Revelion în doi

De când Eusebiu o cunoscuse pe Eulalia, viaţa era numai ciripit de păsărele, iubire şi parfum. Era o iubire ca-n filme. Îşi dădeau unul altuia dumicaţii în gură când mâncau, îşi continuau intuitiv frazele câte un cuvânt fiecare şi îşi trimiteau câte un mesaj cu o propunere pornografică din două în două ore.
Nu exista pasiune ca a lor. Distruseseră toate cearşafurile. Se văzuseră nevoiţi să cumpere un alt teanc, şi de data asta le luaseră direct maro, să ştie o treabă.
Se iubeau atât de tare, încât ar fi renunţat la toată lumea din jur şi s-ar fi mutat împreună undeva pe o altă planetă, singuri cuc. OK, cu câteva pisici pufoase, să aibă tovărăşie aleasă. Şi să facă sex iar, şi iar, şi iar, în timp ce pisicile dormitau indiferente pe ferestre.
Din păcate, alte planete nu aveau hipermarketuri, nu aveau saloane de tatuaj, nu aveau pârtii de schi şi, ghinion, nu aveau o atmosferă decentă.
Dar de Revelion, puteau crea această iluzie.
Au închiriat o mică vilă în doi, departe, în Munţii Retezat. Vor fi singuri trei zile, pe 31, 1 şi 2. Nea Ionică, proprietarul, nu-i va deranja, că pleca să facă revelionul la un fin în Dobrogea. Revenea doar pe 2 ianuarie să recupereze cheile. Nimeni nu le va deranja lui Eusebiu şi Eulaliei magica şi erotica singurătate. Deja trăiau fiori extatici, numai la gândul că se vor dezlănţui în voia simţurilor.
Şi iată-i pe Eusebiu şi pe Eulalia pe 30 decembrie în supermarket.
-Iubita mea, vezi că Retezatul e izolat. Hai să cumpărăm tot ce ne trebuie.
-Adică ce vrei să insinuezi?
-Că nu merge să mă retrimiţi de cinci ori că ai uitat aia, aia şi ailaltă. Ce ducem, aia va fi.
-Oook. Ne facem listă. Nu uităm nimic.
Şi încep să se aprovizioneze:
-Punem bere normală, sau şi bere cu lămâie, just in case?
-Pune, just in case.
Mai departe:
-Luăm măsline cu sâmburi, sau şi fără sâmburi just in case?
-Pune, just in case.
Mai departe:
-Becuri ecologice, sau şi de 100W, just in case?
-Pune, just in case.
Mai departe:
-Aţă albă, sau şi neagră, just in case?
-Şi roşie, just in case. Ştii neglijeul tău ăla cu vedere la… (şoaptă conspirativă în ureche.) Poate păţeşte ceva.
-Hihihi, oricum tu îl cumperi pe următorul.
La case, au revizuit şi adăugit lista. Aveau cuie mici, cuie mari, ciocan nou, chibrituri mici, chibrituri mari de sobă, saci de gunoi, mâncare de toate tipurile, ace, brice şi carice. Luaseră şi tirbuşon nou, în caz că nu-l găseau pe ăla vechi. Şi epilator cu baterii nou, să fie acolo. Nu exista nevoie umană pe care să n-o fi prevăzut.
Pe 31, Eusebiu şi Eulalia s-au urcat în maşină. De dimineaţă, Eulalia simţea o melancolie.
-Ce e, iubito?
-Nu ştiu. Tristeţea inexorabilă a timpului care trece implacabil.
-Da. Dar noi mergem să petrecem. Va fi fuuuun.
-Aşa e, oftă Eulalia îngândurată.
…Erau deja pe o potecă de munte, la nici 50 de kilometri de cabană, când Eulalia i-a cerut să oprească. Treaba mică.
O ajută să coboare din maşină, se întoarce galant cu spatele, deşi văzuse de atâtea ori părticica anatomică respectivă… La gândul ăsta, simte un puseu erectil. Dar îl întrerupe vocea ei.
-Vai de capul nostru, Eusebiu. Ştii ce am uitat să luăm?
-Ce!?
-Tampoane.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

6 Responses

  1. inseamna ca se lasa cu muie dupa fiecare pomulet inzapezit 😉

  2. Doru Tibrea says:

    Tampoane mici și tampoane mari. Just in case :))

  3. Radu says:

    Piratilor adevarati nu le e frica de Marea Rosie si cavalerii nu se sperie de putin sange pe palos.

  1. January 6, 2017

    […] December 31, 2016 […]

  2. January 8, 2019

    […] revelion, am repostat o povestioară foarte simpatică, despre un cuplu de îndrăgostiţi care pleacă la cabană izolată de munte pe timp de trei zile, […]

Leave a Reply to abraxassystemCancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading