Vânătoarea: o "plăcere" de dânşii inventată

Ca de obicei pe acest blog, de la comentariul optzeci în sus apare câte o temă fierbinte, care moare din trei replici pentru că nimeni nu o vede.

Una din temele interesante ale discuţiei precedente a fost cea legată de subiectul vânătorii. Personal, mie acest sport mi se pare o dovadă de sadism gratuit şi cruzime fără rost. Pentru cinci minute de plăcere a mea, de ce să moară o căprioară, o vulpe, un iepure, o pasăre, un porc mistreţ? Iar proiectul ăla de lege cu aprobarea vânătorii în parcurile noastre naţionale mi se pare o jignire la adresa bunului simţ. Şi am aflat de meetingul de protest (mai multe informaţii aici) prea târziu – am fost la Mangalia şi nu am avut net – altfel, pe 8 aş fi fost şi eu în Parcul Izvor, alături de aceia dintre voi care aţi fi binevoit să mă însoţiţi.

Iată punctul de vedere al unui comentator pasionat de vânătoare:

Cum incadram instinctul de vanator pastrat din cuaternar al omului zilelor noastre ? O sa-l judecam si el, o sa-i luam pusca si gloantele, o sa-i rapim placerea de-a hoinari prin paduri, departe de stresul marilor asezaminte urbane ? Ce facem cu stramosii nostri ale caror prime haine croite ad-hoc au fost la origine piei de ursi, de mufloni, de vulpi polare, etc. ? Oare n-ar trebui rerescrisa istoria ? Dar cine are curajul sa judece primul semenii sai, de sex opus sau acelasi sex? Uitam ca avem aceleasi origini si ca toti suntem supusi greselilor ?

Răspunsul meu:

sincer, asta e o altă plăcere pe care nu o pot înţelege. Ce te opreşte să hoinăreşti prin păduri, departe de stres, ca simplu turist?
De ce trebuie să verşi sânge nevinovat?
Pe de altă parte, strămoşii noştri credeau că a te spăla e un obicei dăunător sănătăţii şi stăteau cu tone de jeg pe ei, nu îşi curăţau anusul după defecare, tratau diverse boli prin incantaţii şi unii din ei îngropau văduvele de vii în mormintele soţilor. Chiar trebuie să ne lăsăm năpădiţi de păduchi şi să-i scărpinăm cu beţigaşe speciale, că aşa se făcea în trecut?

El:

Eu n-am pomenit de igiena intima a primilor oameni si a straniilor lor obiceiuri, nu sunt deacord cu primitivisme, incantatii, shamani, vrajitorii, in loc de antibiotice si antiinflamatoare.
Nu zic sa ridicam trecutul la rang de lege, dar avem gene din trecut care nu se pot sterge : uite pescuitul la lanseta de rapitor, lupta cu fiare care te-ataca grupata in haite, betia sangelui ursului sau mistretului care l-ai doborat , la un pas de a fi sfasiat cu coltii de-argint si cu ghiarele, etc.
In fond e triumful vremelnic al omului asupra naturii, cu diferitele ei forme. Sigur ca jungla urbana ne-a atrofiat cu totul, suntem copiii vitregi ai societatii de consum, ne imaginam ca vaca e mov si o cheama MILKA, marmotele impacheteaza ciocolata, und so weiter.
Eu vreau sa spun , in fond, ca lumea asta ipocrita si falsa ne-a schimbat in niste pitici tzopaiaci care tzopaim de colo-colo, in ritm de dolar, lira sau euro.

Eu:

nu, nu ai pomenit de igiena intimă a primilor oameni, dar ai adus “obiceiurile “trecutului” ca argument în favoarea vânătorii. Iar eu ţi-am arătat cât de şubred e acest argument. atât.

şi toate aceste sporturi sângeroase şi de o cruzime gratuită de cine sunt practicate? de oricine? nu, doar de categoria milionar-plictisit-care-nu-ştie-cu-ce-să-şi-mai-condimenteze-viaţa. Genul care, la Snagov, răstoarnă navele canotoarelor care se antrenează şi apoi, perorează indignat că de ce acestea au adus doar bronzul. Genul de om egoist, care nu vede dincolo de propriul lui burdihan, propriul lui organ sexual şi propriile instincte.

şi nu poţi pune egalitate între cei care condamnă vânătoarea – orice om de bun-simţ, în fond – şi cei care cred că vaca e mov şi o cheamă Milka – adică cei profund neinformaţi.

Nu ştiu în ce te-a schimbat pe tine lumea asta. Pe mine m-a schimbat într-un om care îşi face plinul de adrenalină din participarea la competiţii şi provocări – unde luptă cu cei egali lui, nu cu animale nevinovate, un om care se bucură să semneze contracte interesante, se bucură că poate câştiga mai mult decât poate cheltui, un om căutat, citit şi iubit. Ce pot să vreau mai mult de atât?

Voi ce credeţi? Oare atavismul nostru şi faptul că unii nu încap în casă de proprii bani sunt justificări reale pentru plăcerea de a ucide animale doar aşa, ca să ne dixtrăm?

LE: Acest articol participă la acest concurs:

Concurs

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

No Responses

  1. aurelian says:

    sincer, nu am participat niciodata la o vanatoare insa am mancat vanat si nu pot sa spun ca nu am mancat cu mare placere…

  2. Daniel says:

    nu cred ca exista justificari reale in tara noastra pentru asa ceva… daca erai in jungla si mureai de foame, poate te intelegeam… dar in Romania sa ucizi din placere un animal e pur si simplu cruzime si e impardonabil ca gest… despre arii protejate ce sa mai zic??… oricum, la cata grija avem de oameni in spitale cine isi mai pune problema animalelor. oricum ar fi, nici o suma de bani sau locuri de munca nu justifica asa ceva… eu nu inteleg de ce se isi spun oameni acesti vanatori? pentru ca din ceea ce inteleg eu ei doar incearca sa involueze catre un tip de hominid care isi pune propria placere in fata umanitatii sale si astia nu prea se incadreaza la oameni ci la alta specie.

  3. Lorena Lupu says:

    aurelian: vânat? ce anume, mai exact?

    daniel: văd că îmi împărtăşeşti indignarea. 🙂

  4. aurelian says:

    supa de cerb, iepure la tava, salam de urs, carnati de mistret, si alte delicatese de gen.

  5. aurelian says:

    iertat-mi o virgula in plus

  6. matinight says:

    Nu mi se pare că aici e vorba de cine are curajul să îi judece pe ceilalţi sau nu. Instinctul de vânător se păstrează, dar asta nu înseamnă că nu te poţi controla (în fond, pe cine ai auzit zicând “mamăă, ce-aş mai lua puşca din cui, să omor vreo 5-6 mistreţi, aşa..” ?) sau că nu poţi, de exemplu, să te duci la paintball. Să îi faci rău de orice fel cuiva nevinovat este impardonabil.

  7. Lorena Lupu says:

    aurelian: ok, şi acum să te întreb un lucru: câţi iepuri, cerbi şi urşi vânaţi de milionarii noştri plictisiţi au şanse să ajungă supe, fripturi şi cârnaţi, şi câţi sunt abandonaţi pur şi simplu?

    Apoi: când te gândeşti că mănânci din carnea vreunuia din ultimele exemplare ale unei specii de animale – parcă îţi cam cade greu la stomac, nu?

    matinight: sau să te înscrii la un club de arte marţiale. sau să îţi iei un sac de box şi să te antrenezi. sau să ridici haltere. sau să alergi la maratoane. sau să participi la acţiuni de colectare a deşeurilor – aia da probă sportivă. 😀

  8. fireworks says:

    vanat: iaaac!=>vantoare: useless:)

  9. cutza40 says:

    bine, pai stai un pic si te gandesti unde e necesitate si unde snobism si aiureala si apoi facut distinctie

  10. Lorena Lupu says:

    eu n-am putut mânca niciodată iepure, din motive simple: ai mei aveau iepuri când eram mică, şi erau adorabili. Oricât ar fi iepurele de delicios, prefer să nu aflu niciodată 🙂

  11. cutza40 says:

    nici eu nu manc iepure si miel cu mare drag

  12. Blu says:

    Asta primavara,pe cand ma indreptam cu voiosie spre munte,am vazut intr-o poienita niste caprioare si un cerb.Erau asa dragalasi acolo,in mediul lor,ca am ramas fara cuvinte.Mi se pare cretin,deplasat,de neiertat,sa te duci tu,marele homo sapiens sapiens,cu pusca si cu setea ta de sange sa te joci un pic:|.
    Eu cred ca oamenii ce practica vanatoarea in zilele noastre sunt niste criminali.Nici mai mult,nici mai putin.Saracii nostri stramosi vanau pentru ca altfel nu puteau sa traiasca.
    Dar acum,cand ai internet,cuptor cu microunde,supermarketuri,GPS,3G,telefon mobil,masini,creier in plus,cultura in plus,etc,etc,etc,cum sa te duci sa omori niste animale nevinovate doar ca sa te “relaxezi”???:|

  13. Lorena Lupu says:

    cred că îţi trebuie o mare doză de insensibilitate pentru a experimenta “relaxarea” atunci când sub ochii tăi moare o făptură drăgălaşă.

