Nu e greu de \u00een\u021beles de ce pove\u0219tile cu vampiri au fascinat mereu cre\u0219tin\u0103tatea. Dac\u0103 punem pe de o parte restric\u021biile vie\u021bii f\u0103r\u0103 p\u0103cate \u0219i plictiseala crunt\u0103 a predicilor slujitorului Domnului, e de \u00een\u021beles de ce diavolul era mult mai tentant, chiar dac\u0103 n-o spunea nimeni pe \u0219leau. Pe de alt\u0103 parte, ignoran\u021ba \u0219i frica provocat\u0103 de epidemiile \u0219i nenorocirile care r\u0103v\u0103\u0219eau periodic Europa n\u0103\u0219teau mituri \u0219i legende legate de fiin\u021be blestemate, care sfidau regulile societ\u0103\u021bii \u0219i f\u0103ceau lucr\u0103tura celui necurat. <\/p>\n\n\n\n
\u00cen secolul al 19-lea, romantismul t\u00e2rziu se manifesta \u00een literatur\u0103 prin abunden\u021b\u0103 de romane horror gotice. Printre multe alte tropes despre care voi scrie altc\u00e2ndva, c\u00e2nd voi avea eu chef, o tem\u0103 care g\u00e2dila deopotriv\u0103 imagina\u021bia publicului \u0219i a autorilor era aceea a vampirului remuritor \u0219i rece. Printre romanele de mare succes ale epocii s-au num\u0103rat \u201eThe Vampyre\u201d de John William Polidori, \u201eCarmilla\u201d de Joseph Sheridan Le Fanu \u0219i o mic\u0103 c\u0103rticic\u0103 de care probabil a\u021bi mai auzit: \u201eDracula\u201d de Bram Stoker. <\/p>\n\n\n\n
Romanul care a pus Rom\u00e2nia pe hart\u0103 din punct de vedere turistic a fost scris de un irlandez pasionat de mystery \u0219i de horror. Un copil boln\u0103vicios care \u0219i-a petrecut primii ani de via\u021b\u0103 \u00een pat, Bram Stoker avea o obsesie fa\u021b\u0103 de boal\u0103, moarte, vulnerabilitatea corpului omenesc \u0219i idealul unei fiin\u021be supranaturale imune la toate bolile: vampirul. <\/p>\n\n\n\n
\u201eDracula\u201d a fost un succes. Un succes at\u00e2t de r\u0103sun\u0103tor, \u00eenc\u00e2t a fost adaptat pentru scen\u0103. \u00cent\u00e2i \u00een 1924, la Little Theatre din Londra. Apoi, un produc\u0103tor american a v\u0103zut o reprezenta\u021bie, a apreciat poten\u021bialul \u0219i a creat un \u201eDracula\u201d \u0219i pe Broadway. Ambele spectacole au fost mari, mari succese. Publicul se \u00eenghesuia s\u0103 savureze povestea principelui rom\u00e2n damnat la o nemurire s\u00e2ngeroas\u0103. <\/p>\n\n\n\n
Tot \u00een 1927, s-a produs un alt reset cultural: primul film de lung metraj sonor: The Jazz Singer, produs de Warner Bros Pictures (da, e o companie istoric\u0103). Filmele sonore aveau nevoie de un alt tip de poveste, mai complex\u0103, de vreme ce cuv\u00e2ntul re\u021binea altfel aten\u021bia publicului \u0219i de un val nou de vedete, care s\u0103 \u0219tie s\u0103 vorbeasc\u0103 profesional. \u00cen mare parte, actori de teatru. <\/p>\n\n\n\n
Paradoxal, primul personaj rom\u00e2n care a intrat \u00een #trending cultural interna\u021bional, Dracula, urma s\u0103 fie jucat de un actor ungur veteran \u00een teatru \u00een \u021bara lui natal\u0103, emigrat \u00een State s\u0103 v\u00e2neze visul american: Bela Lugosi. Lugosi a jucat rolul pe Broadway. \u0218i interpretarea lui misterioas\u0103, \u0219armul lui natural \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, accentul de neconfundat, i-au deschis u\u0219ile Hollywoodului. <\/p>\n\n\n\n
La numai patru ani de la produc\u021bia primului film sonor creat vreodat\u0103, \u00een 1931, Universal Pictures a adaptat piesa de teatru care f\u0103cea furori pe Broadway \u0219i a lansat ceea ce urma a fi un secol de succes \u0219i un personaj emblem\u0103 al cinematografiei: Dracula. <\/p>\n\n\n\n
Filmul se g\u0103se\u0219te online, gratuit. Cine \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 afle cum se f\u0103cea horror \u00een 1931, e liber s\u0103-l vizioneze. Aici<\/a><\/strong>. <\/p>\n\n\n\n