{"id":12828,"date":"2017-06-28T11:02:48","date_gmt":"2017-06-28T08:02:48","guid":{"rendered":"http:\/\/lorenalupu.com\/blog\/?p=12828"},"modified":"2017-06-28T11:09:03","modified_gmt":"2017-06-28T08:09:03","slug":"fereastra-care-plangea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/fereastra-care-plangea\/","title":{"rendered":"Fereastra care pl\u00e2ngea"},"content":{"rendered":"<p>St\u0103team eu de vorb\u0103 cu Andrei Ruse, care e editorul \u0219i redactorul fabuloasei compila\u021bii a celor mai bune texte de pe acest blog, intitulate, cum altfel, <em>Trollywood<\/em>. <\/p>\n<p>\u0218i povesteam despre debuturile noastre literare de acum zece ani, \u0219i despre primul job al lui Andrei, de redactor la o editur\u0103 de megac\u0103cat, unde c\u0103r\u021bi de 300 de pagini trebuiau traduse \u00eentr-o lun\u0103, redactate \u00een dou\u0103 zile \u0219i unde nu-\u021bi luai banii aferen\u021bi dec\u00e2t dup\u0103 luni interminabile de scandal.<br \/>\n\u0218i poveste\u0219te Andrei: <\/p>\n<p>-B\u0103i, la un moment dat \u00eemi pic\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 o traducere foarte poetic\u0103 \u0219i ciudat\u0103, unde nimic nu se lega cu nimic. Un fel de Kafka, dar pe emo\u021bii, s\u0103 zic a\u0219a. Primele trei paragrafe, am fost convins c\u0103 citesc <em>the next best thing<\/em>. Apoi abera\u021bia a devenit mult prea flagrant\u0103 \u0219i prea ilogic\u0103, \u0219i m-am prins c\u0103 problema era la traducere.<br \/>\n-Despre ce era vorba? \u00eentreb eu.<br \/>\n-Era o fereastr\u0103 care pl\u00e2ngea dup\u0103 b\u0103rbatul iubit. Sublim\u0103 imagine poetic\u0103. Dar c\u00e2nd am luat originalul, am descoperit c\u0103 de fapt nu era o fereastr\u0103 (window) ci o v\u0103duv\u0103 (widow).<br \/>\n-B\u0103i, fac eu, la viteza pe care \u021bi-o cerea Editura Megac\u0103cat, mai citeai gre\u0219it cuvinte.<br \/>\n-Nu, coaie. Toat\u0103 traducerea era pe miri\u0219te, printre m\u0103r\u0103cini. Am chemat traduc\u0103toarea s\u0103 vorbim. A venit o b\u0103bu\u021b\u0103 cu saco\u0219\u0103 de rafie. Nici nu \u0219tia limba englez\u0103 ca lumea, folosise un program de traducere automat\u0103. Google translate ar fi fost boss.<br \/>\n-Hai, m\u0103, s\u0103raca, poate avea pensie mic\u0103.<br \/>\n-OK, mi-ar fi pl\u0103cut s\u0103 \u0219tie limba englez\u0103, s-o pot pl\u0103ti. \u0218i ce p\u0103cat. Fereastra aia care pl\u00e2nge merita o lume a ei.<br \/>\n-P\u0103i, stai a\u0219a. hai s\u0103 \u00eencerc\u0103m, zic eu. <\/p>\n<p>***<\/p>\n<p><em>Nu ploua. \u0218i totu\u0219i, pe b\u0103tr\u00e2na fereastr\u0103 a casei p\u0103r\u0103site curgeau pic\u0103turi limpezi, sidefii, din ceea ce p\u0103rea a fi ap\u0103. Se strecurau fugare peste sticla uitat\u0103 de vreme \u0219i se pierdeau \u00eentr-un fald al perdelei roase pe alocuri de molii.<br \/>\n\u00cenainte, pervazul de un alb orbitor ar fi fost \u00eenc\u0103rcat cu flori colorate, \u0219i, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, c\u00e2te un pisoia\u0219 must\u0103cios venit s\u0103 m\u00e2r\u00e2ie la vr\u0103bii. \u00cenainte, m\u00e2ini grijulii l-ar fi \u0219ters cu foi de gazet\u0103, pentru c\u0103 se \u0219tie, oamenii au inventat ziarul ca s\u0103 aib\u0103 \u0219i ferestrele batiste.<br \/>\nAcum, \u00eens\u0103, prin \u00eenc\u0103perile vaste, cu tavan \u00eenalt, &#8220;greu de \u00eenc\u0103lzit&#8221;, cum \u00eel descrisese dispre\u021buitor ultimul agent imobiliar venit \u00een vizit\u0103, se l\u0103sase t\u0103cerea. O t\u0103cere de moarte.<br \/>\nOrice cas\u0103 e de fapt povestea unei iubiri. \u0218i dup\u0103 ce sentimentele se sting, r\u0103m\u00e2n zidurile goale \u0219i reci, mobilele roase de carii, tapi\u021beriile uzate, praful, s\u0103 vorbeasc\u0103 despre de\u0219ert\u0103ciunea din noi.<br \/>\nNumai ferestrele, ace\u0219ti ochi odinioar\u0103 plini de lumin\u0103 \u0219i fericire conjugal\u0103, r\u0103m\u00e2n s\u0103 se \u00eembete de soare \u0219i de lun\u0103, s\u0103 strige mut spre trec\u0103tori, s\u0103 cheme alte priviri \u0219i s\u0103 ademeneasc\u0103 din nou via\u021b\u0103.<br \/>\nEra ora \u0219apte diminea\u021ba. Or\u0103 la care, de obicei, \u00eencepea fream\u0103tul. Copiii, mici bombe de energie, s\u0103reau din pat, se alergau pe sc\u0103ri, se ascundeau prin cotloane, \u021bipau. Femeia, \u00eenc\u0103 somnoroas\u0103, c\u0103uta s\u0103-i lini\u0219teasc\u0103 \u0219i s\u0103-i preg\u0103teasc\u0103 pentru \u0219coal\u0103. Iar el, omul iubit, \u00ee\u0219i lua mereu cafeaua cea tare \u0219i gazeta &#8211; viitoarea batist\u0103 &#8211; \u0219i se a\u0219eza l\u00e2ng\u0103 fereastr\u0103. S\u0103 se bucure de aer curat \u0219i de prospe\u021bimea gr\u0103dinii.<br \/>\nAceast\u0103 tov\u0103r\u0103\u0219ie t\u0103cut\u0103 era ceea ce-i lipsea cel mai mult. De aceea, dimine\u021bile erau \u00eengrozitor de grele.<br \/>\n\u00cenc\u0103 \u00ee\u0219i amintea, cu limpezimea de care sticla ei nu se bucurase de mult timp, momentul \u00een care&#8230;<\/em> <\/p>\n<p>***<\/p>\n<p>Cum e? <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>St\u0103team eu de vorb\u0103 cu Andrei Ruse, care e editorul \u0219i redactorul fabuloasei compila\u021bii a celor mai bune texte de pe acest blog, intitulate,&#46;&#46;&#46;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":12834,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-12828","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-spicy"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/06\/fereastra.jpg?fit=398%2C442&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12828","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12828"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12828\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12835,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12828\/revisions\/12835"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12834"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12828"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12828"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12828"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}