  14. casi says:

    Nu sunt de acord cu vanatoarea.
    Si in fata argumentului de a pastra obiceiul stramosilor nu pot decat sa le sugerez sa egaleze sansele si sa plece la vanatoare doar cu un cutit. Asa sigur o sa se simta mai barbati si o sa traiasca mai intens (atat cat o sa dureze). Sa tragi cu pusca intr-un animal nu dovedeste nimic, doar cruzime si lasitate.

  15. Lorena Lupu says:

    adică aptitudini politice. iar proiectul de lege referitor la vânătoarea în parcurile naţionale româneşti ce dovedeşte?

  16. vulpe vanator says:

    Sunt sanse sa ne vindecam.
    Vanatorul in conceptul meu, este padurarul, complet desprins de realitate, e tipul care strabate padurea in lung si-n lat, studiaza animalele, protejeaza pe cei neajutorati : cerbi,caprioare , pui de caprioare, iepuri, puide urs, prinse in capcana de braconieri , INCA UN SUBIECT DE DISCUTAT IN ROMANIA DE AZI-BRACONAJUL LA VANAT SI BRACONAJUL PISCICOL, si rareori face uz de arma, in cazul unui exemplar bolnav, pe moarte, ranit grav, s.a.m.d.
    Alt tip de vanator in afara padurarului, nu exista.
    Ceilalti sunt mercenari in slujba banului, puterii, setei de a dovedi ca sunt si ei barbati, lacomiei, nesimtirii, nepasarii fata de natura-mama.
    Ca hunii, ca barbarii, ca triburile de tatari din stepele calmuce insetati de sange, vin, mitraliaza totul, uneori si pe haitasi, de multe ori nu-i intereseaza nici o prada ,caci : EI SUNT VEGETARIENI SI SUFERA DE OBEZITATE, COLESTEROL, DIABET, etc.
    Acest obicei funest, de la CEAUSESCU citire, caruia i se aduceau in bataia pustii cele mai mari exemplare de cerbi, ursi, virtuale “trofee” europene, se pare ca s-a insutit si inmiit pe hectarele patriei.
    Legea, asa cum prevede taxe pentru vanat de jdemilioane, nu face decat sa atraga cu miros de sange aceste hiene si coiti, aceste pradatoare halitoare de sange cald care se numesc partenerii straini ai lui TIRIAC,NASTASE , si Dumnezeu ii mai stie care.
    Sigur, ceva trebuie facut, de acord .
    HAIDETI!

  17. vulpe vanator says:

    P.S. : acum am vazut imaginile de pe youtube.
    Ai dreptate : multi dintre noi nu mai suntem noi, suntem fiare insetate de sange.
    Este o minume ca-n lumea asta gri apar fapturi ca voi, tu si prietenele-prietenii tai de pe blog, ca sa ne-aduca aminte ca putem fi si oameni.

  18. George says:

    Interesant punct de vedere al vanatorului pasionat :

    “Nu zic sa ridicam trecutul la rang de lege, dar avem gene din trecut care nu se pot sterge : uite pescuitul la lanseta de rapitor, lupta cu fiare care te-ataca grupata in haite, betia sangelui ursului sau mistretului care l-ai doborat , la un pas de a fi sfasiat cu coltii de-argint si cu ghiarele, etc. …”

    Care fiare care te ataca in grup ? In general “fiarele” sunt haituite de gonaci si, niste domni care au coborat din masinile de teren, le impusca … de la distanta! ( au pusca cu luneta ). Rar se intampla ca un vanat sa se aproprie prea mult de vanatori … de fapt vanatorii sunt in haita.
    Daca Domnul Vanator Pasionat vaneaza cu un cutit un urs poate as intelege ( e vorba poate de adrenalina, senzatii tari, etc. ) dar asa, nu este decat un semn de lasitate – se lupta de pe pozitii inegale … unde este sansa animalului salbatic?

  19. aurelian says:

    @ Lorena

    da…ai dreptate… accept vanatoarea doar daca rezultatul ei este pe masa si se concretizeaza in delicatese. Si cand spun asta ma gandesc ca savurez acele delicatese de 2 ori pe an.

    Nu, nu vanez si nu as putea participa vreodata la o partida de vanatoare. Da, cunosc vanatori dar nu vanatori de placere ci oameni care iubesc padurea si salbaticiunile ce o populeaza. Acesti oameni sunt cei ce au grija ca animalele alea sa aiba un mediu curat si sigur. O sa ma intrebati “pai si atunci de ce vaneaza?” iar eu o sa fiu nepoliticos si o sa raspund cu mai multe intrebari: cat lemn aveti voi in casa sau cata hartie folositi intr-un an? cata branza mancati intr-un an? unde credeti ca s-au hranit ovinele si vitele ce va furnizeaza carnea si lana pentru haine? unde credeti ca este cultivat porumbul ce va hraneste la micul dejun?

    Raspunsurile sunt simple si stiu ca sunteti oameni suficient de inteligenti sa le aflati. Atat de inteligenti incat sa nu mergeti vreodata cu un simplu cutit la vanatoare…

  20. claudiu says:

    “Eu n-am pomenit de igiena intima a primilor oameni si a straniilor lor obiceiuri, nu sunt deacord cu primitivisme, incantatii, shamani, vrajitorii, in loc de antibiotice si antiinflamatoare”
    samanii ne pot da oricand lectii despre viata si cu ocazia asta va recomand cu multa caldura cartea “Cele patru legaminte.. Cartea intelepciunii toltece” de Don Miguel Ruiz pe care din greseala am citit-o chiar ieri. si probabil o sa intelegeti mai bine ce inseamna comuniunea omului cu natura..
    cat respect aveau samanii pentru lucrurile vii si cum reuseau ei sa traiasca fara farmaciile de azi fiindca stiau proprietatile curative ale plantelor. vanau, dar nu coborau din Jeep, burtosi si libidinosi nesatisfacuti de nevasta munca si copii, ci cu multa umilinta, ca apoi sa se roage pentru sufletele animalelor. nu vanau cate 50 mistreti de persoana ca sa se laude ci doar atat cat trebuia familiei.
    eu nu mananc carne.. doar peste din cand in cand.. dar pana sa ajung aici am fost un salbaticut. la 9 ani am taiat prima gaina si mi-am taiat si jumate din deget cu toporul ca nu am nimerit bine. prin facultate am vrut sa ma fac vanator dar era 10 milioane scoala si dura si un an de zile. nu-mi pasa, nu ma impresiona viata. dar facultatea m-a tarat prin toate spitalele si putin cate putin m-a marcat suferinta celorlalti. animalele sufera, omul nu are niciun drept sa provoace suferinta, dreptul lui e cu totul altul si se pare ca lumea e din ce in ce mai putin dispusa sa inteleaga…

  21. 33de3 says:

    ce animal salbatic ti-ar placea sa fii?

  22. vulpe vanator says:

    pentru George-
    Ce fiare te-ataca in haita? -raspuns : LUPII, sa ma scuze proprietara blogului, cei mai inteligenti vanatori , care te haituiesc pana la final, unde fiecare exemplar are un rol.
    Ai fost alergat de caini de paza, cand erai mic,cand ai sarit in livada sau curtea altuia?
    Haita de caini are un rost, este condusa de femela dominanta, care are cel mai fin instinct de pericol sau de prada sigura.

  23. Lorena Lupu says:

    vulpe vânător: da, şi eu mă mir că în rumeinia asta sunt atâţia oameni faini, şi mulţi dintre ei s-au adunat pe blogul meu. 🙂

    george: just!

    aurelian: şi discuţia revine la aceeaşi problemă: diferenţa dintre NECESITATE şi RISIPĂ. – şi nu înţeleg cui dăunează faptul că eu mănânc brânză.

    claudiu: frumos comentariu.

    33de3: sunt deja.

    vulpe: tu şi george discutaţi subiecte separate. deci nu discutaţi în contradictoriu, pur şi simplu aveţi alte teme în cap. 🙂

  24. sti cum este cu vanatoarea … vanatorul nu o sa intelega niciodata “risipa”, “cruzimea gratuita” atunci cand omora niste animale lipsite de aparare … ma gandesc daca cineva ii impusca un copil oare atunci simnte durere?

  25. Lorena Lupu says:

    cred că nici atunci. 🙂

  26. Andhra says:

    in calitate de eterna iubitoare a tuturor fiintelor dragalase ma alatur si eu celor ce le repugna orisice activitati de natura cinegetica. A dracului sa fiu daca m-am simtit vreodata impulsionata sa vanez, fie si o simpla ganganie. Si jur ca om is, nu android sau altceva. Acum rautaciosii ma vor corecta spunand ca nu pot combate valabilitatea argumentului legat de instictul de vanator al omului, intrucat sunt femeie, ci nu om :))
    Cred ca nevoia primitiva (dpdv temporal primitiva) a oamenilor de a vana izvora pur si simplu din nevoia de a se hrani. Asa cum s-a mai zis, nu o faceau din placere si in nici un caz mai mult decat le trebuia.
    In Romania vanatoarea este clar practicata de bastani basinosi care vad in asta o mare dovada de masculinitate, forta (fizica si financiara) si alte bazdaganii din astea. De fapt, nu cred ca are nici o legatura cu forta, instinctul sau alte mecanisme psihice prin care activitatile astea ar putea fi justificate. Cruzimea si nepasarea sunt cel mai probabil singurele cauze.
    Referitor la ce intreba domnul alexandru petras, mie intrebarea imi suna a fiind retorica. EVIDENT ca ar simti durere. Doar ca din lipsa de empatie si de calitati emotionale (care ar tb sa fie firesti), nu au capacitatea de a se imagina in locul animalutelor respective.

  27. Andhra says:

    *celor carora le repugna

  28. valer says:

    ai vrea să ne lipseşti şi de ursarii de Bârgaie? 🙂

    serios vorbind mi se pare ok vânătoarea pentru carne sau (uhh) blană
    şi mai ales când e vorba de mistreţi ce insistă să vină la porumb ori la lubeniţe, ori, mai rău, de urşi care-ţi dau bună-seara lângă pubelă; aici se duce naibii hedonismul şi intervine sănătosul instinct de supravieţuire

    în ce priveşte vânătoarea “de plăcere” n-am priceput-o niciodată; şi mi s-ar părea ciudat şi un individ care omoară mistreţi(o chestie urâtă cu colţi, nu căprioară cu botic umed) mai mult decât are nevoie pentru consum sau pentru siguranţă

    iar vânarea unor specii periclitate e extrem de stupidă şi ar trebui pedepsită drastic; n-aş putea să mă ating de un pateu de dropie, de-aş şti că e cea mai ţapănă delicatesă

    dar e suficient să vedem cine vânează de plăcere: Ţiriac, Năstase, parlamentari …
    ciudat, dar teoretic te gândeşti că ăştia au tot ce vor în viaţă, sau oricum mai mult decât cetăţeanul de rând; atunci ce frustrări or fi ascunzând de au musai nevoie să împuşte o creatură care-i nu deranja cu nimic şi nu le foloseşte absolut deloc?

  29. Bogdan says:

    În primul rînd, vînătoarea modernă nu are nimic în comun cu vînătoarea strămoşilor. Mai mult, nici nu o pot numi vînătoare. Gonaci care sperie animalele şi ţi le aduc în bătaia puştii sau cîini care fac acelaşi lucru? Să fim serioşi! Aia nu e vînătoare, e execuţie. Vînătoare înseamnă să ştii să citeşti urme, să ştii obiceiurile animalelor, să le cauţi, să le pîndeşti. Aşa vînau strămoşii noştri.

    În plus, ei vînau din necesitate şi nu pentru o plăcere idioată. Personal consider că oamenii care practică vînătoarea ca pe un hobby relaxant ai nişte frustrări destul de grave pe care le înnăbuşă ucigînd inutil. Ca să nu mai zic că foarte probabil să fie nişte criminali în stare latentă care ies la împuşcat animale pentru a nu ieşi la împuşcat oameni (deşi unii fac ambele activităţi cu aceeaşi plăcere se pare).

  30. sodiumpentothal says:

    Vânătoarea, în sensul omorârii unui animal pentru pură plăcere, este corectă şi chiar demnă de respect atunci când vânătorul are 90% şanse să fie omorât de vânatul său. Ca într-un fel de scenariu de genul celui din AVP, unde Alien-ul reprezenta o rasa perfectă de vânat – agil, foarte inteligent, mai mult decât dotat pentru atac şi al naibii de vorace – şi Predator-ul, cu echipamente special concepute pentru vânătoare, cu forţă brută şi instincte pe măsură, fiind exponentul rasei vânătorilor.

    Eu unul nu înţeleg ce este aşa de captivant şi de dificil să zbori creierii unui animal care, în afară de gheare şi colţi nu prea are alte mijloace de apărare. Ce ar fi dacă lucrurile s-ar petrece altfel: căprioara să aibă în dotare un lansator de rachete, mistreţul o mitralieră şi colţi din titan, iar ursul aruncător de flăcări, armură de kevlar şi grenade?

  31. Lorena Lupu says:

    dragii mei, mă bucur mult să citesc păreri atât de luminate în privinţa asta. Fiecare din voi îmi prezintă un nou argument. Mă bucur mult că am deschis subiectul, şi că l-aţi continuat.

  32. forevergreen says:

    Eu am promovat toate actiunile si petitiile impotriva vanatului in rezervatii, in general si asa mai departe. E impotriva principiilor mele de viata. Nu mananc vanat si sustin ca cei care mananca in mod frecvent ajung foarte usor la cancer de colon. Poate gresesc, dar stiu eu ceva…
    N-am facut rau nici unei fiinte in viata mea, nici macar in caine nu dau:)
    Deci sa ne mai lase in pace cu uciderea animalelor de placere!

  33. “triumful asupra naturii”??? credeam ca un vînator e , din contra, una cu natura. ca eschimosii care vîneaza numai din necesitate, numai pentru a mentine echilibrul in natura.
    mi se par argumente de pseudovînator, iar daca s-ar invoca argumentul sportului tot nu l-as intelege, ce sport are drept scop moartea?
    am mîncat vînat: caprioara, cerb, mistret, iepure, fazan.imi place, dar mie-mi plac (cam)toate alea;;). am si gatit,si probabil ca o sa mai gatesc, dar nu cerb si caprioara . chiar nu mi-a picat bine cind am avut asa ceva. in comert se gaseste vinat crescut în tarcuri, asta era vînat de catre vînatori…legal,în sezon, bun… dar mi-a intrat cu noduri.

  34. Georgete says:

    Fratilor!!!Topicul se refera la MACEL nu la vanatoare!La o vanatoare organizata de AGVPS se impusca unul,doua exemplare de vanat mare(care se amparte la toti participantii),adik doua exemplare la 20 insi.Cand un singur om omoara 20 nu mai e vanatoare e ceausism.Nici macar nu nu se chinuie sa mai alerge prin padure.Altii alearga si dirijeaza ‘animalul’ catre conac unde ‘domnii’stau si isi savureaza ceaiul pe terasa.Si ce mama Dreaq e o delicatesa?O ceva ce altii nu papa pt ca e prea scump si pt ca se papa in cantitati mici deci ‘nu ne umple burta’?Credeti k daca rolurile s-ar schimba ‘domnii’ ar invok imunitatea parlamentara?Am intrebat:p

  35. aprozarnet says:

    animalele nu vaneaza si nu ucid din placere ci din nevoie, pt supravietuire;
    asa au facut si inaintasii nostri si asa ucidem si acum animale pt consum;dc te duci sa vanezi acum animale e doar din placere..si e un comportament degenerat, mai ales sa ucizi zeci si mereu cum fac oamenii imbatati de putere…pe care normal ca nu o inteleg de fapt.

    • Loup Noir says:

      Aici va trebui sa te contrazic. Animalele nu ucid doar pt a se hrani ci pt ca instinctul de vanator le indeamna.Daca duci un caine in padure , cu siguranta va simti urma vanatului si-l va haitui, chiar daca tu l-ai hranit acasa.La fel procedeaza majoritatea cainilor si cand vad pisici.Pisica , chiar daca o hranesti, va prinde soareci cu mare placere, pentru ca natura i-a creat acest instinct.Dupa ce prinde un soarece, vre-o juamte de ora se joaca cu el …ii da drumul , ca apoi sa-l prinda din nou si intr-un final il mananca.Deci toate vietuitoarele care se hranesc si cu carne, au pastrat instinctul de vanator.Copiii mici cand vad un stol de porumbei, alearga sa-i prinda, chiar daca nu reusesc.Totusi nu sunt de-acord cu genocidul.Etica vanatoreasca are niste regului bine definite(pe care foarte multi nu o respecta din pacate).Dar va spun eu ca un iubitor de natura poate fi si vanator, numai ca depinde in ce fel vaneaza.

      • Lorena Lupu says:

        un iubitor de natură se presupune că, spre deosebire de copii mici şi mâţe, are raţiune, şi ştie că plăcerea lui presupune sacrificarea unei vieţi care, poate, e mai valoroasă decât a lui (suntem vreo opt miliarde, deci suprapopulăm, şi orice ai vâna, e mult sub această cifră). un iubitor de natură nu are cum să-şi găsească plăcerea în moartea altei făpturi. din punctul meu de vedere, cei pasionaţi de vânătoare ar trebui să se vâneze între ei şi să lase bietele animale în pace.

        • Loup Noir says:

          Ei bine …nu sunt vanator si nici nu-mi place sa ucid, dar inteleg vanatoarea pe care o descriau vechii scriitori(nu cred ca Mihail Sadoveanu de ex.era un criminal).Si daca as trai in salbaticie si as fi nevoit sa ucid pt a ma hranii, mi s-ar parea normal sa fac acest lucru.Insa cum nu e nevoie sa ucid, iubesc natura in felul meu si vanez in alt mod.Dar sa fim sinceri cu noi si cu natura care ne-a creat.Daca traiai in pestera si aveai copii, probabil asteptai cu nerabdare sa-ti vina barbatul acasa de la vanatoare cu tolba plina. Asa vanez eu, ca sa nu-ti creezi impresie gresita:http://www.youtube.com/watch?v=Il1v6DYjTkE

          • Lorena Lupu says:

            da, Sadoveanu era un criminal. A semnat pentru moartea unor ţărani care se opuneau colectivizării comuniste.

