Top 10 Roxette

După cum ați citit pe toate siteurile de știri, Marie Fredriksson, power-vocea feminină a trupei Roxette, a murit luni în urma unei lupte de 17 ani cu cancerul recidivant pe creier. Astfel, s-a încheiat oficial parcursul unei trupe care a repus Suedia pe hartă cu un succes care nu a mai fost experimentat de scandinavici de la ABBA încoace.

Roxette au fost un proiect foarte interesant. Suficient de pop încât să sune comercial și să intre pe radiouri, dar suficient de rock încât să fie luați în serios și de iubitorii muzicii mai sofisticate. Dacă șeful pe compoziție a fost indisputabil Per Gessle, cel care a scris majoritatea chart topperelor formației, timbrul vocal cu totul distinctiv și inconfundabil, maleabilitatea stilisică ieșită din comun și interpretarea pasională a Mariei au conturat imaginea trupei și prezența ei pe scena pop timp de peste 25 de ani.

Nu prea le am cu veșnica lor pomenire, cu s-a dus să cânte cu îngerii și cu siropurile similare, așa că pot aduce omagiu într-un singur mod care mi se pare rezonabil. Și anume, top 10 Roxette.

În caz că piesa voastră preferată nu se regăsește în cele 10 ale mele, aveți opțiunea de a comenta politicos ce vă place vouă. Nu aveți opțiunea să mă luați de sus și să faceți pe sarcasticii decât după primii 1.000 de euro donații acumulate. 😀

Mbun, să trecem la top.

10. Paint

Asta e o gemă ascunsă de pe al doilea album de studio al lui Roxette, breakthrough-ul lor “Look Sharp”. Deşi Roxette au fost primordial o trupă de pop rock, cu balade răvăşitoare, au produs periodic câte o piesă de clubăreală severă, cu ritmuri irezistibile, numai bună de scuturat textila. Asta e una dintre piesele Roxette care îţi vor induce euforie şi party mood.

9. She’s Got Nothing On (But the Radio)

Mi-e mai greu să vorbesc despre albumele târzii Roxette, pentru că mi-au ieşit şi mie din orizontul auditiv prin 1998, ca şi vouă. Şi cine spune că i-a urmărit atent în anii 2000+, minte porceşte, ca dovadă că toţi cei care boceați ieri puneați piese de pe Joyride.
Dar chiar dacă nu am mai fost atentă la Roxette, în 2011 tot am remarcat această piesă de pe al optulea album de studio al lor, Charm School (2011).
E o piesă care izbuteşte să adapteze cu succes sound-ul clasic Roxette la universul auditiv al prezentului şi să sune fresh și sexy. Exact ca innuendo-ul din titlu.

8. Dressed For Success

Al doilea hit internațional al lui Roxette, din 1988. Da, 1988, în caz că nu vă era clar din ce deceniu provin frizurile acelea bombastice și excesul de fixativ.
Dressed for Success expune o influență glam rock pronunțată, vizibilă și în mesaj, și în vestimentație, iar vocea lui Fredriksson sună absolut badass. Beltingul ăla pur și impecabil scutură geamuri.

Să remarcăm și umorul specific al lui Gessle, acest dialog între soliști, care e cumva tot un clișeu șaptezecist – optzecist: What you gonna tell your brother? O-o-o, etc.

7. Vulnerable

S-au scris zeci de rânduri despre vocea fabuloasă a Mariei, și realitatea e că femeia avea coaie mai mari decât ananașii. Dar Per Gessle are și el baladele lui signature. Vulnerable este una dintre ele. Piesa e una dintre highlighturile albumului Crash! Boom! Bang!, al cincilea album Roxette, în 1994. Un album căruia i-a lipsit, în ansamblu, strălucirea lui Joyride, și, deși acest lucru nu s-a reflectat în vânzări în acest moment, urma să se oglindească ulterior în vânzările lor de albume.

6. Touched by the Hand of God

 

Există două albume Roxette înregistrate în timpul turneelor, sau inspirate de energia din timpul turneelor (Tourism, 1992) și Travelling (2012), și ambele sunt excelente. Se vede că Roxette își trăgea energia și seva din întâlnirea cu publicul. Pe acest al doilea album se află și Touched By The Hand of God, scris de Gessle după ce tumoarea pe creier a Mariei a fost îndepărtată în 2002 și se părea că totul va fi în regulă.

Piesa e perfecțiune. Riffuri rock energice, versuri de o poezie subtilă și, mai presus de toate, un vibe euforic contagios pe care nu ai cum să-l experimentezi decât după ce ai trecut printr-o situație limită majoră.

5. Sleeping in My Car

Dacă primele albume Roxette erau influențate hardcore de glamul optzecist, Sleeping In My Car, tot de pe Crash! Boom! Bang! (1995) e cumva tributar revival-ului de post-punk din anii 90. E hardcore, e sexual (neașteptat de dirty pentru Roxette), e aparent simplu și în realitate extrem de complex și sofisticat, iar gimnastica vocală pe care o face Marie merită medalie de aur și la bârnă, și la paralele.

