu am apucat tot anul un gram de carne.Ca sa am de sarbatori ce pune pe masa,m-am dus la directorul ce avea in administrare alimentarele iar acesta a scris.. pe o hirtiuta(catre sefa alim la care eram arondata) sa-mi pastreze -1 kg de parizer.Poate am sa postez aceste “aberatii”ale Epocii…sa nu se uite asa usor ce a insemnat si cita umilinta a trebuit sa induram.Dar… greutatile pe care trebuia sa le trecem zi de zi ne-a unit,pe noi ca oameni.ERAM UNITI IN DURERE.Acuma aveam de toate, dar suntem mai dezbinati ca niciodata.Avem libertatea de a ne striga durerile,dorintele, dar cine ne asculta? Suntem ca o haita de lupi care urla la Luna.Am primit in dar LIBERTATEA, dar nu am stiut ce sa facem cu ea.Niste francezi,ce venisera cu ajutoare la noi la uzina m-au intrebat, cum vad eu ceea ce s-a intimplat?.Era la inceputul lunii ianuarie 1990.Si am spus ca pina la evenimente, am fost inchisi intr-un cavou dar din pacate placa ce-l acoperea, a fost dintr-o data data deoparte.Din pacate lumina ne-a orbit si am gresit drumul pe care am apucat.Si acum orbecaim cautind …cararea.(am scris cu totul altceva decit ce aveam de gind sa scriu,cind m-am asezat la masa.Ce sa-i faci?…asta a iesit.