            Iar eu făceam o mare distincţie între vânatul de foame şi cel de hobby.

        • Loup Noir says:

          Ma rog … Sadoveanu era un exemplu, nu cunosc f multe despre el , stiu ca era vanator.Repet, nu sunt de-acord cu vanatoarea care se practica acum dar nici voi nega faptul ca omul la origine era vanator la fel ca alte animale de prada.

  36. Lorena Lupu says:

    sunt întru totul de acord cu voi, dragi prieteni.

  37. tssyspy says:

    Daca oamenii din orase nu sunt in siguranta, sa nu fie calcati, impuscati.. de ce ar fi animalele in padure protejate?

    Auzind la ştiri viteza cu care se apropie sfarşitul lumii, aproape zilnic, trebuie să recunoastem; nu mai avem nevoie de animale, mai bine mor de glont decat inghitite in gaura neagra.

  38. o smochina says:

    Daca nu am “vana” si am avea o atitudine decenta fata de natura si Pamant poate ne-ar fi mai putin frica de sfarsitul lumii.
    Cred ca oamenii cu astfel de ocupatii ori nu sunt constienti de viata pe care o iau(vanatul devine jucarie), ori sunt suficienti de cruzi sa creada ca pot face asta fara urmari.
    Nu putem sa ne batem joc colectiv si sistematic de o creatie ce nu ne apartine dar careia ii apartinem ca intr-un final sa spunem ca oricum nu mai conteaza acum.
    Poate conteaza. Nu e creatia noastra. Nu avem de unde sa stim.
    De la un animal la om mai e doar un pas. Cine e capabil sa impuste un animal e la un pas de a indrepta arma catre mine.
    O gasca de bagatasi era la vanatoare cu o gasca de oameni angajati sa le care vanatul. Unul dintre cei cu arma in mana trage intr-unul ce ce se ocupa de colectatul prazii. A murit. Omul avea trei copii acasa.
    Pedeapsa? Care pedeapsa. A fost un accident. Pentru un moment a tinut arma in directia “gresita”. Arma s-a descarcat.
    Cei care ajung sa aiba placeri de genul asta sunt exact cei ce nu costientizeaza care e valoarea unei vieti(de orice fel) si considera ca o pot stapani.
    Sunt sigura ca cei care nu considera vanatul un sport sau o placere stiu sa tina arma/sageata cu otrava in varf/toporul bine in mana in fiecare moment. Au crescut asa.
    Cei care mergeau la vanat pentru vanat riscau sa fie omorati devenind ei “vanatul”. Nu exista riscul de a deveni prada? Care mai e “farmecul”. Adica stiu de la bun inceput ca eu o sa castig.
    Dintr-o joaca in care credem ca numai noi putem castiga ajungem la distrugerea si exterminarea unor specii care sustineau o anumita armonie. Intr-un final lipsa lor ne doboara specia.
    Nu meritam sa murim subit. Nu meritam sa murim de bombe biologice sau atomice. E ca un fel de sinucidere a speciei. Am fi prea constienti si am da vina pe altii pana-n ultimul moment.
    Credem ca valoarea vietii noastre e mai mare decat a altor vietati. Asa cum stim sa luam vieti ar trebui sa fi capabili sa ne-o protejam pe a noastra. Daca facem istoria epidemiilor care au lovit omul(era sa zic lumea dar mi-am dat seama ca celelate specii au mai putine probleme cu microorganismele) ne putem da si singuri seama ca suntem la mila unor lucruri care nu intra in vizorul unei pusti. Suntem de ceva vreme prada si grija noastra e sa ne manifestam instincul de pradator asa cum a facut-o omul pesterii. Si daca tot ii luam exemplul de ce nu mancam la cina furnici?

  39. Lorena Lupu says:

    tssyspy: nu prea înţeleg modul ăsta de gândire – să justifici un rău prin altul, în loc să le condamni pe ambele. dar dacă tu te simţi bine cu mentalitatea asta – îţi urez multiple succese.

    o smochină: da, furnicile ar fi o excelentă cură de slăbire. :))

  40. Anthea says:

    Sunt si eu pe aici, doar ca voi relua lectura regulata cand ies din vacanta 😛
    Sunt de acord ca vanatoarea de placere, asa numita ‘sportiva’, e de fapt braconaj legalizat pt anumite personagii. Cruzime inutila si tot ce s-a spus mai sus.
    Nu sunt de acord ca animalele sunt lipsite de aparare in fata omului ci doar in fata armelor pe care le aduce omul. Animalele au gheare si colti, omul are…? – idee si dexteritate manuala sa-si faca o arma. Trimite-l la vanatoare singur, cu o sulita si un arc mesterite de propriile sale maini si mai vedem atunci cat de inteligent e. Cum stie sa caute urma si sa se miste in liniste suficienta ca sa nu-i fuga prada sau sa fie atacat. Mai greu. Ma indoiesc ca ar face cineva treaba asta in alte conditii decat pura necesitate. Sau nu e sport daca nu castiga omul ?

