{"id":20798,"date":"2020-11-24T13:56:41","date_gmt":"2020-11-24T10:56:41","guid":{"rendered":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/?p=20798"},"modified":"2020-11-24T13:56:41","modified_gmt":"2020-11-24T10:56:41","slug":"si-barbatii-pot-face-cancer-mamar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/si-barbatii-pot-face-cancer-mamar\/","title":{"rendered":"\u015ei b\u0103rba\u0163ii pot face cancer mamar"},"content":{"rendered":"

Anual, 2 milioane de femei din toat\u0103 lumea sunt diagnosticate cu cancer la s\u00e2n. Este cea mai comun\u0103 form\u0103 de cancer pentru doamne \u015fi domni\u0163e, \u015fi taman de aceea, multe institute \u015fi asocia\u0163ii care au ca obiect de activitate drepturile \u015fi s\u0103n\u0103tatea femeilor fac awareness intens pe subiect, \u00een ideea c\u0103, dac\u0103 un cancer e depistat \u00een stadiu incipient, se trateaz\u0103 mai repede \u015fi mai u\u015for.<\/p>\n

\u00cen mediul urban, femeile \u015ftiu c\u0103 pot face cancer la s\u00e2n \u015fi o bun\u0103 parte se prezint\u0103 la control de rutin\u0103 de dou\u0103 ori pe an. \u00cen mediul rural, informa\u0163ia circul\u0103, desigur, mai greu, dar se poate lucra la asta.<\/p>\n

Un subiect despre care se scrie mult, mult mai pu\u0163in este cancerul la s\u00e2n la b\u0103rba\u0163i. Lor nu li se spune nici m\u0103car faptul c\u0103 exist\u0103 posibilitatea. De aceea, stau lini\u015fti\u0163i cu iluzia c\u0103 e la fel de improbabil cum ar fi pentru mine un cancer la prostat\u0103.<\/p>\n

Eu, de obicei, nu preiau articole. Dar pe acesta \u00eel preiau, cu men\u0163ionarea sursei (prevention.com<\/a>) pentru c\u0103 mi se pare o problem\u0103 serioas\u0103 \u015fi important\u0103. Desigur, voi scurta \u015fi adapta textul, pentru c\u0103 \u00eemi cunosc cititorii, \u015fi \u015ftiu c\u0103 lungimea conteaz\u0103 (dar invers).<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00cen 2012, Len Robertson, un profesor de muzic\u0103 \u015fi muzician de 46 de ani din Brooklyn, New York, a remarcat un fluid care ie\u015fea din sf\u00e2rcul st\u00e2ng. Omul s-a \u00eengrijorat \u015fi s-a prezentat prompt la un mamolog (adic\u0103 un specialist al bolilor specifice s\u00e2nilor). Articolul nu spune cum s-o fi sim\u0163it \u00een sala de a\u015fteptare, singur b\u0103rbat \u00eentre doamne, ideea e c\u0103 specialista i-a g\u0103sit o tumor\u0103 benign\u0103 (noncanceroas\u0103) \u015fi l-a operat. Iar omul \u015fi-a v\u0103zut de ale lui.<\/p>\n

\u015ease ani mai t\u00e2rziu, \u00een 2018, b\u0103rbatul, acum de 52 de ani, ducea o via\u0163\u0103 fit, mergea la sal\u0103, s\u0103 ridice greut\u0103\u0163i, era \u00een form\u0103. De aceea, \u00eentr-o zi, c\u00e2nd a sim\u0163it o durere intens\u0103 \u00een piept, presupus c\u0103-\u015fi for\u0163ase un mu\u015fchi. Apoi, zona a \u00eenceput s\u0103 se umfle. A vorbit cu un tovar\u0103\u015f de antrenamente, \u0103la a fost de aceea\u015fi p\u0103rere. C\u0103 \u015fi-a for\u0163at un mu\u015fchi \u015fi c\u0103 e cazul s\u0103 ia o pauz\u0103 p\u00e2n\u0103-\u015fi revine.<\/p>\n

A trecut o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, ba chiar dou\u0103, umfl\u0103tura era tot acolo. Omul nostru s-a dus la acela\u015fi mamolog. Tipa i-a f\u0103cut o ecografie.<\/p>\n

\u00cen mijlocul examenului, a dat un telefon \u015fi i-a spus lui Robertson s\u0103 scoat\u0103 un sunet. Omul s-a executat. Apoi, specialista i-a explicat: \u00een timp ce vorbe\u015fti, orice \u0163esut noncanceros din zona respectiv\u0103 se mi\u015fc\u0103.<\/p>\n

Ei, bine, al lui nu se mi\u015fcase.<\/p>\n

Atunci, medicul i-a f\u0103cut o mamografie de \u00eendat\u0103 \u015fi a dat din nou un telefon, s\u0103 discute rezultatele. Omul nostru s-a prins c\u0103 e groas\u0103. Dup\u0103 o serie de biopsii, \u015fi-a primit diagnosticul \u00een septembrie 2018: cancer mamar de gradul al II-lea. Ceea ce \u00eensemna c\u0103 ai tumori mai mari, dar \u00eenc\u0103 nu au dat \u00een metastaz\u0103 \u015fi nu au migrat spre alte zone ale corpului s\u0103u. El avea dou\u0103 tumori \u00een s\u00e2nul st\u00e2ng, \u015fi ambele \u00een cre\u015ftere. Fuseser\u0103 depistate la timp.<\/p>\n

“Habar n-am avut c\u0103 un b\u0103rbat poate face cancer mamar”, a declarat omul.<\/p>\n

Nici spitalul din zon\u0103, care \u00eei d\u0103duse diagnosticul, nu avea cum s\u0103-l trateze, dat\u0103 fiind raritatea cazurilor. Erau preg\u0103ti\u0163i strict pentru femei. Dar Federa\u0163ia Unit\u0103 a Profesorilor din New York, sindicatul din care f\u0103cea parte, i-a f\u0103cut lipeala cu Memorial Sloan Kettering Cancer Center din Manhattan. Unde i s-a promis c\u0103 totul va fi bine.<\/p>\n

A urmat o dubl\u0103 mastectomie, urmat\u0103 de chemoterapie. \u015faisprezece sesiuni timp de patru luni. \u00cen timpul tratamentului, omul nostru, singurul b\u0103rbat care st\u0103tea \u00een sala de a\u015fteptare pentru tratamentul cancerului mamar, a cunoscut mai multe femei dec\u00e2t a crezut vreodat\u0103 c\u0103 va cunoa\u015fte, \u015fi a asistat la multe situa\u0163ii care i-au fr\u00e2nt inima. Pentru c\u0103 organismul lui era puternic, cancerul a fost depistat de timpuriu \u015fi nu s-a r\u0103sp\u00e2ndit, dar multe colege de suferin\u0163\u0103 aflau c\u0103 nu mai e nimic de f\u0103cut pentru ele.<\/p>\n

\u00cen octombrie 2020, omul a fost declarat s\u0103n\u0103tos, dar \u00een urma experien\u0163ei cutremur\u0103toare, a decis s\u0103 devin\u0103 un promotor al preven\u0163iei cancerului la s\u00e2n, un sus\u0163in\u0103tor al bolnavilor \u015fi a continuat s\u0103 fac\u0103 vizite la centrul de cancer din Manhattan, pentru c\u0103, \u00een timpul tratamentului, intrase \u00een corul \u00eenfiin\u0163at de institu\u0163ie ca form\u0103 de terapie pentru bolnavi, Rising Voices. Nu mai are cancer, nu mai are nici \u0163esut mamar, deci posibilitatea recidivei e infim\u0103, dar are \u00een continuare o voce. La propriu \u015fi la figurat.<\/p>\n

Simptomele care pot indica prezen\u0163a cancerului mamar sunt:<\/p>\n

-o umfl\u0103tur\u0103 sau o zon\u0103 mai dens\u0103 \u00een interiorul s\u00e2nului, \u00een apropiere sau \u00een zona de sub bra\u0163.<\/p>\n

-o schimbare \u00een forma sau dimensiunea s\u00e2nului.<\/p>\n

-piele umflat\u0103, \u00eenro\u015fit\u0103 sau descuamat\u0103\u00a0 a s\u00e2nului, a sf\u00e2rcului sau a areolei, sau alte simptome de irita\u0163ii ale pielii<\/p>\n

-scurgeri din sf\u00e2rc, durere, sau inversiune a sf\u00e2rcului (retragere \u00een interior)<\/p>\n

Factorii de risc sunt:<\/p>\n

-v\u00e2rsta mai \u00eenaintat\u0103: – ca \u015fi \u00een cazul femeilor, b\u0103rba\u0163ii afecta\u0163i de cancer mamar sunt majoritar trecu\u0163i de 50 de ani<\/p>\n

-obezitate<\/p>\n

-muta\u0163ii genetice (BRCA 1 \u015fi 2)<\/p>\n

-istoric de cancer mamar \u00een familie<\/p>\n

-nivelul \u00eenalt de estrogen<\/p>\n

-istoric de terapie cu radia\u0163ii \u00een zona pieptului.<\/p>\n

 <\/p>\n

***<\/p>\n

Dac\u0103 \u0163i-a pl\u0103cut acest articol,\u00a0sus\u0163ine site-ul cu o dona\u0163ie<\/a>.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

***
\nVrei s\u0103 m\u0103 urm\u0103re\u015fti \u00een social media? \u00cemi po\u0163i da like pe\u00a0Facebook<\/strong><\/a>, follow pe\u00a0Twitter<\/a><\/strong>\u00a0\u015fi\u00a0Instagram<\/a><\/strong>, subscribe pe\u00a0YouTube<\/a><\/strong>.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anual, 2 milioane de femei din toat\u0103 lumea sunt diagnosticate cu cancer la s\u00e2n. Este cea mai comun\u0103 form\u0103 de cancer pentru doamne \u015fi...<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":20801,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-20798","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-spicy"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/chest.jpg?fit=640%2C456&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20798","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20798"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20798\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20802,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20798\/revisions\/20802"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/20801"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20798"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20798"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20798"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}