{"id":13713,"date":"2017-12-03T12:34:28","date_gmt":"2017-12-03T09:34:28","guid":{"rendered":"http:\/\/lorenalupu.com\/blog\/?p=13713"},"modified":"2017-12-03T12:37:20","modified_gmt":"2017-12-03T09:37:20","slug":"mesaj-intr-o-sticla-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/mesaj-intr-o-sticla-1\/","title":{"rendered":"Mesaj \u00eentr-o sticl\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Drag\u0103 Heloise,<\/p>\n<p>\u015etiu c\u0103 e o naivitate \u2013 s\u0103 nu spun prostie \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului \u2013 s\u0103 \u00ee\u0163i scriu a\u015fa, acum, pentru c\u0103 sunt slabe \u015fanse ca acest mesaj s\u0103 ajung\u0103 vreodat\u0103 \u00een m\u00e2inile tale.<br \/>\nSimt \u00eens\u0103 c\u0103 am de m\u0103rturisit ni\u015fte lucruri, \u015fi nu am cum s\u0103 procedez altfel.<\/p>\n<p>Pe insula pustie unde m-au aruncat valurile capricioase ale furtunii ce-a scufundat nava cu care c\u0103l\u0103toream spre un nou destin \u2013 ultim\u0103 furtun\u0103 a unei vie\u0163i furtunoase \u2013 nu exist\u0103 porumbei c\u0103l\u0103tori, \u015fi chiar dac\u0103 ar exista, nu am nici o garan\u0163ie c\u0103, dintre o mie de tinere doamne, ace\u015ftia se vor \u00eendrepta chiar spre tine. A\u015f fi vrut s\u0103-i pot \u00eendruma \u2013 dar g\u00e2ndul meu nu are o asemenea putere.<\/p>\n<p>De aceea, drag\u0103 Heloise, acum, c\u0103 am golit ultima sticl\u0103 de rom, cu voia ta \u2013 ba chiar f\u0103r\u0103\u00a0\ud83d\ude42\u00a0\u2013 o voi folosi \u00een chip de plic f\u0103r\u0103 timbru \u015fi f\u0103r\u0103 adres\u0103. Poate va ajunge la alt\u0103 Heloise, de vreme ce au fost mereu at\u00e2tea Heloise \u00een jurul meu. Am avut o veri\u015foar\u0103 pe nume Heloise. O ur\u00e2t\u0103 rea \u015fi p\u00e2r\u00e2cioas\u0103. Colega mea de banc\u0103 s-a numit Heloise, dar ea era o Heloise bun\u0103, care \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163ea sandvi\u015ful cu mine \u015fi m\u0103 l\u0103sa s\u0103 copiez temele la matematic\u0103 din caietul ei. Pe ea am iubit-o cu recuno\u015ftin\u0163\u0103 de c\u00e2ine.<\/p>\n<p>Apoi, prima fat\u0103 pe care am s\u0103rutat-o vreodat\u0103 s-a numit tot Heloise. Ca tine. Era foarte vesel\u0103, ca un c\u0103n\u0103ra\u015f auriu. Ca tine. \u015ei \u015ftia multe despre Liszt \u015fi Bartok. Ca tine. \u015ei avea buze timide, \u00eenfiorate, cu gust de piersici. Ca tine?<br \/>\nO vreme, \u00een timp ce \u00eemi f\u0103ceam studiile, am locuit la \u00eenc\u0103 o Heloise \u2013 o ochelarist\u0103 cuminte, proprietara unei case vechi, ai c\u0103rei pere\u0163i spuneau pove\u015fti. Apoi, Heloise s-a m\u0103ritat cu un b\u0103rbat mult prea impozant, mult prea g\u0103l\u0103gios \u015fi mult prea orb fa\u0163\u0103 de ging\u0103\u015fia ei interioar\u0103 \u015fi\u2026 nu mai \u015ftiu. Se pare c\u0103 toate Heloisele vie\u0163ii mele trec pe l\u00e2ng\u0103 mine precum acceleratele prin gara unui s\u0103tuc ne\u00eensemnat.<\/p>\n<p>Nu \u015ftiu dac\u0103 m\u0103 vei crede, Heloise, \u015fi nici nu mai conteaz\u0103, poate. Dar tu ai fost acea Heloise pe care a\u015f fi dorit s-o \u0163in pe loc, s-o leg, s-o bat \u00een cuie, numai s\u0103 nu plece. Din p\u0103cate, cu c\u00e2t mi-am dorit mai mult acest lucru, cu at\u00e2t m\u00e2inile, buzele, vocea, ochii refuzau s\u0103 m\u0103 ajute. Poate c\u0103 micimea-mi spiritual\u0103 era incapabil\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unei mari pasiuni?<\/p>\n<p>Te v\u0103d, te simt, te adulmec, Heloise, de parc\u0103 ai fi l\u00e2ng\u0103 mine. P\u0103rul t\u0103u m\u0103t\u0103sos \u015fi blond, gropi\u0163ele de copil, m\u00e2inile mici \u015fi delicate, dar mai cu seam\u0103 z\u00e2mbetul. C\u00e2nd z\u00e2mbeai, Heloise, parc\u0103 se deschideau o mie de ferestre spre soare.<\/p>\n<p>\u00cemi aduc aminte mai cu seam\u0103 de o zi frumoas\u0103 de aprilie, c\u00e2nd te-am z\u0103rit \u00een parc. Citeai. Am profitat de m\u0103runta \u015fi ridicola libertate pe care mi-o oferea neaten\u0163ia ta, \u015fi te-am privit timp de\u2026 nu \u015ftiu, poate dou\u0103 ore. Te-am iubit din priviri, dac\u0103 pot spune a\u015fa. \u0162i-am explorat fiecare por, fiecare molecul\u0103, te-am devorat pe \u00eendelete, f\u0103r\u0103 st\u00e2njeneal\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 false explica\u0163ii. Apoi, te-am v\u0103zut c\u0103 \u00eenchizi cartea. C\u0103 te ridici. A\u015f fi putut fac acei c\u00e2\u0163iva pa\u015fi, s\u0103 dau impresia c\u0103 m\u0103 plimbam, pur \u015fi simplu, c\u0103\u2026 Dar eram mult prea cople\u015fit de cele dou\u0103 ore de frumuse\u0163e, pentru a putea min\u0163i. A\u015fa c\u0103 am ales s\u0103 plec.<\/p>\n<p>\u00cen fond, ce putea face un profesor de literatur\u0103 cvadragenar \u015fi ursuz, \u00eendr\u0103gostit nebune\u015fte de eleva lui de 14 ani?<\/p>\n<p>Al t\u0103u (\u015fi pot spune \u201cal t\u0103u\u201d f\u0103r\u0103 vinov\u0103\u0163ia cu care a\u015f fi rostit aceste cuvinte dac\u0103 m-a\u015f fi aflat fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu tine),<\/p>\n<p>Etienne<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Text publicat \u00een volumul Trollywood, disponibil spre cump\u0103rare <a href=\"https:\/\/hyperliteratura.ro\/produs\/trollywood\/\">aici<\/a>. Foto: pixabay.com.\u00a0<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Drag\u0103 Heloise, \u015etiu c\u0103 e o naivitate \u2013 s\u0103 nu spun prostie \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului \u2013 s\u0103 \u00ee\u0163i scriu a\u015fa, acum, pentru c\u0103&#46;&#46;&#46;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":13715,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-13713","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-spicy"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/12\/mesaj.jpg?fit=1280%2C944&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13713","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13713"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13713\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13716,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13713\/revisions\/13716"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/13715"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13713"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13713"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13713"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}