    Si var-miu obisnuia sa vaneze, dar nu cu haita de gonaci ci cu 2-3 prieteni si poate unul avea un caine, in sezon, si numai vanat mic – cel mai adesea gugustiuci, rareori cate un iepure. Ii aducea acasa, ii jumulea si ii gatea. Am mancat si eu si nu mi-a placut gustul. Dar asta era ‘nebun’ – cauta urme si pandea, iar cainele era folosit mai mult la aport. Nu n-am fost la vanatoare cu el, asta e din ce povestea cand se intorcea acasa. Pleca sambata dimineata cu trenul si se mai intorcea duminica seara. Pasionat de arme si de echipamentul pe care il folosea la vanatoare mai mult decat de vanatoarea in sine. Citea si scria articole in revistele de vanatoare si era respectat ca unul din expertii in domeniu, poate cel mai tanar. Asta pentru ca nu vana mai mult decat putea cara, pentru ca se enerva cand un vanat cadea undeva de unde nu-l putea aduce nici cainele si pentru ca respecta valorile cinegetice in general, ajuta la curatat de paduri si de-astea. Era chemat de asociatie uneori sa ajute la diminuarea haitelor de pradatori aciuate pe langa cate un sat..dar asta nu saptamanal 😛 Acum nu mai iese la vanatoare din cate stiu, nu mai are timp. Nici n-am mai vorbit cu el pe tema asta de mult, si nu mai stiu cum vede subiectul.

    Nu toti sunt bastani. Nu toti omoara mai mult decat pot duce, nu toti omoara pui sau specii pe cale de disparitie. Nu toti braconeaza. Insa cei ca var-miu sunt putini iar cei care fac toate treburile de mai sus primeaza numeric.

    Nici eu nu cred ca instinctul asta e atat de puternic incat nu te poti abtine. Nu poti compara ce faceau primitivii cu ce fac ‘evoluatii’ astia, vorba cuiva de mai sus, ceausisti.

    Si, eu una, sunt de acord cu “incantatii, samani si vrajitori” si cu medicina naturala – dar nu poti inlocui total medicamentele DECAT daca stii exact ce faci, tre sa ai cunostinte zdravene de botanica si chimie ca sa ajungi farmacist verde 😛 Asta pt samani. Iar incantatiile si vrajitorii nu prea au de-a face cu vanatoarea si cu animalele padurii in mod direct. Incantatiile erau folosite inainte de vanatare, da, pt a ridica moralul si adrenalina ca pregatire pentru vanatoare, iar vrajitorii erau un fel de psihologi si vremii.

    Ma opresc aici pana nu o dau in SF-uri. Desi AvP mi s-a parut o comparatie buna pt. subiect. 🙂

  41. starlete says:

    Daca Lorena Lupu, nu este vegetarina, poate consuma din urmele violentei umane : sacrificarea animalelor si pasarilor pentru industria alimentara. Vino in Carrefour la raionul carne si o sa vezi cine a murit ca sa avem ce papa : vaci, porci, pasari, cai, peste, etc.
    Daca o sa citesti reteta de slabit Max Planck, o sa vezi ca o vaca trebuie sacrificata, pentru a obtine friptura de vaca !
    In plus, pentru confortul uman, legiutorul roman a prevazut anumite legi, ca anumite animale sa fie omorate , de exemplu:
    Primarul trebuie sa stranga caini comunitari conform legii :LEGE nr.227 din 23 aprilie 2002
    pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

  42. v says:

    :)) mi-a plăcut argumentul ăluia cu ‘pescuitul la lansetă’, a fost tare. tăntălăul ăla nu ştie că pescarul pasionat aruncă peştele-napoi de unde l-a tras?

    (@aprozarnet: delfinii au printre distracţii aruncarea-cu-puiu’-de-focă de la unul la altul.)

  43. paul Simon Tzache says:

    bambi..ce mi-a mai placut filmul asta!
    zilele trecute, mi l-am copiat de la frate-miu. are pt nepotel o colectie de desene…iar eu..ii copiam hardul 😀 😀 😀

Leave a Reply to Lorena LupuCancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading