E amuzant cum motorul de la baza progresismului rom\u00e2nesc a fost snobismul boierimii. \u00cen loc s\u0103 investeasc\u0103 \u00een a\u0219ez\u0103minte culturale locale, marea boierime \u00ee\u0219i trimitea fiii (\u0219i fiicele uneori, dar cu prec\u0103dere fiii) la \u0219coal\u0103 \u00een marile capitale europene universitare, s\u0103 se laude la Curte cu diplomele odoarelor. Numai c\u0103, ghinion, unii copii de boieri nu \u00eenv\u0103\u021bau doar latina veche, dreptul roman \u0219i restul \u0219tiin\u021belor pentru care erau trimi\u0219i, ci se \u201econtaminau\u201d \u0219i de ideile occidentale: contractul social care oferea drepturi \u0219i claselor de jos, independen\u021b\u0103 statal\u0103, ideea de na\u021biune secular\u0103 (unde guvernarea e separat\u0103 de biseric\u0103) \u0219i multe alte idei, care aub stat la baza revolu\u021biilor din 1848. <\/p>\n\n\n\n
Practic, trimi\u021b\u00e2ndu\/-\u0219i odraslele la studii, boierii contribuiau la r\u0103sturnarea feudalismului rom\u00e2nesc, f\u0103r\u0103 s-o \u0219tie. Dulce ironie. <\/p>\n\n\n\n
De aici, rezult\u0103 \u0219i urm\u0103torul subpunct: <\/p>\n\n\n\n
2. A fost un liberal \u0219i un occidentalist convins <\/strong><\/p>\n\n\n\n Sau, cum l-ar numi azi c\u0103linarzii \u015fi \u0219o\u0219ocarii, un nenorocit de progresist denaturat, care credea \u00een valorile Occidentului \u0219i \u00een ideea de stat secular modern independent. (\u021a\u0103rile Rom\u00e2ne erau \u00een continuare sub \u201eprotectoratul\u201d Imperiului Otoman, pentru cine nu \u0219tie.)<\/p>\n\n\n\n \u00cencercarea lui de a reforma din r\u0103d\u0103cini raporturile dintre clasele sociale \u0219i de a moderniza administra\u021bia i-a adus sabotajul boierimii \u0219i a creat cea mai feroce rezisten\u021b\u0103 din istorie, duc\u00e2nd la \u00eenl\u0103turarea sa \u00een 1866, la numai \u0219apte ani dup\u0103 ce a ajuns pe tron. <\/p>\n\n\n\n Un caz clasic de om prea evoluat pentru vremea lui, de vreme ce toate reformele pl\u0103nuite de el au fost aplicate p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, chiar dac\u0103 el personal a murit \u00een exil. <\/p>\n\n\n\n 3. A fost un oponent al clerului<\/strong><\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 voi crede\u021bi c\u0103 l\u0103comia Bisericii \u0219i nevoia lor de a-\u0219i b\u0103ga nasul \u00een tot ce nu-i prive\u0219te e ceva nou… uhm, nu. \u00cenaltele fe\u021be biserice\u0219ti acumulau averi imense \u0219i aveau o uria\u0219\u0103 influen\u021b\u0103 la curte; puteau \u00eensc\u0103una \u0219i detrona domnitori. \u0218i nu doar \u00een \u021bara noastr\u0103. \u00cen Evul Mediu, \u00een toat\u0103 Europa, ajungea s\u0103 te pui r\u0103u cu cine nu trebuie, c\u0103 ardeai pe rug \u00een maximum c\u00e2teva luni, cu acuza\u021bia c\u0103 diavolul \u021bi-a cump\u0103rat sufletul. S\u0103 fi \u00eendr\u0103znit atunci s\u0103 nu deschizi poarta castelului c\u00e2nd venea popa cu \u201e\u00cen Iordaaan botez\u00e2ndu-te tu, Doamneee…\u201d <\/p>\n\n\n\n P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-au prins ni\u0219te creiere mai luminate c\u0103, obiectiv, s\u0103 dai at\u00e2ta putere pe m\u00e2na unora care pretind c\u0103-\u021bi aduc iertarea p\u0103catelor e o idee extrem de proast\u0103 \u0219i c\u0103 e mai simplu s\u0103 ceri direct iertarea p\u0103catelor de la Dumnezeu. Simplu, nu? Nu. Pentru c\u0103 biserica din toat\u0103 Europa a \u00eent\u00e2mpinat aceste tentative de reformare cu b\u0103i de s\u00e2nge \u0219i mun\u021bi de cadavre arse pe rug. <\/p>\n\n\n\n Odat\u0103 cu Domnia, Cuza a \u00eenceput s\u0103 depun\u0103 eforturi de secularizare a statului rom\u00e2n modern \u0219i – \u0219oc! – a ini\u021biat secularizarea marilor averi m\u0103n\u0103stire\u0219ti. O idee bun\u0103 pentru \u021bar\u0103, dar una care i-a scurtat semnificativ domnia. Pentru c\u0103 Moldova era religioas\u0103 p\u00e2n\u0103-n p\u00e2nzele albe, prin urmare, a ac\u021bionat din credin\u021b\u0103, iar Muntenia, duplicitar\u0103 \u0219i par\u0219iv\u0103 cum o \u0219tim dintotdeauna, \u0219i a ac\u021bionat din interes personal. <\/p>\n\n\n\n \u0218i totu\u0219i, a reu\u0219it s\u0103 preia \u00een jur de 25% din averile biserice\u0219ti, prima mare reu\u0219it\u0103 de acest tip a unui domnitor rom\u00e2n. <\/p>\n\n\n\n 4. A introdus \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar obligatoriu pentru ambele sexe <\/strong><\/p>\n\n\n\n O idee de baz\u0103 a revolu\u021biilor europene din 1848 a fost alfabetizarea tuturor claselor sociale, pentru c\u0103 oamenii educa\u021bi sunt mai greu manipulabili. <\/p>\n\n\n\n Timp de cinci ani, de c\u00e2nd a ajuns domnitor, Cuza a repetat insiistent inten\u021bia de a pune bazele unei Rom\u00e2nii educate \u0219i, \u00een 1864, Rom\u00e2nia s-a putut bucura de prima lege a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului: Legea Instruc\u021biunii Publice. O nou\u0103 lovitur\u0103 la adresa bisericii, pentru c\u0103, p\u00e2n\u0103 atunci, \u0219colile rom\u00e2ne\u0219ti erau organizate de cler, cu contribu\u021bia financiar\u0103 de rigoare \u0219i cu \u00eendoctrinarea aferent\u0103. <\/p>\n\n\n\n Cu o lege care stipula c\u0103 \u201einstruc\u0163iunea elementar\u0103 este obligatorie \u015fi gratuit\u0103 pentru to\u0163i copiii de am\u00e2ndou\u0103 sexele, \u00eencep\u00e2nd de la opt p\u00e2n\u0103 la doisprezece ani\u201d, Cuza a luat prima m\u0103sur\u0103 public\u0103 fundamental\u0103 pentru a combate analfabetismul maselor. <\/p>\n\n\n\n Desigur, aplicarea a fost un proces dificil \u0219i cu h\u00e2rtoape, ca orice reform\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, mai ales c\u0103 domnitorul a fost \u00eenl\u0103turat doi ani mai t\u00e2rziu, dar, spre norocul rom\u00e2nilor, Hohenzollernii au fost \u0219i ei promotori ai educa\u021biei. <\/p>\n\n\n\n 5. A ini\u021biat o lovitur\u0103 de stat cu ajutorul armatei \u00een 1864<\/strong><\/p>\n\n\n\n Practic, toat\u0103 domnia lui Cuza a fost un interminabil r\u0103zboi rece cu boierii conservatori din guvern, care nu voiau s\u0103-\u0219i piard\u0103 parte din averi \u0219i din influen\u021b\u0103, a\u0219a cum s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103 l-ar fi l\u0103sat s\u0103-\u0219i duc\u0103 reformele la cap\u0103t pe linia occidental\u0103 modern\u0103. Dulcea ironie de la punctul 1. <\/p>\n\n\n\n Cea mai \u00eenver\u0219unat\u0103 rezisten\u021b\u0103 o \u00eent\u00e2mpina, evident, reforma agrar\u0103, care prevedea desfiin\u021barea raporturilor feudale \u0219i \u00eempropriet\u0103rirea \u021b\u0103r\u0103nimii. Evident c\u0103 boierimii nu-i convenea s\u0103 piard\u0103 dreptul la a pretinde nenum\u0103rate de ore de munc\u0103 gratuit\u0103 din partea unei clase privite p\u00e2n\u0103 atunci ca o proprietate personal\u0103, \u0219i nici ideea de a pl\u0103ti for\u021ba de munc\u0103 prin contract. De unde bani pentru toat\u0103 opulen\u021ba, dac\u0103 tu \u00ee\u021bi pl\u0103te\u0219ti salaria\u021bii? <\/p>\n\n\n\n Prin urmare, cu ajutorul armatei, Cuza a ini\u021biat o lovitur\u0103 de stat pe 2 mai 1864, a desfiin\u021bat Adunarea Legiuitoare – practic, Parlamentul vremii – \u0219i a supus reforma agrar\u0103 la vot prin plebiscit – echivalentul vot\u0103rii moderne de c\u0103tre toat\u0103 popula\u021bia adult\u0103. <\/p>\n\n\n\n O m\u0103sur\u0103 de un curaj nebun \u00eentr-o Rom\u00e2nie \u00een\u021bepenit\u0103 \u00eentr-un interminabil Ev Mediu. \u0218i care i-a adus, \u00een numai doi ani, pr\u0103bu\u0219irea. Dar trebuie s\u0103 iubim un om cu c***e de o\u021bel. <\/p>\n\n\n\n 6. Reforma lui agrar\u0103 a pus bazele raporturilor de munc\u0103 moderne <\/strong><\/p>\n\n\n\n Evident, procesul a fost \u00eentrerupt \u00eenainte s\u0103 fie dus la bun sf\u00e2r\u0219it pentru c\u0103, din nou evident, plebiscitul a fost un mare succes. Cuza a \u00eempropriet\u0103rit 400.000 de familii de \u021b\u0103rani \u0219i a oferit loc de cas\u0103 \u0219i gr\u0103din\u0103 pentru \u00eenc\u0103 60.000 de familii care, p\u00e2n\u0103 atunci, erau, practic, sclavii boierimii. Dar, odat\u0103 cu \u00eempropriet\u0103rirea, capul familiei a devenit contribuabil la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, pl\u0103titor oficial de impozit. <\/p>\n\n\n\n Pentru \u021b\u0103rani, nu era nici o diferen\u021b\u0103, pentru c\u0103 impozitul \u00eenlocuia j\u0103pc\u0103reala boiereasc\u0103 de p\u00e2n\u0103 atunci. Ba era mai bine, pentru c\u0103 impozitul era o sum\u0103 fix\u0103, aceea\u0219i pentru \u00eentreaga \u021bar\u0103, \u00een timp ce obliga\u021biile feudale variau dup\u0103 l\u0103comia boierului local. Pentru stat, era o nou\u0103 surs\u0103 de venit \u00een casierie. Dar pentru boieri, era jale mare, pierderea vacii de muls care fusese dintotdeauna clasa de jos. \u0218i aici a ap\u0103rut marea sup\u0103rare. Subit, marea boierime \u0219i sfin\u021biile lor aveau un du\u0219man comun. <\/p>\n\n\n\n 7. A \u00eenfiin\u021bat Po\u0219ta rom\u00e2n\u0103 modern\u0103 <\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen caz c\u0103 nu \u0219tii pe cine s\u0103 \u00eenjuri c\u00e2nd po\u0219ta\u0219ul de la tine din sector uit\u0103 s\u0103-\u021bi bage avizul \u00een cutie \u0219i marfa se \u00eentoarce la expeditor sau c\u00e2nd BSI \u021bine \u00een \u201eprocesare\u201d ceva comandat \u00een str\u0103in\u0103tate luni \u00een \u0219ir, iat\u0103. <\/p>\n\n\n\n OK, glumesc. <\/p>\n\n\n\n Pentru vremurile respective, po\u0219ta era o institu\u021bie progresist\u0103 \u0219i modern\u0103. P\u0103cat c\u0103 a r\u0103mas ca atunci de aproape 200 de ani, haha. <\/p>\n\n\n\n 8. A pus bazele CFR <\/strong><\/p>\n\n\n\n Din nou, dac\u0103 nu \u0219tii pe cine s\u0103 \u00eenjuri c\u00e2nd trenul \u00eent\u00e2rzie dou\u0103 ore… Glumesc. <\/p>\n\n\n\n Pentru mijlocul secolului al XIX-lea, trenul era cel mai nou \u0219i revolu\u021bionar mijloc de transport. Cuza a fost primul domnitor care a \u00eencheiat un contract cu o companie britanic\u0103 s\u0103 contruiasc\u0103 prima cale ferat\u0103 din \u021bar\u0103: Bucure\u0219ti – Giurgiu. \u00cen acea vreme, leg\u0103tura cu Dun\u0103rea \u00eensemna leg\u0103tura cu lumea. <\/p>\n\n\n\n Desigur, onoarea inaugur\u0103rii i-a revenit \u00een 1869 regelui Carol I. <\/p>\n\n\n\n 9. A \u00eenfiin\u021bat spionajul rom\u00e2nesc <\/strong><\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 n-ai \u00een\u021beles \u00eenc\u0103 faptul c\u0103 omul nostru era un badass absolut, iat\u0103 \u00eenc\u0103 un argument: primul serviciu secret al Cancelariei domnitorului a fost creat de Cuza \u0219i de colaboratorul s\u0103u de baz\u0103, maiorul belgian Cezar Librecht. <\/p>\n\n\n\n 10. A fost un bigam notoriu. <\/strong><\/p>\n\n\n\n Cu o nevast\u0103 de tip \u201efat\u0103 bun\u0103 \u0219i devreme acas\u0103\u201d. dintr-o familie veche de boieri moldoveni, Elena Rosetti, \u0219i o amant\u0103 pasional\u0103 \u0219i foarte inteligent\u0103 de tip \u201efemeie care \u0219tie ce vrea \u0219i nu se d\u0103 \u00een l\u0103turi de la nimic\u201d, Maria Catargiu-Obrenovic, Cuza a tr\u0103it o via\u021b\u0103 privat\u0103 controversat\u0103 \u0219i intens\u0103. C\u00e2nd a cunoscut-o pe Maria, aceasta avea deja la activ dou\u0103 divor\u021buri \u0219i o poft\u0103 insa\u021biabil\u0103 de… via\u021b\u0103. Cuza i-a d\u0103ruit o cas\u0103 cochet\u0103, mobilat\u0103 \u0219i amenajat\u0103 cu tot ce avea Parisul mai chic, foarte aproape de Palatul domnesc – omul \u0219tia cum s\u0103 pun\u0103 problema, nu o plictisea pe doamna cu mesaje private siropoase, ci cu argumente eficiente! – \u0219i i-a \u0219i f\u0103cut doi copii. <\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 exilare, Cuza a p\u0103r\u0103sit Bucure\u0219tiul \u00eempreun\u0103 cu nevasta \u0219i cu amanta, chit c\u0103 se spune c\u0103 aceasta ar fi complotat cu conservatorii vremii s\u0103 \u00eel detroneze. Degeaba a \u00eenfiin\u021bat Cuza un serviciu de spionaj; uneltirile feminine sunt cel mai feroce serviciu secret. <\/p>\n\n\n\n \u0218i aici, paradoxul: Maria a complotat \u00eempotriva lui s\u0103-l aib\u0103 mai mult pentru ea. Dar odat\u0103 ce l-a avut mai mult pentru ea, \u0219i-a dat seama c\u0103 nu mai e at\u00e2t de interesat\u0103. A g\u0103sit de munc\u0103 – a devenit doamna de onoare a \u00eemp\u0103r\u0103tesei Augusta a Germaniei – \u0219i a ie\u0219it din cel mai longeviv threesome din istoria Rom\u00e2niei. <\/p>\n\n\n\n Concluzie: <\/strong><\/p>\n\n\n\n Cuza a fost un modernist, un idealist \u0219i un revolu\u021bionar. I-ar fi fost simplu s\u0103 se culce pe laurii Micii Uniri, s\u0103 se fac\u0103 frate cu to\u021bi factorii de putere – otomanii, boierimea \u0219i popimea – \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 opulent \u0219i fastuos p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021be. Dar omul nostru a \u00eencercat altceva: s\u0103 creeze o lume mai bun\u0103 \u0219i mai dreapt\u0103 pentru toat\u0103 lumea. Dac\u0103 azi tr\u0103im \u00eentr-o \u021bar\u0103 cu valori europene – ok, c\u00e2t de c\u00e2t – el e unul dintre oamenii c\u0103rora trebuie s\u0103 le mul\u021bumim. <\/p>\n\n\n\n ***<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 apreciezi acest articol, po\u021bi sus\u021bine la r\u00e2ndul t\u0103u site-ul \u00een singurul mod care conteaz\u0103. Aici<\/strong><\/a>.<\/p>\n\n\n\n ***<\/p>\n\n\n\n ***<\/p>\n\n\n\n Vrei s\u0103 m\u0103 urm\u0103re\u015fti \u00een social media? \u00cemi po\u0163i da like pe Facebook<\/strong><\/a>, follow pe Twitter<\/a><\/strong> \u015fi Instagram<\/a><\/strong>, subscribe pe YouTube<\/a><\/strong> \u015fi pe TikTok<\/a><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Pe 24 ianuarie, s\u0103rb\u0103torim Unirea Moldovei cu Muntenia, sau, cum i se spune familiar, Mica Unire. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 1859, \u0219i figura central\u0103 care...<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":25997,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-25993","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-spicy"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/alc.jpeg?fit=474%2C306&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25993","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25993"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25993\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27501,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25993\/revisions\/27501"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/25997"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25993"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25993"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25993"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"https:\/\/i2.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/cafea-300x300.jpg?resize=300%2C300\")
<\/a><\/figure>\n\n\n\n