Scrisorica de azi spune a\u015fa:<\/p>\n\n\n\n
***<\/p>\n\n\n\n
Buna,<\/strong><\/p>\n\n\n\n Iti scriu pentru prima oara deoarece cred ca o opinie din exterior a cuiva care are un istoric familial oarecum asemanator cu al meu ar fi binevenita. Toate numele au fost schimbate cu exceptia noului nume al tatalui, ca sa iti faci o idee ca nu e chiar generic.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Ca multi decretei, nu am fost un copil dorit si iubit, ci necesar si tolerat. Pe vremea raposatului se acordau camere in apartamente in functie de numarul copiilor, si ca sa nu aiba roomies maica-mii i s-a pus in vedere ca trebuie sa faca un copil. Taica-meu m-a recunoscut si s-a facut nevazut; nu l-am cunoscut niciodata. Mama nu cred ca era pregatita sa fie parinte la varsta la care m-a facut, asa ca m-a lasat la bunicii materni si a disparut vreo 6 luni(mi-au soptit ei in casca), dupa care relatia mea cu ea s-a rezumat in mare la a sta inchisa intr-o camera cat ea statea la cafea cu maica-sa. Abia prin adolescenta am devenit mai apropiate. Bunicul a fost singura persoana care m-a iubit, bunica-mea, daca nu veneam cu 10 acasa avea grija sa imi spuna ca i-am distrus viata. <\/strong><\/p>\n\n\n\n De mica mi s-au povestit chestii despre taica-meu, despre bunica-su, care l-a luat ingrija cand a fost parasit de parinti si nu a fost de acord sa ma nasc sau sa ma recunoasca, despre cum intentiona sa il adopte si noul lui nume de familie urma sa fie Serban, despre cum statea din blocul de langa scoala mea generala.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Intre timp, mi-am ingropat bunicii si mama, dar am ramas cu unele intrebari la care terapia nu m-a ajutat sa gasesc raspunsuri. Credeam ca am ingropat bine intrebarile astea sub grijile cotidiene si viata personala, ca la cei 30+ ani ai mei am trecut peste, insa recent au iesit la suprafata.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Am intrat acum niste ani in grupurile scolii mele generale si liceului, care m-au ajutat sa iau legatura cu unii din fostii mei colegi. Din cand in cand mai vad postari pe ele. Eram la cumparaturi si am vazut o postare, dar am dat din greseala refresh inainte sa o citesc. Nu stiu de ce, dar am intrat pe grup sa vad despre ce era vorba; era ceva de la un fost profesor din generala. Cum stateam la coada la casa, dau cateva scrolluri, si lo and behold, o vad: “Buna ziua, imi caut colegii din promotia 1900toamna, numele meu pe vremea aceea era Ionescu Gigel.” Ionescu Gigel fiind numele tatalui meu din buletin, Serban Gigel fiind numele tipului care a postat intrebarea pe grup, care ar fi fost si numele tatalui meu dupa adoptie. Am facut calculul anilor, a dat bine. Si are sens ca a urmat aceeasi scoala generala, daca locuia fix langa. Ar putea fi o coincidenta, ar putea fi.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Si ma mananca sa ii scriu. Nu vreau nimic de la el, corabia a plecat de mult din port, dar am atatea de refulat si nu mai am cui. Despre bullyingul ca n-am avut tata, despre cat de aiurea e sa ai numele de familie al lui tac’tu dar sa nu stii unde sa-l gasesti sa-i ceri acordul sa iesi din tara, despre toate declaratiile pe proprie raspundere pe care le-am dat dupa ce a murit maica-mea, pentru ca nu ii purtam numele. De ce l-a mancat sa ma recunoasca, dupa care a disparut. Pe de alta parte, am o varsta, o cariera, existenta lui nu imi mai influenteaza viata construita alaturi de persoana iubita, dar nu ma pot preface ca lipsa lui de implicare nu mi-a facut foarte mult rau.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Tu ce ai face?<\/strong><\/p>\n\n\n\n X. <\/strong><\/p>\n\n\n\n ***<\/p>\n\n\n\n Drag\u0103 X., <\/p>\n\n\n\n A\u015f putea s\u0103-\u0163i dau un r\u0103spuns matur \u015fi \u00een\u0163elept, de genul “oricum nu mai schimbi trecutul, ce rost mai are”, “concentreaz\u0103-te pe prezent” \u015fi “g\u0103se\u015fte bucuria fiec\u0103rei zile”, dar \u015ftii ceva? <\/p>\n\n\n\n F*** it! <\/p>\n\n\n\n Omul \u0103la era taic\u0103-tu, \u015fi s\u0103-i faci un copil uneia, apoi s\u0103 pui palma-n fund \u015fi s\u0103 te dai disp\u0103rut, s-o la\u015fi pe aia s\u0103 se zbat\u0103 singur\u0103, NU SE FACE. <\/p>\n\n\n\n Ai perfect\u0103 dreptate s\u0103-i dai add lui gigel \u015fi s\u0103-l iei la trei p\u0103ze\u015fte pentru e\u015fecul suprem de tat\u0103 care a fost, \u015fi pentru toate modurile \u00een care refuzul lui de a-\u015fi asuma responsabilitatea \u0163i-a f\u0103cut via\u0163a un iad. <\/p>\n\n\n\n Multe femei fac copii cu b\u0103rba\u0163i sper\u00e2nd s\u0103-i for\u0163eze s\u0103 le vrea. Evident, nu func\u0163ioneaz\u0103, dac\u0103 omul nu e cu adev\u0103rat interesat de ele in the first place. \u015ei atunci, aceste femei se r\u0103zbun\u0103 pe copil pentru c\u0103 reprezint\u0103 o povar\u0103 \u015fi sacrificiul vie\u0163ii lor, de parc\u0103 ar fi ales el s\u0103 se nasc\u0103, \u015fi nu ar fi fost efectul direct al unei decizii luate de ele, \u015fi de parc\u0103 ar fi vina lui c\u0103 tentativa de manipulare n-a \u0163inut. <\/p>\n\n\n\n Acum, \u015fi b\u0103rbatul poate controla asta. Cu contracep\u0163ie sau m\u0103car nu termina \u00een p\u0103s\u0103ric\u0103, dac\u0103 nu e\u015fti preg\u0103tit s\u0103-\u0163i asumi c\u0103 asta poate rezulta \u00een apari\u0163ia unui copil – copilul t\u0103u!! – care o s\u0103 sufere crunt dac\u0103 dai bir cu fugi\u0163ii. <\/p>\n\n\n\n OK, deci, ce vreau s\u0103 spun, pe baza traumelor noastre comune. <\/p>\n\n\n\n \u00cen\u0163elept, matur \u015fi echilibrat e s\u0103-l dai \u00een mor\u0163ii lui \u015fi s\u0103-\u0163i vezi de cariera, via\u0163a, tot ce ai acum \u015fi ai c\u00e2\u015ftigat prin merite proprii. <\/p>\n\n\n\n Dar, uneori, e eliberator s\u0103 fii ne\u00een\u0163elept, imatur \u015fi dezechilibrat, so, ia-l pe gigel \u00een primire \u015fi spune-i pe \u015fleau tot ce ai de spus. M\u0103car te r\u0103core\u015fti \u015fi tu. <\/p>\n\n\n\n \u015ei dac\u0103 \u00ee\u0163i d\u0103 block la jum\u0103tate, m\u0103car \u015ftii c\u0103 e un gunoi penibil de p\u0103rinte \u015fi po\u0163i spune adio trecutului cu inima \u00eemp\u0103cat\u0103. <\/p>\n\n\n\n Apoi, f\u0103-\u0163i cinste cu un vin bun. Uite din ce climat sinistru familial ai plecat \u015fi uite unde e\u015fti acum, \u015fi asta prin merite proprii. <\/p>\n\n\n\n Fii un pic propriul t\u0103u cheerleader. It helps a lot, \u00een special c\u00e2nd vin amintirile unei copil\u0103rii de neglijen\u0163\u0103 \u015fi de abuz s\u0103 te b\u00e2ntuie. <\/p>\n\n\n\n Hugs, <\/p>\n\n\n\n Lorena. <\/p>\n\n\n\n ***<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 v-a pl\u0103cut acest text, pute\u021bi sus\u0163ine activitatea siteului cu o dona\u0163ie. Aici<\/strong><\/a>.<\/p>\n\n\n\n *** Periodic, oferim iubire cititorului nostru. \u00cen sensul \u00een care el sau ea, sau chiar tu, de ce nu, ne trimi(te)\u021bi problema voastr\u0103 de suflet...<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":23698,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-23697","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-spicy"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/tata.jpg?fit=640%2C480&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23697","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23697"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23697\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23700,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23697\/revisions\/23700"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/23698"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23697"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23697"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23697"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"https:\/\/i2.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea-300x300.jpg?resize=300%2C300\")
<\/a><\/figure>\n\n\n\n
Vrei s\u0103 m\u0103 urm\u0103re\u015fti \u00een social media? \u00cemi po\u0163i da like pe Facebook<\/strong><\/a>, follow pe Twitter<\/a><\/strong> \u015fi Instagram<\/a><\/strong>, subscribe pe YouTube<\/a><\/strong>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"