Video-Traume (3)

Nu vreau să mă repet şi să vă amintesc că pe blogul nostru, sâmbăta e dedicată videoclipurilor cărora le purtăm sâmbetele. Videoclipuri pe care nu le-am putut uita, pentru că hidoşenia sau stupizenia lor ne-a urmărit peste ani, şi ne-a făcut puţin mai cinici, mai răi şi mai acizi decât înainte. Şi totuşi, mă repet. 😛

Video-trauma de azi mai poate fi numită şi TRAUMA MULTIPLĂ. Şi arată astfel:

Şi, desigur, e eterna şi fascinanta Nirvana, cu încă o fabuloasă capodoperă care ne-a făcut să chirăim ca demenţii: Heart-Shaped Box.

Traumă 1: Analiză pe text. (În măsura în care acest interpret celebru pentru cantitatea impresionantă de mămăligi în gură izbuteşte să-l reproducă, şi ce am izbutit să distingem):

Judecând după prima propoziţie:
She eyes me like a pisces when I am weak

nenea ăsta are o problemă cu o tanti care se holbează la el ca un Peşte atunci când el e slab. Îndeobşte, după nopţile de beţie. Sau în momentele în care îl convinge să se spele.
Dar nu… ea nu se mulţumeşte cu atât: îl încuie în lada ei în formă de inimă săptămâni întregi:

I’ve been locked inside your Heart Shaped box, for weeks
ladă care, desigur, nu era dotată cu articole de igienă…

Asta încă nu ar fi nimic. Ce e mai nasol: I’ve been drawn into your magnet tar pit trap
Adicătele numai den cauza ta, făh nesimţito, am fost atras în capcana gropii tale magnetice de catran, da? Întrebarea mea e: unde îşi ţinea ea groapa de catran – aia magnetică – şi mai ales, de ce depozita catran într-ânsa. Doar ca să îl înmoaie pe bietul băiet în catranul groapei sale? Şi să-l cătrănească? tz-tz, ce urât!

În consecinţă, el – încă suferind după încuierea în ladă şi cătrănit după înmuierea în catran, îi urează o chestie pe care nici măcar cel mai tare manelar român nu ar putea-o inventa: I wish I could eat your cancer when you turn back
Adică: mânca-ţi-aş, fă, cancerul, atunci când te întorci!

Opaaa! Deci, ea avea o tumoare malignă. Şi unde o avea, dacă ea trebuia să se întoarcă, pentru ca el să i-o mănânce? Iar dacă tumoarea malignă cauza şi dureri, înseamnă că şi pe ea o încerca o durere aprigă şi neiertătoare în rect. De unde şi bancul.

Ion şi Mărie la doctor, Mărie beteagă. Intră ea, Ion aşteaptă afară. O consultă doctorul, îi dă supozitoare şi zice:
-Le introduceţi în rect, dimineaţa şi seara.
-Da, dom’ doctor.
Iese Mărie:
-Ioane, o zâs să mi le introduc în rect.
-Da ci-i ăla rect, Mărie?
-Apăi nu ştiu.
-Apăi meri şi-ntreabă.
Intră Mărie în cabinet:
-Dom’ doctor, ci-i ăla rect?
-Vi le introduceţi în anus, da?
Iese Mărie.
-Ioane, o zâs să mi le introduc în anus.
-Da’ ci-i ăla anus, Mărie?
-Apăi nu ştiu…
-Apăi meri şi-ntreabă.
Intră Mărie în cabinet:
-Dom’ doctor, ce-i ăla anus.
-Doamnă, să vi le băgaţi în cur, da?
Iese Mărie:
-Ioane… Cred că… s-o cam supărat.

+++++

Aşa. Judecând după versul următor: Hey! Wait!, cred că şi destinatara cântecului s-o cam supărat, şi nefiind cocălăreasă româncă, să ceară două palme să simţă că are bărbat lângă dânsa, a întins-o la sănătoasa.
Oricum, la auzul acestui strigăt, ea se opreşte. Dacă nu s-ar fi oprit, cântecul ar fi încetat aici, nu?
I’ve got a new complaint, zice el. Adică, dacă tot pleci, stai să te înjur ca lumea, ce pana mea?
…şi tot aşa de 8 ori.

Trauma 2: Videoclipoceala. Şi întrebarea noastră: ce legătură au aceste simboale biblic-răstignitorii cu povestea de amor ghebos de mai sus? De ce să îmi arăţi un moşulică numai epidermă şi ciolane cum se răstigneşte de unu singur, printre corbii fără soţ? Doar ca să zic io: “Moaaamă, câtă profunzime, să mor io!”
Şi culori apocaliptice, nene, şi o tanti grasă cu aripi de înger, care probabil că vrea să simbolizeze sinergia faptelor revelatorii care contrastează într-o simbolistică alternativă, în suave caducităţi ale axiologiei reverberante ce converg într-o metafizică transfiguratorie… adică, nu înseamnă nimic. 😈

Toate astea ar fi foarte frumoase, dacă cobain nu ar ţine neapărat să îşi bage mutra buboasă în aparatul de luat vederi, şi să ne tot ia vederea. Ce legătură are rictusul lui hidos cu problema cântecului – adică, un nene închis într-o cutie şi înmuiat în groapa de catran – numai el ştie.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

No Responses

  1. Lorena Lupu says:

    Patrick nu e administrator, doar author. Adică poate scrie postări – şi nu prea scrie! – şi poate edita comentariile de la postările lui. Alea pe care nu le scrie.

    Şi tu ce crezi că sunt eu? O marionetă? Că poate cineva să facă astfel de editări pe blogul meu cum îl taie capul?
    Întâmplător s-a nimerit ca ciri asta să mă tot enerveze cu stilul ei băgăreţ şi intim-cu-de-a-sila, şi cu uite-cum-ţi-aş-rescrie-eu-textele, şi de-aia îl las pe Patrick să-şi facă mendrele. Dar să nu ai impresia că îl las să facă ce vrea, cum vrea, unde vrea. Pentru asta e liber să-şi facă blogul lui.

  2. cutza40 says:

    Dar pana la urma Patrick nu e personaj inventat? Cine il joaca?

  3. Lorena Lupu says:

    4 persoane, pe rând. Dar ori de câte ori o înjură pe ciri, îl joacă aceeaşi persoană. 😛

  4. theform says:

    Ok, tu esti sefa, blogul e al tau. Ciri ar trebui sa-ti fie recunoscatoare!

    Si da, uite-cum-ţi-aş-rescrie-eu-textele e o chestie foarte urata. Un fel de “Nu-mi pasa cat ai stat sa le potrivesti. Tu nu le scrii bine, eu le scriu bine in cinci secunde. Pe blogul tau!!!” Asta in cuvintele mele, nu ca as vrea eu sa-ti rescriu “uite-cum-ţi-aş-rescrie-eu-textele”-le. 🙂

  5. Cora says:

    Hau hau hau! Vreau sa scriu si io, numai ca apuc greu la compu asta. Azi i-am ars o laba la intrerupator de l-am scos din priza, ca nu a vrut Cutza sa ma lase sa scriu.Deci,Ciri trebuie sa se mai controleze cu grafomania si Cutza sa nu se apuce de asa ceva. Patrick sa fie mai politicos cu doamnele sensibile de pe aici. Lorena sa ramana cum este si sa-l puna pe Pulica sa scrie si aici. Eu stiu ca are blog si el, dar sa vina si aici. Paaa!

  6. Lorena Lupu says:

    theform: nu are de ce să-mi fie nici recunoscătoare, nici nerecunoscătoare, pur şi simplu să nu aibă impresia că m-a câştigat la loto.
    şi una e că îmi rescrie o postare de pe blog. mai nasol e că la un moment dat s-a apucat să îmi rescrie finalul uneia dintre cărţi. şi nu la modul pertinent: uite, lorena, ar putea fi aşa şi aşa. ci să-l rescrie ca text efectiv.
    şi pentru că eu sunt fată finuţă şi nu i-am administrat un “du-te, taie-ţi venele şi mori în sânge!” pe care l-ar fi meritat, a revenit cu comment peste două zile: “da’ de ce nu zici nimic?” 😀

    cutza: ok. mişto tentativă de a aplana lucrurile.

Leave a Reply to Lorena LupuCancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading