Poşta redacţiei: O aventură extraconjugală

Intro: Periodic, oferim iubire cititorului nostru. Nu, Gicu, nu sub formă de sex, stai jos. În schimb, luăm o dramă personală pe care mi-o trimiteţi pe mail, pe birou@lorenalupu.com, şi găsim o soluţie, pe care oricum n-o veţi urma, dar măcar ne distrăm.

Bună, dragă Lorena.
Scuză-mă dacă deranjez cu mesajul meu.
Am văzut că îți scrie mai multă lume să îți spună povestea lor și apoi tu dezbați subiectul pe pagina ta. Mă gândeam mai de mult să îți scriu și eu.
Ne-am cunoscut la o nuntă.
Eu eram prietenă cu mireasa iar el prieten și coleg cu mirele. Atunci ne-am văzut prima dată. Am dansat mai multe dansuri împreună. Tot timpul era prin preajma mea și căuta să intre în vorbă cu mine. Când dansam îmi făcea complimente că sunt frumoasă, că arăt foarte bine, că sunt elegantă, că îi place rochia mea și că sunt sexy, complimente de ăstea. I-am mulțumit și i-am spus să aibă grijă că stă prea mult prin preajma mea și e posibil ca doamna care îl însoțește să devină suspicioasă și geloasă. A râs și a spus să stau liniștită că o să facă tot posibilul ca lumea și femeia de la masă (soţia lui) să nu se prindă că mă place. Continua cu asaltul de cucerire asupra mea. M-a întrebat cum mă numesc și dacă am cont pe facebook. Mi-a cerut și nr de tel dar am refuzat să îl dau.

După câteva zile m-a găsit pe Facebook și mi-a trimis cerere de prietenie și mesaje. După trei săptămâni de vorbit pe Messenger mi-a cerut să ne întâlnim. Știam că este un bărbat căsătorit, știam că nu e normal să ies cu el, conștientizam asta, dar asaltul lui de-a mă seduce a dat roade, până la urmă am cedat și am acceptat să ne întâlnim.

M-a dus la un restaurant și apoi am urcat sus în hotel și ne-am petrecut toată noaptea împreună. Ne-am tot întâlnit așa de mai multe ori. Într-o zi l-am întrebat cât o să continuăm așa, i-am spus că nu putem continua așa la infinit. Mi-a spus că nu vrea să renunțe la familia lui, mi-a spus că își iubește enorm copiii și de asta nu o să îsi părăsească soția.

I-am spus că îl înțeleg ,că nu îl condamn pentru asta, i-am spus că a fost frumos ceea ce am trăit împreună dar că e timpul ca fiecare să își vadă de viața lui. Am vrut să punem capăt relației, un timp nu ne-am mai văzut și nici nu am mai vorbit, dar apoi el a început să îmi trimită mesaje și să mă caute. A spus că a crezut că poate să uite de mine, că a încercat să mă uite, dar că nu poate, a spus că mă dorește, că sunt femeia care îl face să se simtă cu adevărat bărbat, a recunoscut că la început a fost vorba mai mult de atracție sexuală și de dorință de aventură, dar că apoi lucrurile s-au schimbat, a spus că alături de mine se simte fericit, că nu a mai avut cu nicio altă femeie momente intime mai plăcute și mai intense așa cum a avut cu mine, a spus că simte sentimente de iubire tot mai puternice față de mine.

Iar am cedat și am acceptat să ne întâlnim din nou. Intre timp un alt bărbat mi-a spus că îi place foarte mult de mine și că ar vrea să fim împreună. Am stat și m-am gândit, am zis că doar nu o să fiu toată viața amantă, să îmi trăiesc toată viața pe ascuns, am zis că ar fi cel mai bine să renunț la relația cu bărbatul însurat și să încep o nouă etapă în viața mea alături de altcineva. Zis și făcut. Numai că această nouă relație avea să dureze puțin. Pentru că s-a băgat el.

A început să mă caute și să spună că nu poate trăi fără mine, a făcut tot posibilul să îl alunge de lângă mine pe bărbatul cu care eram în relație. I-a spus să își vadă de treabă că eu sunt femeia lui, că niciodată nu îl voi iubi ca pe el, lucruri de genul ăsta. Nu îl mai văzusem niciodată să fie gelos, când a văzut că am această relație a început să fie foarte gelos și a făcut tot posibilul să mă despartă de omul cu care eram împreună. Mi-a cerut să fim din nou împreună. Iar eu ca o proastă am cedat și de data asta! Am renunțat la relația pe care o aveam și am acceptat să fiu din nou cu el.

Acum câteva zile, soția lui m-a sunat și mi-a cerut să ne întâlnim pentru a lămuri niște lucruri. Mi-a spus că știe de relația noastră încă de la început. Am acceptat să ne întâlnim și am vorbit deschis și foarte civilizat. I-am spus că dacă știa că o înșală, de ce a acceptat asta, de ce nu a divorțat de el? A spus că tot spera că o să se dea pe brazdă și că o să renunțe la mine. A spus că nu sunt prima femeie cu care a înșelat-o. A spus că spera să fiu și eu tot o simplă aventură așa cum au fost și celelalte. A spus ca nu l-a părăsit pentru că îl iubește și mai ales pentru copii, a spus că nu are ce să-i reproșeze ca tată, că îi iubește enorm pe copii și îi răsfață din toate punctele de vedere și ei la rândul lor îl iubesc enorm pe el. (Știam asta și eu. Pentru că mi-a spus că își iubește enorm copiii și că nu i-ar părăsi niciodată), mi-a spus că de asta nu a băgat divorț.

M-a întrebat de ce am acceptat să fiu cu el, de ce accept să fiu cu un bărbat însurat. M-a întrebat ce simt pentru el. M-a întrebat dacă sunt cu el din diverse interese sau e vorba de iubire. I-am spus că la început a fost vorba de atracție amestecată cu tot felul de sentimente, dar că pe parcurs au apărut și sentimente de iubire tot mai puternice între noi. A început să plângă (sincer în momentul ăla mi s-a făcut milă de ea. Îmi venea să plâng și eu) și să spună că situația nu mai poate continua așa, a spus că s-a săturat de situația asta, a spus că trebuie să vorbim serios cu el și să decidă cu care dintre noi vrea să rămână, că situația nu mai poate continua așa.
I-am spus că mă retrag eu, că eu sunt cea în plus și că voi renunța la relația cu el.  Am vorbit cu el. I-am spus de discuția cu soția lui. I-am spus că renunț la relația cu el. Nici nu a vrut să audă, a spus că nu vrea să renunțe la mine, a spus că mă iubește și că vrea să fim împreună, a spus că e dispus chiar să și divorțeze pentru mine. Dacă îmi spunea asta înainte să mă întâlnesc cu soția lui aș fi fost foarte fericită și aș fi acceptat totul fără să stau pe gânduri, dar întâlnirea cu soția lui și lacrimile ei m-au făcut să îmi dau seama că am greșit mult că m-am băgat intr-o relație cu un bărbat însurat, că nu e drept să îi iau bărbatul altei femei mai ales când sunt și copii la mijloc.

Nu pot să mint, îl iubesc pe acest bărbat, îl iubesc mult, am trăit alături de el cele mai frumoase clipe din viața mea, alături de el m-am simțit cu adevărat o femeie fericită și împlinită. Dar și soția lui îl iubește, că dacă nu îl iubea nu-i accepta atâtea, și mai ales și copiii lui îl iubesc, au nevoie de tatăl lor, așa că cea care e în plus și care trebuie să renunțe sunt eu. Eu așa cred că e normal, asta sunt decisă să fac. Sper să pot, sper să nu cedez iar în fața lui. Sper să am puterea să renunț la el. Ce părere ai de toată situația asta, Lorena? Tu ce decizii ai lua dacă ai fi în locul meu? Oricum îți mulțumesc mult că ai acceptat să îți spun situația mea.
Te pup!
X.

***

Dragă X.,

Mie mi-ar fi ridicat un semnal de alarmă roşu şi erect încă de la nuntă faptul că un tip însurat îşi ignoră cu atâta lipsă de respect soţia şi se dă atât de grosolan şi de evident la mine. Mai ales că atunci era o simplă tensiune hormonală. De aici, deducem că aşa făcea cu toate gagicile pe care i se punea pata. Sub ochii partenerei, căreia îi jurase credinţă în altar, ştiind că o ţine în şah cu copiii comuni şi cheltuielile imense pe care le implică creşterea lor, se apuca să vâneze fustă.

Make no mistake, am cunoscut şi eu bărbaţi căsătoriţi. S-au dat şi la mine. Dar când era nevasta în încăpere, vedeai clar respectul şi loialitatea emoţională care îi dictau un comportament atent faţă de ea şi distanţare socială faţă de other bi***ez.

Ghici ce s-ar întâmpla în secunda în care, să zicem, chiar divorţa de biata femeie şi te-ar lua pe tine? Entuziasmul ar trece în câteva luni de trai în comun, de “împwla mea, Nelule, de câte ori ţi-am spus să iei lapte” şi de “mai dă şi tu cu aspiratorul că ţi-ai luat nevastă, nu slugă”.

Şi next thing you know, tu vei fi femeia care stă la masă şi rabdă ca ăsta să facă ochi dulci cu atâta neruşinare altei pizme pe care, după aceea, s-o pistoneze pe Facebook şi s-o coţăie la hotel.

Tu, din ce îmi spui, pari o fată bună,  empatică şi sinceră. Ai avut o revelaţie foarte corectă când ai vorbit cu soţia şi te felicit.

Ăsta însă mi se pare un egoist sinistru, care nu are urmă de respect faţă de nevoile şi sentimentele altora. Îmi dă asta nu doar din modul în care şi-a neglijat soţia la nunta aceea şi. posibil, la nenumărate alte evenimente. Imaginează-ţi umilinţa socială. Te duci undeva cu bărbatul tău şi ăla se freacă cu neruşinare, toată seara, de altele. Cum te uiţi în ochii celor din jur? Cum te judecă ei?

Putea s-o înşele discret şi cu respect, dar el o făcea pe faţă încă de când nu avea pretextul marii iubiri. Doar pentru că a văzut în tine o bunăciune.

Apoi: când tu ai încercat să ieşi din relaţia extraconjugală şi să ai un iubit normal, oficial, liber de obligaţii, să examinăm cu câtă nonşalanţă s-a pi… micţionat şi pe nevoile tale, şi pe ale omului ăluia. Cum ştia el sigur, fără să te întrebe măcar, că tu nu-l vei iubi niciodată pe celălalt cum îl iubeşti pe el. Cum şi-a permis să-ţi facă viaţa harcea – parcea, să nu ţină cont de ceea ce ai stabilit că e important pentru tine, şi să te tragă înapoi în ipostaza de amantă.

Sigur, vina e şi a ta, că ai cedat. Dar un bărbat onorabil, cu soţie şi copii acasă, ar fi înţeles că el are deja obligaţiile lui, că n-are de ce să ţi le bage pe gât ţie şi că e cazul să back off.

Din nou, şi a doua oară în poveste, mă izbeşte egoismul sinistru. Nimic nu contează, în afară de pwla lui.

Probabil că face sex ca un zeu, altfel nu înţeleg cum ţine agăţate două femei, probabil că are şi bani, altfel încerca să-ţi insinueze să mergeţi la tine. Genul de bărbat care sugerează hotelul e genul care nu se scârţăneşte, şi la cât de scârţani sunt cei mai mulţi în ziua de azi, te cred că ai căzut în capcana tipului care ştie să trateze o aventură.

Dar on the long run, ăstuia nu-i pasă decât de sine şi de propria satisfacţie. Nu are sens să distrugi o căsătorie, să laşi nişte copii fără tată, doar ca peste trei luni să fii tu femeia care moare de ruşine la masă, sub privirile compătimitoare şi dispreţuitoare ale cercului de cunoscuţi care ştiu şi faptul că l-ai despărţit de mama copiilor lui.

Nici măcar nu o face pentru soţia lui. Săraca, pariez că i-ar fi infinit mai bine fără s-o umilească astfel fustangiul ăla la fiecare ieşire publică.

Fă-o pentru tine. Meriţi un om cinstit, cu integritate şi coloană vertebrală. Un om căruia să-i pese şi de binele celor din jur, nu doar de ce ar f***e el în seara asta.

Rahaţii ca ăsta merită să moară singuri în şanţ.

Sper că ţi-am fost utilă,

Lorena.

***

Dacă v-a plăcut acest text, puteți fi susținători de nădejde.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.

***

Ascultă Jet pe Spotify, cumpără piesa pe iTunes sau pe Amazon Music.