Desigur, nu francezii au inventat alcoolul. De c\u00e2nd omul grotelor a descoperit c\u0103 diverse fructe dulci pot fermenta \u015fi din asta iese o licoare magic\u0103 numai bun\u0103 s\u0103 \u00eenece amarul, po\u015firci de toate tipurile au ap\u0103rut \u00een toate col\u0163urile planetei. Dar francezii au \u00eennobilat alcoolul, l-au transformat \u00een art\u0103 a sim\u0163urilor. Rafinatele vinuri fran\u0163uze\u015fti au creat standarde noi interna\u0163ionale, precum \u015fi reguli de delectare rafinat\u0103, cu aten\u0163ie pentru etichet\u0103. <\/p>\n\n\n\n
Parfumurile <\/strong><\/p>\n\n\n\n Arta miresmelor dateaz\u0103 \u015fi ea din antichitate. Dar, dat\u0103 fiind luxurianta via\u0163\u0103 de curte a francezilor, \u00eenainte ca apa curent\u0103 s\u0103 fi devenit o utilitate u\u015for de accesat, industria parfumurilor s-a dezvoltat ca o necesitate diplomatic\u0103, \u00een primul r\u00e2nd \u015fi ca un mijloc de seduc\u0163ie, \u00een al doilea. \u00cenc\u0103 \u015fi azi, Fran\u0163a e \u0163ara celor mai renumite parfumuri, iar brandurile ei controleaz\u0103 30% din pia\u0163a global\u0103. Dup\u0103 cum a spus-o \u015fi Marilyn Monroe, o pic\u0103tur\u0103 de Chanel no. 5 e singura vestimenta\u0163ie de care ai nevoie. <\/p>\n\n\n\n Moda<\/strong><\/p>\n\n\n\n Apropo de vestimenta\u0163ie. Fran\u0163a e \u0163ara care a inventat STILUL. \u00cen toat\u0103 diversitatea lui. De la opulen\u0163a \u015fi exagerarea rococo la simplitatea androgin\u0103 a lui Chanel, de la r\u0103zboiul de \u0163esut Jacquard la ma\u015fina de cusut modern\u0103, de la denim, materialul folosit pentru blugi \u015fi tricoul modern, creat de Rene Lacoste, p\u00e2n\u0103 la stilata (\u015fi iritanta) fust\u0103 creion a lui Christian Dior sau croiala A-line ampl\u0103 a lui Yves Saint Laurent, moda vine din Fran\u0163a, odat\u0103 cu ideea hainelor ca expresie a personalit\u0103\u0163ii. (Sau a vanit\u0103\u0163ii, uneori) <\/p>\n\n\n\n Literatura <\/strong><\/p>\n\n\n\n Din nou, nu Fran\u0163a a pus condeiul pe papirus prima oar\u0103. Dar, exact ca \u015fi \u00een cazul celorlalte subpuncte, pasiunea pentru literatur\u0103 \u015fi frumuse\u0163ea limbii vorbite \u015fi scrise, \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd, investi\u0163iile nobilimii \u015fi monarhiei \u00een munca scriitorilor talenta\u0163i au dus la un tezaur cultural imens, reprezentativ pentru \u00eentreaga istorie a libert\u0103\u0163ii, \u015fi care a influen\u0163at \u00een mod fundamental evolu\u0163ia cultural\u0103 a \u00eentregii Europe. <\/p>\n\n\n\n Cinematografia <\/strong><\/p>\n\n\n\n Serile noastre de Netflix \u015fi chill nu ar fi existat f\u0103r\u0103 istorica sear\u0103 din 1895 c\u00e2nd fra\u0163ii Lumiere au realizat pentru prima oar\u0103 \u00een lume o proiec\u0163ie cinematografic\u0103. Industria filmului francez a avut o evolu\u0163ie absolut captivant\u0103. Nu la fel de mainstream \u015fi de comercial ca Hollywood, acesta a r\u0103mas mereu o form\u0103 de crea\u0163ie artistic\u0103 original\u0103, cu o voce \u015fi o estetic\u0103 memorabile. <\/p>\n\n\n\n Libertinajul <\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00centr-o lume \u00eencorsetat\u0103 de idei pu\u0163ine \u015fi fixe, izvor\u00e2te predominant din bezna fanatismului religios, care reduceau sexul o activitate strict reproductiv\u0103 \u015fi interziceau femeii orice form\u0103 de cochet\u0103rie sau excentricitate, “s\u0103 nu atrag\u0103 aten\u0163ia”, Fran\u0163a s-a caracterizat mereu printr-o libertate a moravurilor atipic\u0103. Desigur, asta a avut \u015fi consecin\u0163e nepl\u0103cute, cum ar fi periodice epidemii de sifilis care f\u0103ceau ravagii, pentru c\u0103 penicilina urma s\u0103 se inventeze abia \u00een 1928, dar, comparativ cu vie\u0163ile sumbre de negare de sine \u015fi frustrare continu\u0103 \u00een care tr\u0103ia restul Europei cre\u015ftine, parc\u0103 preferi s\u0103 mori fericit. <\/p>\n\n\n\n Feminismul modern <\/strong><\/p>\n\n\n\n Ideea drepturilor civice \u015fi votului pentru femei a fost enun\u0163at\u0103 prima oar\u0103 \u00een timpul vestitei Revolu\u0163ii din 1789, \u015fi, de\u015fi proiectul ini\u0163ial a fost respins \u00een acel moment, s-au organizat periodic cercuri \u015fi grupuri feministe, care duceau \u00een mod militant un stil de via\u0163\u0103 cotat drept “masculin”, refuz\u00e2nd rolurile de so\u0163ie \u015fi mam\u0103, incit\u00e2nd indignarea opiniei publice. Lupta pentru drepturile femeilor a c\u00e2\u015ftigat o nou\u0103 amploare \u00een timpul revolu\u0163iei din 1848, iar \u00een 1871 a ap\u0103rut Union des Femmes, prima mi\u015fcare politic\u0103 feminist\u0103 oficial\u0103, cu o agend\u0103 care includea drepturi egale, salarii egale, dreptul la educa\u0163ie laic\u0103 \u015fi profesional\u0103 pentru fete \u015fi dreptul femeilor de a cere divor\u0163. \u00cen 1900 a ap\u0103rut \u015fi primul avocat femeie, iar \u00een 1946, la doi ani dup\u0103 ob\u0163inerea dreptului la vot, femeile au primit \u015fi permisiunea de a de\u0163ine func\u0163ia de judec\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n Chiar dac\u0103 rezultatele au fost ob\u0163inute abia \u00eentr-un secol \u015fi jum\u0103tate, activismul feminist francez a influen\u0163at lupta pentru emanciparea femeii \u00een \u00eentreaga lume. <\/p>\n\n\n\n Sistemul metric <\/strong><\/p>\n\n\n\n Tot \u00een timpul revolu\u0163iei franceze a ap\u0103rut \u015fi ideea unui sistem de m\u0103surare clar \u015fi u\u015for de \u00een\u0163eles pentru toat\u0103 lumea. \u00cenainte, fiecare provincie \u015fi col\u0163i\u015for de \u0163ar\u0103 aveau propriile sisteme de m\u0103surare, iar stabilirea unor dimensiuni clare era dificil\u0103 spre imposibil\u0103. <\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 azi avem un mod de m\u0103sura orice, de la terenuri \u015fi construc\u0163ii \u015fi p\u00e2n\u0103 la cantitatea de material necesar\u0103 pentru un outfit nou de pus pe Instagram, acest lucru se datoreaz\u0103 poporului francez <\/p>\n\n\n\n Stomatologia <\/strong><\/p>\n\n\n\n E greu de imaginat cum, \u00een trecut, singura \u00eengrijire dentar\u0103 disponibil\u0103 era b\u0103rbierul ora\u015fului, care \u00ee\u0163i d\u0103dea un p\u0103h\u0103rel de rachiu, s\u0103 prinzi curaj, apoi \u00ee\u0163i scotea m\u0103selele supur\u00e2nde cu un cle\u015fte. Pe viu. <\/p>\n\n\n\n Preocuparea specific fran\u0163uzeasc\u0103 pentru frumuse\u0163e, care nu era satisf\u0103cut\u0103 de dantura de tip dinte – gaur\u0103 – lips\u0103 – pauz\u0103, e responsabil\u0103 \u015fi pentru dezvoltarea a ceea ce numim azi stomatologie. Tat\u0103l \u00eengrijirii dentare a fost chirurgul francez Pierre Fauchard (1679 – 1761). Acesta a fost pionierul chirurgiei orale \u015fi maxilofaciale, \u015fi a creat nenum\u0103rate instrumente pentru tratarea danturii, a descoperit diverse formule de plombe pentru carii, a realizat primele implanturi dentare pentru a \u00eenlocui din\u0163i lips\u0103 \u015fi a creat primele aparate dentare pentru corectura pozi\u0163iei gre\u015fite a din\u0163ilor. A publicat \u00een 1728 primul manual de stomatologie, “Chirurgul dentist”. <\/p>\n\n\n\n Ma\u015finile <\/strong><\/p>\n\n\n\n Ideea unui vehicul alimentat de un combustibil care s\u0103 asigure transport rapid \u015fi relativ sigur la distan\u0163e mari era una care incita imagina\u0163ia dintotdeauna. Dar un inginer francez, Nicolas – Joseph Cugnot, a creat primul model func\u0163ional de automobil, \u00een 1769, pentru uzul armatei. Inven\u0163ia lui a stat la baza modelelor mai sofisticate \u015fi mai accesibile de mai t\u00e2rziu. <\/p>\n\n\n\n Patrie a seduc\u0163iei decadente, dar \u00een acela\u015fi timp, a idealurilor nobile de libertate, egalitate, fraternitate, Fran\u0163a e o \u0163ar\u0103 care merit\u0103 s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een fiecare zi. Influen\u0163a ei e \u00eentip\u0103rit\u0103 \u00een identitatea europeanului de azi, la un nivel at\u00e2t de intim, \u00eenc\u00e2t devine pe alocuri dificil de particularizat. Iar acest lucru ne face pe to\u0163i mai chic. <\/p>\n\n\n\n ***<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 v-a pl\u0103cut acest text, pute\u021bi sus\u0163ine activitatea siteului cu o dona\u0163ie. Aici<\/strong><\/a>.<\/p>\n\n\n\n *** Azi e ziua na\u0163ional\u0103 a Fran\u0163ei. Superputerea care a ocupat mai pu\u0163ine colonii dec\u00e2t Anglia sau Spania, dar a ob\u0163inut oricum domina\u0163ie global\u0103 \u00een...<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":23580,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-23579","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-spicy"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/macarons-gf809ff5d6_640.jpg?fit=640%2C384&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23579","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23579"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23579\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23582,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23579\/revisions\/23582"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/23580"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23579"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23579"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23579"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"https:\/\/i2.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea-300x300.jpg?resize=300%2C300\")
<\/a><\/figure>\n\n\n\n
Vrei s\u0103 m\u0103 urm\u0103re\u015fti \u00een social media? \u00cemi po\u0163i da like pe Facebook<\/strong><\/a>, follow pe Twitter<\/a><\/strong> \u015fi Instagram<\/a><\/strong>, subscribe pe YouTube<\/a><\/strong>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"