{"id":14966,"date":"2018-05-19T11:23:33","date_gmt":"2018-05-19T08:23:33","guid":{"rendered":"http:\/\/lorenalupu.com\/blog\/?p=14966"},"modified":"2018-05-19T11:23:33","modified_gmt":"2018-05-19T08:23:33","slug":"zece-lucruri-care-mi-lipsesc-din-anii-90","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/zece-lucruri-care-mi-lipsesc-din-anii-90\/","title":{"rendered":"Zece lucruri care-mi lipsesc din anii 90"},"content":{"rendered":"<p>Pentru mul\u0163i dintre cititorii acestui blog, anii 90 au fost cea mai frumoas\u0103 perioad\u0103 a copil\u0103riei \u015fi adolescen\u0163ei lor.<\/p>\n<p>O parte dintre ei o sharuiesc obsesiv pe aia cu &#8220;Vai, ce frumos era c\u00e2nd nu aveam laptop \u015fi internet \u015fi m\u0103 puteam \u00eemprieteni doar cu cei zece copii de la mine din bloc, c\u0103 scara vecin\u0103 era deja coalizat\u0103 \u015fi dac\u0103 ne prindeau \u00een zona lor de joac\u0103, ne b\u0103teau de ne c*cam cu s\u00e2nge o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.&#8221;<\/p>\n<p>Vr\u0103jeal\u0103. Niciodat\u0103 nu m-am sim\u0163it mai bine dec\u00e2t acum. Sunt un om liber, fac lucrurile care-mi plac, am o reputa\u0163ie profesional\u0103 ok, o anumit\u0103 popularitate, \u015fi fiecare zi vine cu un motiv de bucurie, ceea ce nu e pu\u0163in. Pe net, pot colabora cu oameni din toate col\u0163urile universului, pot cunoa\u015fte munca \u015fi crea\u0163ia altor oameni din toate col\u0163urile universului, pot interac\u0163iona cu ei, \u015fi nu trebuie s\u0103 m\u0103 plac\u0103 cele zece pi\u0163ipoance de la mine din vecini, s\u0103 m\u0103 simt acceptat\u0103.<\/p>\n<p>Fiecare ne putem crea o comunitate, o bulicic\u0103, un grup de sprijin din oameni care g\u00e2ndesc asem\u0103n\u0103tor cu noi, \u015fi adeseori cineva din Kuala Lumpur \u00ee\u0163i poate asculta confesiunile de la miezul nop\u0163ii, cu relaxarea faptului c\u0103 nu-i cunoa\u015fte pe cei despre care vorbe\u015fti \u015fi, prin urmare, secretul t\u0103u este sf\u00e2nt.<\/p>\n<p>Serios, sunt mai apropiat\u0103 mintal \u015fi emo\u0163ional de mileniali, \u015fi nu pot nostalgiza cu &#8220;ce frumos vociferam cu vecina peste gard&#8221; nici s\u0103 m\u0103 ba\u0163i cu pietre.<\/p>\n<p>Dar exist\u0103 lucruri din anii 90 c\u0103rora le duc oarecum dorul, \u015fi m-am g\u00e2ndit s\u0103 ni le amintim \u00eempreun\u0103. Ca de obicei, dac\u0103 ave\u0163i alte regrete, b\u0103ga\u0163i cu \u00eencredere \u00een comentarii, dar f\u0103r\u0103 \u0163\u00e2fn\u0103 \u015fi ar\u0163ag, c\u0103 astea-s deal breakere.<\/p>\n<p><strong>10. Posterele cu vedete\u00a0<\/strong><\/p>\n<p>O s\u0103 sune ciudat pentru copiii de acum, dar, pe c\u00e2nd nu g\u0103seai pe net 97543256789 de poze cu Michael Jackson, aranjate dup\u0103 criterii, copil\u0103rie, anii 70, anii 80, anii 90, din concert, still photos, shootings, etc., faptul c\u0103 aveai UN POSTER cu Michael Jackson era o chestie.<\/p>\n<p>Puteai g\u0103si la chio\u015fcurile de pres\u0103 postere de sine st\u0103t\u0103toare, cu vedeta ta preferat\u0103. Sau \u00een centrul revistelor. Lumea f\u0103cea schimb de postere, le vindea, le cump\u0103ra. \u00cen func\u0163ie de num\u0103rul, dimensiunea \u015fi raritatea posterelor de\u0163inute, erai t\u0103tic sau un paria oarecare.<\/p>\n<p>\u015ei mai exista \u015fi lumea interlop\u0103 a posterelor: pe atunci, revistele nu erau \u00een folie de plastic \u015fi c\u00e2te unii furau postere, s\u0103 mai c\u00e2\u015ftige un ban din fangirlingul fraierilor.<\/p>\n<p>Am pl\u0103tit o dat\u0103 pe un poster cu Axl Rose \u015fase mii de lei vechi, \u00een condi\u0163iile \u00een care un suc \u00een ora\u015f costa o mie \u015fi o medita\u0163ie pe care o d\u0103deam (da, am dat medita\u0163ii \u00een liceu) costa dou\u0103 mii. Pe o bucat\u0103 de h\u00e2rtie care avea imprimat\u0103 imaginea unui c\u00e2nt\u0103re\u0163.<\/p>\n<p>OK?<\/p>\n<p><strong>9. Tetris\u00a0<\/strong><\/p>\n<p>\u00cemi amintesc cu emo\u0163ie c\u00e2nd mi-am cump\u0103rat de la ni\u015fte vecini care f\u0103ceau contraband\u0103 pare-mi-se cu m\u0103rfuri ungure\u015fti primul joc de Tetris.<\/p>\n<p>Era un aparat dreptunghiular plat, cam c\u00e2t un iPhone, dar mult mai gros, avea un ecran mare, func\u0163iona cu dou\u0103 baterii AA \u015fi slujea pentru jocul de Tetris. Potriveai cubule\u0163e care c\u0103deau de sus \u015fi, pe m\u0103sur\u0103 ce se umplea r\u00e2ndul, acesta disp\u0103rea. Scopul era s\u0103 nu te zide\u015fti p\u00e2n\u0103-n v\u00e2rf de unul singur.<\/p>\n<p>Dup\u0103 ora culc\u0103rii, jucam Tetris sub plapum\u0103 p\u00e2n\u0103 la trei noaptea. Pe m\u0103sur\u0103 ce scorul cre\u015ftea, cuburile veneau mai repede \u015fi mai repede, iar eu aveam un scor record care tindea spre paradis.<\/p>\n<p>C\u00e2nd s\u0103 ating paradisul, s-a terminat bateria. Iar dac\u0103 se termina bateria, invariabil o luai de la zero, iar asta m\u0103 frustra dincolo de cuvinte.<\/p>\n<p><strong>8) Fanta roz\u00a0<\/strong><\/p>\n<p>\u015eti\u0163i to\u0163i bancul cu &#8220;Tanti, ave\u0163i Fanta roz?&#8221; &#8220;Pui\u015for, toate avem fanta roz&#8221;.<\/p>\n<p>Azi, c\u00e2nd se vorbe\u015fte despre r\u0103coritoare, tonul este unul dispre\u0163uitor, Coca Cola e diabetul lichid, moartea \u00eembuteliat\u0103 \u015fi a\u015fa mai departe.<\/p>\n<p>\u00cen anii 90, Coca Cola \u015fi implicit Fanta, mai ales cea roz, dar \u015fi restul, erau un upgrade direct dup\u0103 sucul de la dozator, care avea gust de chimical\u0103, cancer \u015fi plastic. \u015ei totu\u015fi, \u00eel devora toat\u0103 lumea, \u00een toate aromele false posibile, cu o sete care nu se referea at\u00e2ta la rahatul \u0103la de suc, c\u00e2t la setea de valori occidentale, libertate \u015fi dreptul de a-\u0163i urm\u0103ri propriile idealuri.<\/p>\n<p>Prima gur\u0103 de Fanta roz a echivalat cu s\u0103rutul lui Dumnezeu. &#8220;Nu mai suntem sub bocancul comunist, lumea ni s-a deschis, \u015fi a f\u0103cut poc, exact ca un dop de b\u0103utur\u0103 carbogazoas\u0103.&#8221;<\/p>\n<p>Azi, cel mai rafinat buchet de Mouton Cadet nu echivaleaz\u0103 bucuria pe care mi-a st\u00e2rnit-o atunci prima mea sticl\u0103 de Fanta roz, care brusc era disponibil\u0103 la liber \u00een magazine \u015fi se putea bea dup\u0103 buget, c\u00e2t\u0103 voiai. \u015ei c\u00e2t\u0103 te l\u0103sau p\u0103rin\u0163ii.<\/p>\n<p><strong>7) Pornografia VHS\u00a0<\/strong><\/p>\n<p>&#8220;Lorenaaa!!! Vrei s\u0103 zici c\u0103 n-ai porno pe net s\u0103 te onanizezi p\u00e2n\u0103 faci infarct de prea mult orgasm??&#8221;<\/p>\n<p>Ba da. Dar exact aici e problema.<\/p>\n<p>Pornografia VHS nu era at\u00e2t de imediat accesibil\u0103. Implica organizare \u015fi eludarea aten\u0163iei adul\u0163ilor. Implica anticipare \u015fi t\u00e2njire, care erau \u00een sine mai palpitante \u015fi mai generatoare de adrenalin\u0103 dec\u00e2t actul de a vedea un penis intr\u00e2nd \u00eentr-un vagin.<\/p>\n<p>Senza\u0163ia de fruct interzis era mai incitant\u0103 dec\u00e2t con\u0163inutul propriu-zis al fructului interzis \u015fi momentul c\u00e2nd rulai caseta cu pixul, s\u0103 nu se prind\u0103 adul\u0163ii c\u0103 v-a\u0163i uitat la porno, era o penetrare mai vibrant\u0103 dec\u00e2t aceea a cuplului de pe ecran, filmat b\u0103tr\u00e2ne\u015fte, cu tehnic\u0103 de pe vremea lui pazvante.<\/p>\n<p><strong>6) Ruby Rose\u00a0<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen anii 90, \u00eenc\u0103 nu p\u0103trunseser\u0103 \u00een Rom\u00e2nia brandurile mari de drugstore, L&#8217;Oreal, Maybelline, Rimmel, etc. \u00cen schimb, toat\u0103 lumea &#8220;f\u0103cea Turcia&#8221; (a se \u00een\u0163elege c\u0103 f\u0103cea contraband\u0103 cu m\u0103rfuri turce\u015fti, aduse cu c\u00e2rca) \u015fi atunci, era superofert\u0103 de farduri de ochi, rimeluri, rujuri Ruby Rose. \u015ei pudre. Fondul de ten nu se inventase, sau dac\u0103 se inventase, nu \u015ftiam noi la ce se folose\u015fte, \u015fi sincer, nici nu aveam nevoie.<\/p>\n<p>Dar paletele acelea mari, colorate \u015fi sclipitoare de farduri Ruby Rose erau irezistibile. \u015ei ieftine.<\/p>\n<p>Ca fapt divers, acum c\u00e2\u0163iva ani, la o mutare, am g\u0103sit \u00een fundul unui geamantan o palet\u0103 extrem de veche Ruby Rose. Negrul \u015fi griurile erau complet consumate, culorile deschise total virgine.<\/p>\n<p>Am testat cu degetul pe dosul celeilalte m\u00e2ini c\u00e2teva nuan\u0163e. \u00cenc\u0103 aveau pigment strong.<\/p>\n<p>P\u0103i da, c\u0103 pe vremea aceea primerele \u015fi sprayurile fixative nu se inventaser\u0103 \u015fi fardul trebuia s\u0103 reziste prin for\u0163e proprii p\u00e2n\u0103 diminea\u0163a.<\/p>\n<p>\u015ei da, am aruncat-o. Acum am una de la Sephora, \u00een termen.<\/p>\n<p><strong>5) Cultura revistelor\u00a0<\/strong><\/p>\n<p>\u00cemi amintesc cu at\u00e2ta bucurie de revistele lucioase ale anilor 90, mai ales cele care veneau din Ungaria \u015fi Germania: articole mari, documentate, scrise de oameni care chiar \u015ftiau muzic\u0103, film, etc., care primeau un salariu decent \u015fi termeni rezonabili s\u0103-\u015fi scrie articolele, \u015fi care chiar se informau, ascultau, discutau, citeau.<\/p>\n<p>E bizar cum gratuitatea informa\u0163iei, specific\u0103 netului, a dus la irelevan\u0163a informa\u0163iei, \u015fi dup\u0103 cum vedem \u00een era alternative facts-urilor, la relativizarea informa\u0163iei.<\/p>\n<p>\u015ei acest lucru se vede \u015fi prin modul \u00een care au evoluat joburile de redactor. De la a\u015ftept\u0103rile legate de cultur\u0103, repere, calitate narativ\u0103, ale acelor vremuri, la preten\u0163ia de a livra zece \u015ftiri scurte, majoritatea clickbait, cu o singur\u0103 condi\u0163ie de baz\u0103: s\u0103 fac\u0103, dom&#8217;le, trafic.<\/p>\n<p><strong>4) MTV \u015fi VH1\u00a0<\/strong><\/p>\n<p>&#8220;Rahat, Lorena, MTV \u015fi VH1 exist\u0103 \u015fi azi!&#8221;<\/p>\n<p>Da, sigur. Dar \u00een anii 90, MTV \u015fi VH1 nu difuzau emisiuni cli\u015feice de doi bani, copiate dup\u0103 alte emisiuni cli\u015feice de doi bani, ci 90% muzic\u0103, \u015fi restul de 10%, interviuri cu arti\u015fti \u015fi cronici de albume. MTV se concentra pe muzica hot \u015fi bun\u0103 contemporan\u0103, VH1 pe anii 50, 60, 70, ba chiar 80.<\/p>\n<p>MTV \u015fi VH1 au fost sursele mele de inspira\u0163ie, de cultur\u0103 pop, de bucurie, de evadare. Pe atunci, industria muzical\u0103 \u00eenc\u0103 avea bani, pentru c\u0103 oamenii cump\u0103rau muzic\u0103, iar asta se vedea \u00een videoclipuri care erau veritabile scurt-metraje, dup\u0103 scenarii elaborate, interesante, pline de poezie \u015fi simbol.<\/p>\n<p><strong>3) Grunge\u00a0<\/strong><\/p>\n<p>Grunge era o muzic\u0103 pe care noi, adolescen\u0163ii depresivi din familii monoparentale, \u00een care comunicarea nu era un trend, o \u00een\u0163elegeam cel mai bine. Grunge era un lung r\u0103get de furie, de revolt\u0103 \u00eempotriva sistemului \u015fi de dorin\u0163\u0103 de eliberare.<\/p>\n<p>Un r\u0103get care ne-a ajutat pe mul\u0163i s\u0103 ne dep\u0103\u015fim limit\u0103rile \u015fi s\u0103 vis\u0103m dep\u0103rt\u0103ri. Pe unele dintre acestea le-am \u015fi cucerit, restul, urmeaz\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen plus, cum nici un tat\u0103 din anii 90 nu a pl\u0103tit vreun leu de child support, grunge era o mod\u0103 incredibil de ieftin\u0103. Blugi negri &#8220;de la ru\u015fi&#8221; (aka basarabenii care vindeau m\u0103rfuri ruse\u015fti), cei mai longevivi blugi pe care i-am v\u0103zut \u00een via\u0163a mea, plus c\u0103 erau \u015fi foarte ieftini; tricouri negre simple, pe care lipeai ce ab\u0163ibild de trup\u0103 \u00ee\u0163i pl\u0103cea \u0163ie, \u015fi c\u0103m\u0103\u015fi l\u0103l\u00e2i masculine cu carouri pe care le luai de la second hand.<\/p>\n<p>Grunge era un mod perfect de a face din rahat bici \u015fi din s\u0103r\u0103cie fe\u015f\u0103n.<\/p>\n<p><strong>2. Rockotecile\u00a0<\/strong><\/p>\n<p>Aveau un mobilier relativ ne\u015flefuit, format periodic din l\u0103zi de bere \u00eentoarse cu curu-n sus, aveau berea extrem de ieftin\u0103, pe m\u0103sura buzunarelor goale, de adolescen\u0163i, aveau cele mai jegoase bude din istorie &#8211; oricum, toat\u0103 lumea f\u0103cea pipi \u00een tufi\u015furile din spate &#8211; \u015fi, esen\u0163ial &#8211; aveau o varietate a rockului, vechi, nou, local, interna\u0163ional, mai lent, mai sup\u0103rat, dup\u0103 preferin\u0163e &#8211; care \u00ee\u0163i d\u0103dea tem\u0103 de \u0163op\u0103it toat\u0103 noaptea, p\u00e2n\u0103 la ora \u00eenchiderii.<\/p>\n<p>\u00cen anii 90, telefoanele mobile erau rare. \u015ei chiar dac\u0103 unii mai \u00eenst\u0103ri\u0163i le aveau, puteau fi folosite doar pentru sunat, dat SMS \u015fi jucat \u015farpe. Noi, am\u0103r\u0103\u015ftenii, ne duceam \u00een rockotec\u0103 cu un singur scop: s\u0103 ne chiar bucur\u0103m de muzic\u0103, de petrecere \u015fi de dans.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>1. P\u0103durile neatinse.\u00a0<\/strong><\/p>\n<p>\u015etiu c\u0103 v-am plictisit deja cu subiectul, dar c\u00e2nd eram eu copil, f\u0103ceam excursii interminabile \u00een p\u0103duri care erau verzi, dese, intacte \u015fi incredibil de frumoase. O bucurie pentru corp \u015fi spirit deopotriv\u0103.<\/p>\n<p>Acum, spre deosebire de \u0163\u0103rile civilizate, care \u00ee\u015fi protejeaz\u0103 zonele verzi ca pe o comoar\u0103 valoroas\u0103, mafia reunit\u0103 a tuturor partidelor de la guvernare a f\u0103cut defri\u015f\u0103ri lipsite de cel mai elementar bun sim\u0163 \u015fi a transformat cel pu\u0163in regiunea Harghita &#8211; Covasna, unde m-am n\u0103scut eu, \u00eentr-o zon\u0103 tragic\u0103.<\/p>\n<p>Singura moarte de VIP de anul \u0103sta la care am desf\u0103cut o \u015fampanie a fost cea a Drujbei lui Dumnezeu. Omul \u0103la \u015fi alte gunoaie umane de teapa lui mi-au ciop\u00e2r\u0163it copil\u0103ria \u015fi au f\u0103cut-o a\u015fchii. Sper s\u0103 mpar\u0103 to\u0163i de cancer la pl\u0103m\u00e2ni, cum a murit el, pentru c\u0103 e singura moarte pe care oamenii \u0103\u015ftia o merit\u0103.<\/p>\n<p>Scuza\u0163i rev\u0103rsarea de am\u0103r\u0103ciune din final, dar de c\u00e2te ori \u00eemi vizitez ora\u015ful natal \u015fi v\u0103d un alt versant de deal pustiit regret c\u0103 nu exist\u0103 magie neagr\u0103 \u015fi nu-i pot nimici pe \u0103\u015ftia cu c\u00e2teva blesteme bine \u0163intite.<\/p>\n<p>Foto: Martyn Goodacre \/ Getty Images.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<div>\u00a0***<\/div>\n<p>\u00ce\u0163i plac textele Trollywood? Po\u0163i sus\u0163ine \u015fi tu proiectul.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/paypal.me\/Trollywood\"><img data-recalc-dims=\"1\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-14577\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea-300x300.jpg?resize=300%2C300\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=300%2C300&amp;ssl=1 300w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=150%2C150&amp;ssl=1 150w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=768%2C768&amp;ssl=1 768w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=160%2C160&amp;ssl=1 160w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=320%2C320&amp;ssl=1 320w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=184%2C184&amp;ssl=1 184w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=600%2C600&amp;ssl=1 600w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=100%2C100&amp;ssl=1 100w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?w=931&amp;ssl=1 931w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pentru mul\u0163i dintre cititorii acestui blog, anii 90 au fost cea mai frumoas\u0103 perioad\u0103 a copil\u0103riei \u015fi adolescen\u0163ei lor. O parte dintre ei o&#46;&#46;&#46;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":14969,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-14966","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-spicy"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/Kurt-Cobain.jpg?fit=1600%2C949&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14966","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14966"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14966\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14972,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14966\/revisions\/14972"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/14969"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14966"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14966"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14966"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}