{"id":19191,"date":"2020-03-14T12:45:30","date_gmt":"2020-03-14T09:45:30","guid":{"rendered":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/?p=19191"},"modified":"2020-03-14T12:58:24","modified_gmt":"2020-03-14T09:58:24","slug":"clubul-de-filme-vechi-ratatouille","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/clubul-de-filme-vechi-ratatouille\/","title":{"rendered":"Clubul de filme vechi: Ratatouille"},"content":{"rendered":"<p><strong><em>Aceast\u0103 rubric\u0103 este dedicat\u0103 filmelor care ne-au sedus la vremea lor. Le revedem cu mintea \u0219i sensibilitatea de azi, \u0219i compar\u0103m experien\u021ba de acum, cu cea de atunci. <\/em><\/strong><\/p>\n<p>Ratatouille (2007) este cotat drept unul dintre cele mai bune filme de anima\u021bie produs de Pixar, poate cel mai original \u0219i mai creativ reprezentant al genului din anii 90 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 2006, c\u00e2nd au fost achizi\u021biona\u021bi de Disney. Lansat la scurt timp dup\u0103 achizi\u021bie, Ratatouille este o reflec\u021bie a valorilor care au pus Pixar pe hart\u0103: geniul s\u0103lbatic, inova\u021bia f\u0103r\u0103 concesii, aten\u021bia minu\u021bioas\u0103 la detalii \u0219i nara\u021biunea mereu captivant\u0103, care s\u0103 \u021bin\u0103 spectatorul cu sufletul la gur\u0103. La asta se adaug\u0103 un talent aparte de a crea personaje memorabile, extrem de bine definite \u0219i intens iubibile, respectiv de a reconstitui atmosfera romantic\u0103 \u0219i hedonist\u0103 a unui Paris boem \u0219i plin de \u0219arm. <\/p>\n<p>Povestea micului \u0219obolan de la \u021bar\u0103 pasionat de buc\u0103t\u0103rie fin\u0103 \u0219i de imaginea marelui buc\u0103tar Auguste Gusteau este o reinterpretare absolut fermec\u0103toare \u0219i n\u0103sc\u0103toare de nenum\u0103rate situa\u021bii nea\u0219teptate a unei teme primordiale din cinema: underdog-ul, personajul n\u0103scut \u00een s\u0103r\u0103cie, foame, lips\u0103 de \u0219anse care, datorit\u0103 energiei sale nest\u0103vilite, viziunii despre via\u021b\u0103 \u0219i disponibilit\u0103\u021bii de a lupta pentru un ideal, ajunge la locul binemeritat. <\/p>\n<p>Este o poveste despre autenticitate, excelen\u021b\u0103 \u0219i noble\u021be autentic\u0103 vs. snobism. G\u0103titul, abilitatea de a crea poezie a sim\u021burilor, este un simbol pentru capacitatea de a genera \u0219i de d\u0103rui experien\u021be senzoriale extraordinare; buc\u0103tarul e, din acest punct de vedere, un artist \u0219i un ini\u021biator. <\/p>\n<p>Oricine poate g\u0103ti. Acesta este titlul c\u0103r\u021bii lui Auguste Gusteau. La \u00eenceputul pove\u0219tii, \u00eel avem pe antagonistul aparent, criticul culinar Anton Ego (interpretat remarcabil cu vocea marelui actor clasic Peter O&#8217; Toole). Ego este insultat de sloganul &#8220;Oricine poate g\u0103ti&#8221;. \u00cel ia ad litteram, respectiv o reducere a actului artistic de \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 la mediocritate. Iar acest slogan \u00eel nemul\u0163ume\u015fte at\u00e2t de tare, \u00eenc\u00e2t \u00eei d\u0103 lui Gusteau recenzia negativ\u0103 care \u00eel face s\u0103 piard\u0103 o stea Michelin \u015fi s\u0103 moar\u0103 pe nea\u015fteptate din cauza loviturii. <\/p>\n<p>Remy e un \u015fobolan neobi\u015fnuit. Are sim\u0163uri ie\u015fite din comun, care \u00eel fac s\u0103 identifice ingrediente \u015fi, implicit, s\u0103 devin\u0103 controlorul de otr\u0103vuri al coloniei de \u015fobolani. Are un respect uria\u015f pentru creativitatea \u015fi capacitatea de produc\u0103tor a oamenilor, pentru gusturile \u015fi aromele pe care ace\u015ftia le pot f\u0103uri, \u015fi, important, pentru PROPRIA PERSOAN\u0102. Nu vrea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce gunoi toat\u0103 via\u0163a: vrea s\u0103 lucreze cu cele mai fine ingrediente. \u00cenva\u0163\u0103 s\u0103 citeasc\u0103, pentru a \u00een\u0163elege cartea lui Gusteau; adopt\u0103 o pozi\u0163ie vertical\u0103, spre deosebire de familia sa patruped\u0103, \u015fi vizioneaz\u0103 sear\u0103 de sear\u0103 lec\u0163iile lui Gusteau, \u00een casa b\u0103tr\u00e2nei care, de cum \u00eencepe emisiunea culinar\u0103, adoarme instant. <\/p>\n<p>Aceast\u0103 \u00eempletire a nara\u0163iunii aparent u\u015foare \u015fi atractive, de desen animat, cu teme profunde general &#8211; umane, d\u0103 m\u0103re\u0163ia acestui film \u015fi extraordinara lui calitate. <\/p>\n<p>Evident c\u0103 micul \u015fobolan cu calit\u0103\u0163i \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 uman\u0103 nu este recunoscut ca atare de nimeni. Nici de b\u0103tr\u00e2na c\u0103reia \u00eei fur\u0103 cartea lui Gusteau, nici de familia extins\u0103 de \u015fobolani, nici de celelalte persoane \u00eent\u00e2lnite pe drum. Are nevoie de un sidekick \u00eentr-o situa\u0163ie la fel de disperat\u0103. Iar acest sidekick este cel\u0103lalt underdog al pove\u015ftii, Alfredo Linguini. <\/p>\n<p>Alfredo este exact opusul lui Remy. Chinuit de o ne\u00eencredere visceral\u0103 \u00een for\u0163ele proprii, st\u00e2ngaci, timid \u015fi introvertit, e un prilej interminabil de slapstick comedy \u015fi gaguri fizice. De asemenea, e prima persoan\u0103 care \u00een\u0163elege talentul lui Remy \u015fi \u00eei ofer\u0103 un c\u0103min \u015fi prietenie. <\/p>\n<p>Lucr\u00e2nd \u00eempreun\u0103 ca un tot unitar, Remy \u015fi Alfredo genereaz\u0103 rena\u015fterea spiritului generos \u015fi inspirat al r\u0103posatului Gusteau. Alfredo pune la dispozi\u0163ie corpul fizic, material &#8211; \u00een fond, el se dovede\u015fte spre final a fi fiul lui Gusteau &#8211; iar Remy, mintea sclipitoare, vie, mereu preg\u0103tit\u0103 de solu\u0163ii noi &#8211; \u00een fond, el e vizitat frecvent de spiritul lui Gusteau, cu care poart\u0103 lungi conversa\u0163ii, iar metafor\u0103 mai explicit\u0103 nu se poate. <\/p>\n<p>Acum, desigur, eu simplific p\u00e2n\u0103 la nivel de schem\u0103 povestea, \u0219i e cel mai nedrept lucru pe care \u00eel po\u021bi face cu un film ca Ratatouille. Pentru c\u0103 frumuse\u021bea artistic\u0103 a lui Ratatouille st\u0103 \u00een detalii. Detalii gr\u0103itoare, detalii emo\u021bionante, detalii hazlii. Detalii realiste, cum ar fi asprimea f\u0103r\u0103 urm\u0103 de menajamente a mae\u0219trilor buc\u0103tari fa\u021b\u0103 de ucenic. <\/p>\n<div class=\"video-container\"><span class=\"embed-youtube\" style=\"text-align:center; display: block;\"><iframe loading=\"lazy\" class=\"youtube-player\" width=\"700\" height=\"394\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/GgiK-HWKPjw?version=3&#038;rel=1&#038;showsearch=0&#038;showinfo=1&#038;iv_load_policy=1&#038;fs=1&#038;hl=en-US&#038;autohide=2&#038;wmode=transparent\" allowfullscreen=\"true\" style=\"border:0;\" sandbox=\"allow-scripts allow-same-origin allow-popups allow-presentation allow-popups-to-escape-sandbox\"><\/iframe><\/span><\/div>\n<p>Dialogul e de o inteligen\u021b\u0103, un umor, spirit \u0219i cochet\u0103rie impecabile, \u00eentrep\u0103trunse cu acea nea\u0219teptat\u0103 profunzime care te suprinde, \u00een cele mai nea\u0219teptate momente. Cum ar fi micul duel verbal \u00eentre Alfredo, dovedit \u00eentre timp a fi fiul nelegitim al lui Gusteau \u0219i adev\u0103ratul mo\u0219tenitor al restaurantului, \u0219i criticul Anton Ego, cel mai fioros du\u0219man al restaurantului \u0219i spiritului Gusteau. <\/p>\n<p>&#8220;Sunte\u0163i cam slab pentru un om c\u0103ruia \u00eei place m\u00e2ncarea&#8221;, surprinde Alfredo pe toat\u0103 lumea cu o observa\u0163ie profund\u0103, cum fac adeseori oamenii eticheta\u0163i drept t\u00e2mpi\u0163ei inofensivi.<br \/>\n&#8220;Mie nu \u00eemi place m\u00e2ncarea, eu iubesc m\u00e2ncarea!&#8221; riposteaz\u0103 Ego. &#8220;\u015ei dac\u0103 n-o iubesc, n-o \u00eenghit&#8221;. <\/p>\n<p>Subit, orizontul de motiva\u0163ii al personajului se schimb\u0103 la 180 de grade, \u015fi \u00een\u0163elegem c\u0103 extremul s\u0103u sarcasm e semn al aceleia\u015fi aspira\u0163ii spre absolut care l-a f\u0103cut pe micul \u015fobolan de la \u0163ar\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103 experimenteze liber cu tainele fine dining-ului. <\/p>\n<p>C\u00e2nd, \u00een sf\u00e2r\u015fit, Ego vine \u00eel s\u0103 testeze pe noul buc\u0103tar extraordinar de la restaurantul lui Gusteau, ceea ce comand\u0103, \u00eenainte de toate, este &#8220;perspectiv\u0103&#8221;. \u015ei exact perspectiv\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 primeasc\u0103. <\/p>\n<p>Din buc\u0103t\u0103ria manipulat\u0103 impecabil de \u015fobolanii lui Remy &#8211; unul dintre gagurile irezistibile ale comediei &#8211; (pentru c\u0103 exact \u00een marea sear\u0103, toat\u0103 echipa de buc\u0103tari umani \u00ee\u015fi predase \u015for\u0163ul \u015fi-\u015fi d\u0103duse demisia) &#8211; vine o por\u0163ie apetisant\u0103 de ratatouille. Tocana tradi\u0163ional rustic\u0103 a francezilor. O aluzie la originea umil\u0103 a lui Remy. Dar totodat\u0103 un simbol al trezirii sim\u0163urilor, al reconect\u0103rii la fibra umanit\u0103\u0163ii profunde, pentru Ego. Scena \u00een care acesta gust\u0103 din por\u0163ia de ratatouiile aranjat impecabil \u00een farfurie este un moment iconic al istoriei filmului, indiferent c\u00e2t\u0103 caterinc\u0103 \u015fi parodii s-au f\u0103cut pe subiect. (La ce e bun internetul, dac\u0103 nu la caterinc\u0103 \u015fi parodii.) <\/p>\n<p>Iar momentul \u00een care Ego face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu buc\u0103tarul care a r\u0103spuns nevoii sale de perfec\u0163iune \u00een arta culinar\u0103 &#8211; \u015fi descoper\u0103 c\u0103 acesta e un \u015fobolan gri &#8211; este revelator \u015fi deschiz\u0103tor de mentalit\u0103\u0163i. \u00cen acea secund\u0103, Ego \u00een\u0163elege la nivel profund mesajul lui Gusteau. <\/p>\n<p>Nu oricine poate g\u0103ti, \u015fi nu oricine este recomandat s\u0103 o fac\u0103, dar adev\u0103ratul talent poate ap\u0103rea de oriunde, \u015fi trebuie respectat ca atare. <\/p>\n<p>Dincolo de frumuse\u0163ea execut\u0103rii, dincolo de umorul situa\u0163iilor, dincolo de realismul document\u0103rii &#8211; autorii au f\u0103cut voluntariat \u00een buc\u0103t\u0103rii de lux, pentru a recrea o buc\u0103t\u0103rie profesionist\u0103 a\u015fa cum este ea &#8211; Ratatouille r\u0103m\u00e2ne o experien\u0163\u0103 \u00een\u0103l\u0163\u0103toare \u015fi detoxifiant\u0103 emo\u0163ional. <\/p>\n<p>Binele nu triumf\u0103 \u00eentotdeauna. Localul lui Gusteau este \u00eenchis pentru infesta\u0163ia cu \u015fobolani. Dar chiar atunci c\u00e2nd binele nu triumf\u0103, g\u0103se\u015fte \u00een sine resurse de mai bine. Rise like a phoenix, cum ar spune sora mea spiritual\u0103 Conchita, care m\u0103 viziteaz\u0103 mintal s\u0103 poarte dialoguri cu mine exact cum \u00eel vizita Gusteau pe Remy. Lol. <\/p>\n<p>***<\/p>\n<p>\u00ce\u0163i plac textele Trollywood? Sus\u0163ine \u015fi tu proiectul.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/paypal.me\/Trollywood\"><img data-recalc-dims=\"1\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-14577\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea-300x300.jpg?resize=300%2C300\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=300%2C300&amp;ssl=1 300w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=150%2C150&amp;ssl=1 150w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=768%2C768&amp;ssl=1 768w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=160%2C160&amp;ssl=1 160w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=320%2C320&amp;ssl=1 320w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=184%2C184&amp;ssl=1 184w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=600%2C600&amp;ssl=1 600w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?resize=100%2C100&amp;ssl=1 100w, https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea.jpg?w=931&amp;ssl=1 931w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n<p>***<br \/>\nVrei s\u0103 m\u0103 urm\u0103re\u015fti \u00een social media? \u00cemi po\u0163i da like pe <a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/lorenaalmighty\/\"><strong>Facebook<\/strong><\/a>, follow pe <strong><a href=\"https:\/\/twitter.com\/lorenalupu\">Twitter<\/a><\/strong> \u015fi <strong><a href=\"https:\/\/www.instagram.com\/lorena.lup\/\">Instagram<\/a><\/strong>.<\/p>\n<p>***<\/p>\n<p>Ascult\u0103 Jet pe <strong><a href=\"https:\/\/open.spotify.com\/album\/3ahSP7bHbzcKsWtGDdzRLK\">Spotify<\/a><\/strong>, cump\u0103r\u0103 piesa pe <a href=\"https:\/\/music.apple.com\/album\/id\/1497428911\"><strong>iTunes<\/strong><\/a> sau pe <a href=\"https:\/\/www.amazon.com\/Jet\/dp\/B084DZ4W5J\"><strong>Amazon Music<\/strong><\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Aceast\u0103 rubric\u0103 este dedicat\u0103 filmelor care ne-au sedus la vremea lor. Le revedem cu mintea \u0219i sensibilitatea de azi, \u0219i compar\u0103m experien\u021ba de acum,&#46;&#46;&#46;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":19192,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-19191","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-spicy"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/ratatouille.jpg?fit=1000%2C563&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19191","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19191"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19191\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19195,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19191\/revisions\/19195"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/19192"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19191"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19191"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19191"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}