4. Joyride

 

 

Da, da, știu. “Loreno, postează în morţii mă-tii Joyride o dată, că vin la Bucureşti personal să te caut, îţi rup o mână şi te bat cu ea”.

Apoi: “Numai pe patru!?? Mă-ta a votat cu Veorica!”

Joyride, de pe albumul cu acelaşi nume lansat în 1991 e pentru Roxette ceea ce a fost Thriller pentru Michael Jackson, Vogue pentru Madonna şi Enter Sandman pentru Metallica. E piesa signature Roxette. E hitul care i-a făcut celebri pe toată planeta. E power popul care le-a definit sound-ul.

“Şi de ce numai pe patru, făi, mamifer paricopitat mugitor?” o să insistaţi voi.

Pentru că există piese mai interesante din punctul meu de vedere.

Bine, pa. Unfollow.

3. The Look

 

Cel mai spectaculos hit de pe albumul lor de breakthrough, Look Sharp!, The Look este o plăcere vinovată în sine. Are toate influenţele rock & roll, glam şi punk ale anilor 80 intacte, combinate cu un ritm absolut răvăşitor şi cu un talent aparte pentru hooks pop specifice. E fresh, e energic, e nou şi dornic să rupă fâşul. E ca un fel de prevestire a tuturor genurilor muzicale pe care trupa urma să le compileze definind stilul caracteristic Roxette.

2. It Must Have Been Love

 

Şi acum trecem la power ballads de la Roxette, atât de multe şi de bune, încât ar merita un top 10 de sine stătător. Eu am ales doar câteva, pentru că mi-am dorit varietate de genuri în acest text.

Succesul mondial monstruos al trupei Roxette cu Look Sharp a fost confirmat prin faptul că în 1990 s-a ajuns ca această trupă de suedezi să contribuie o piesă pentru coloana sonoră a blockbusterului Pretty Woman.

Recapitulăm. Hollywood. Cetatea filmelor. Era preinternet şi pre-Netflix, când banii erau controlaţi doar de Hollywood. SUA. Era de dinainte de piraterie. O industrie muzicală uriaşă, de miliarde de dolari.

Să ajungi tu, un duo de rockeraşi suedezi cu două albume, să figurezi pe coloana sonoră a unui film cu un star ca Richard Gere în rolul principal (Julia Roberts era necunoscută şi cu acest rol a spart plafonul de sticlă), era mai mult decât improbabil statistic.

Rezultatul e poate cea mai frumoasă baladă a anului. Nu doar că Fredriksson a cântă impecabil din punct de vedere vocal, dar mai şi interpretează actoriceşte fiecare cuvinţel, decupat, frumos, cu trăire.

1. Spending My Time

 

 

De ce e această baladă pe locul I în topul meu? Pentru că e un întreg one woman show comprimat în patru minute şi jumătate, atât muzical, cât şi actoriceşte. Are suişuri, coborâşuri, urlet, şoaptă, furie, vis, disperare, resemnare, tristeţe, durere – toate redate cu o autenticitate rupătoare. E mariajul perfect între compoziţia inspirată şi cu accente epice a lui Gessle şi abilitatea aproape ireală a Mariei de a ţine pasul, de a înţelege şi a transmite fiecare intenţie a autorului. E una dintre cele mai bune balade rock create vreodată, şi dacă din Roxette nu ar rămâne decât această baladă, şi restul ar dispărea în neant, Roxette ar fi ok.

 

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

8 Responses

  1. Monica Andrei says:

    Bravo!

  2. Doru says:

    Foarte reușit acest top . Felicitari ! O voce unică .

  3. Mirel says:

    navodari inceput de anii 90..dupa lunga iarna comunista…ei si lambada…nu ai cum sa-i uiti

  4. Vecinul says:

    Nu pot sa dorm de urletele tale!!!

  5. C says:

    Dumnezeu s-o odihneasca in pace, ca a avut o voce absolut superba! Mi-a bucurat atatea momente din clasa a 8-a si din liceu, cand mergeam cu walkman-ul meu Sony si cu casetele The Look / Joyride la mine tot timpul – sigur, e profund subiectiv, mie personal primele 2 albume ale lor mi se par cele mai reusite, dar..na..sunt crescut la scoala anilor 80.

    Foarte frumos articol, Lorena 🙂 As pune aici si varianta spaniola a cantecului Spending my time:

    https://www.youtube.com/watch?v=MB7ZmnG3q3w

    She will be missed. We will….listen to her heart 🙁

  6. Diana says:

    Mulțumesc Lorena, chiar nu știam “Paint”-ul, deși ascultam la greu Roxette prin generală.
    Altfel, sunt total de acord cu top 2-ul tău.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger