Ai postat ieri un mail de la o cititoare despre crushul de la birou si s a potrivit la fix cu problema mea, de a avea un crush la locul de munca. <\/strong><\/p>\n\n\n\n M am angajat intr un loc nou in toamna anului trecut intr un loc cu vibe uri f bune intre oameni, inclusiv cu patronii, sunt relatii de colegialitate spre prietenie in tot colectivul, mai ales ca sunt de mult unii cu altii. Eu am click uit f frumos cu un tip de varsta mea, de la bun inceput, dar am fost amandoi f profesionisti si nu am dat motiv de barfe ca am fi altceva decat amici, mai ales ca e normalitate aici sa fim prieteni intre noi. A inceput sa mi scrie, stateam nonstop pe mesaje cand nu eram la munca, a organizat de 2 ori iesiri cu mai multi colegi in care m au inclus si pe mine si ne am cunoscut destul de bine intr un timp relativ scurt. All good pana aici, nimeni nu a observat ceva aiurea, doar patronul care are un simt al oamenilor iesit din comun mi a zis intr o zi out of nowhere , ca sfat generic, paternal , ” ai grija cu barbatii sa nu te incanti cu usurinta” atat generic , nici nu stiu daca se referea neaparat la el sau nu dar mi a dat de gandit putin<\/strong>. <\/p>\n\n\n\n Conversatia mergea fara oprire pe mesaje, atingeam si subiecte personale, la munca totul profi. Am avut o problema personala dupa o luna de cand m am angajat si cateva zile am fost ft plouata la munca. Patronul a observat m a intrebat ce e cu mine dar nu am vrut sa i dau detalii, iar baiatu de care ti zic mi a scris seara, dupa program, sa ma intrebe daca sunt ok. I am zis ca nu prea, ca mai trag de timp sa nu merg acasa ca n am chef sa stau singura,el era in oras cu niste prieteni, si mi a zis ca se urca in bolt si n 15 minute ajunge acasa si sa vin la el daca am nevoie de companie. M am dus, el mancase in oras dar a insistat sa comande de mancare pt mine ca stia ca nu mancasem la munca nimic, si m a tinut de vorba nu m a intrebat absolut nimic despre ce am pe suflet si am apreciat enorm ( i am si zis asta si a spus ca asa i se pare normal sa nu puna presiune ), apoi m a luat in brate si a pus un film. A fost foarte cald in gesturi, m a imbratisat mangaiat jucat in parul meu etc, de 2 ori am fost aproape sa ne sarutam dar eu m am speriat si nu am mers pana la capat, apoi a insistat sa raman sa dorm ca sa nu merg acasa sa dorm singura si nu am ramas, desi a insistat f mult. A fost fix ce aveam nevoie si l am apreciat enorm pt seara aia. Apoi la munca totul okay, am continuat sa vorbim si in privat, iar peste doua zile mi a spus ca el isi doreste sa fie cu mine si sa petreaca timp cu mine dar acum trece printr o perioada mai proasta, stie ca eu am asteptari mari de la un barbat si nu crede ca le poate atinge momentan ( ceea ce asa e, sunt o tipa cu standarde mari si destul de high maitenance ca femeie) . Pe mine m a demoralizat f mult, dar i am spus ca e ok ca sa incercam sa fim prieteni intai si vedem unde duce, mai ales ca muncim impreuna, dar all good no pressure o luam incet vedem unde duce. A venit vacanta de craciun, fiecare a petrecut cu familia, iar de revelion am asteptat sa spuna sa facem ceva cu prietenii lui , sa ma includa in gasca, mai ales ca i cunoscusem o parte din prieteni si ar fi fost nice. Nu a zis nimic, a facut cu baietii, eu am avut o invitatie de la alt tip cu care mai vorbeam si am facut cu el ( dar nu cred ca a aflat ca nu prea avea de unde). Dupa revelion, s a stricat ceva, nu stiu exact ce, dar de unde vorbeam nonstop am ajuns sa vorbim din ce in ce mai putin, spre deloc. La munca am devenit mai reci, strict colegiali. Acum si a luat concediu si faptul ca nu l mai vad zilnic m a facut sa i simt lipsa f tare, dar nu i am scris nimic m am consumat singura, am vb la psiholog ( care mi a spus ca am o frica f mare sa fiu vulnerabila si ca faptul ca nu am cedat deloc in seara aia nici la sarut nici la invitatia de a ramane peste noapte, mai als ca nu avea intentii sexuale, a fost pt el o respingere). Ieri a postat ceva si i am raspuns la story, a vorbit normal a facut si o glumita, dar nu m a intrebat nimic gen ” tu ce mai faci, cum mai esti”. Si acum ma consum ca proasta si nush ce a fost. Psiholoaga mi a zis sa l intreb pur si simplu dar mi e frica si mie de respingere. Stiu ca nu ai glob de cristal si nu ai cum sa stii ce a fost, dar voiam sa zic si eu experienta mea cu coleg de munca si sa cer o parere , mai ales ca zici lucrurile f direct si intr un mod cu f mult umor.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Legat de faptul ca suntem colegi de munca, a zis la un moment dat ceva care mi s a parut intelept ” desi poate genera drama , faptul ca suntem colegi eu il vad ca pe un avantaj pt ca ne putem cunoaste f bine ca oameni. Ies cu una 2 ore la masa poate sa ma minta sa mi spuna ce vrea ea, dar cand stai zilnic 6-8 ore cu cineva ajungi sa l cunosti f bine.” <\/strong><\/p>\n\n\n\n Si fix asa e, eu l am placut atat de mult tocmai pt ca i am vazut calitati care la dates ies mai tarziu la iveala, cum ar fi faptul ca e ft ambitios f hotarat si f muncitor . E un tip cu f mult potential de relatie serioasa din punctul meu de vedere<\/strong>. <\/p>\n\n\n\n Multumesc si scuze ca a fost asa lung, dar erau multe de povestit :)) thank u for coming to my ted talk. <\/strong><\/p>\n\n\n\n X. <\/strong><\/p>\n\n\n\n (Scurt\u0103 parantez\u0103: m\u0103 apucasem s\u0103 pun eu cratime \u0219i diacritice \u00een primele dou\u0103 propozi\u021bii, dar dup\u0103 aceea am avut o revela\u021bie: dac\u0103 aceast\u0103 cititoare dorea cratime \u0219i diacritice \u00een textul ei, le punea ea. Sau dona m\u0103car o dat\u0103 pe Paypalul blogului, s\u0103 justifice genul \u0103la de munc\u0103. Cum nu e cazul, ia hai s\u0103 l\u0103s\u0103m omul cu cuvintele, cu ortografia \u0219i cu punctua\u021bia din dotare.) <\/p>\n\n\n\n Drag\u0103 X., <\/p>\n\n\n\n Social media are un defect: ne expune s\u0103 lu\u0103m contact cu to\u021bi termina\u021bii. \u0218i termina\u021bii at\u00e2rn\u0103 de noi ca r\u00e2ia, indiferent \u00een ce mod le spunem s\u0103 se care dracului de pe capul nostru, sau indiferent c\u00e2t \u00eei ignor\u0103m. \u0218i atunci, uit\u0103m c\u0103 b\u0103rba\u021bii decen\u021bi din lumea asta, care au \u00een\u021beles c\u0103 \u201dnu\u201d e \u201dnu\u201d \u0219i c\u0103 o femeie \u00eei poate refuza, \u0219i e ok, vor renun\u021ba la insisten\u021be dac\u0103 v\u0103d c\u0103 nu e loc de ele. <\/p>\n\n\n\n Colegul t\u0103u a primit din partea ta un refuz \u0219i a \u00een\u021beles c\u0103 e cazul s\u0103 move on. Plain and simple. Poate l-ai \u0219i r\u0103nit pu\u021bin \u00een m\u00e2ndria lui, de aceea a luat distan\u021b\u0103 mai feroce dec\u00e2t dac\u0103 \u00eel refuza Pryntzesikah Tah de pe net. <\/p>\n\n\n\n Probabil c\u0103 a \u0219i suferit pu\u021bin: un b\u0103rbat c\u00e2nd te \u00eentreab\u0103 dac\u0103 ai m\u00e2ncat sau nu, \u0219i dac\u0103 vrei s\u0103 m\u0103n\u00e2nci, \u021bine la tine. Poate s\u0103 \u00ee\u021bi fac\u0103 cele mai sfor\u0103itoare declara\u021bii de dragoste \u0219i s\u0103 vrea doar s\u0103 te foot\u0103, dar dac\u0103 \u00eei pas\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00e2nci, \u00eei pas\u0103 de tine. <\/p>\n\n\n\n Sorry s\u0103 \u021bi-o spun, prietenii t\u0103i au dreptate: \u0103la a tras concluzia c\u0103 nu e\u0219ti interesat\u0103, \u0219i-a retras ambasada \u0219i a abandonat proiectul. <\/p>\n\n\n\n Cum eu nu sunt Mama Omida cu globul de cristal, nu am de unde s\u0103 \u0219tiu dac\u0103 a reu\u0219it s\u0103 \u00ee\u0219i inhibe complet sentimentele sau doar s\u0103 \u00ee\u0219i impun\u0103 autocontrol. Dar, din nou, prietenii t\u0103i au dreptate: tu \u0219i numai tu po\u021bi deschide conversa\u021bia asta \u0219i s\u0103-l \u00eentrebi dac\u0103 mai e valabil\u0103 propunerea. <\/p>\n\n\n\n Cum \u00eemi place mie s-o spun \u00een discu\u021biile cu prietenele: Dac\u0103 tu ai trimis omul \u00een pzzda m\u0103-sii, asum\u0103-\u021bi c\u0103 tot tu trebuie s\u0103-\u021bi pui m\u0103nu\u0219i de cauciuc p\u00e2n\u0103 la cot \u0219i s\u0103-l extragi de acolo. \u0218i nu \u0219tii c\u00e2t de ad\u00e2nc l-ai b\u0103gat, a\u0219a c\u0103, honey, preg\u0103te\u0219te-te de excavat. <\/p>\n\n\n\n Preg\u0103te\u0219te-\u021bi cel mai senzual z\u00e2mbet, o bluz\u0103 cu un decolteu u\u0219or de remarcat, dar nu chiar p\u00e2n\u0103 la buric, \u0219i spune-i c\u0103 ai o \u00eentrebare pentru el. C\u00e2nd te \u00eentreab\u0103 ce \u00eentrebare, \u00eei spui c\u0103 nu po\u021bi aici c\u0103 e g\u0103l\u0103gie, dar poate, dac\u0103 sta\u021bi dup\u0103 munc\u0103 la un suc… <\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 \u0103sta \u00eenc\u0103 te place, o s\u0103 prind\u0103 aluzia \u0219i o s\u0103 coopereze ca uns. Dac\u0103 nu, va g\u0103si un mod office-appropriate de a-\u021bi transmite c\u0103 nu mai exist\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u00eentre voi. <\/p>\n\n\n\n Either way: \u00eel vrei pe om – tu trebuie s\u0103 ac\u021bionezi. Cum \u00eei pl\u0103cea m\u0103tu\u0219\u0103-mii s\u0103 spun\u0103: \u201dDac\u0103 a\u021bi vrut metoo, acum c\u0103uta\u021bi voi b\u0103rba\u021bii s\u0103 le spune\u021bi c\u0103 a\u021bi glumit cu sictirul \u0103la.\u201d <\/p>\n\n\n\n La care eu \u00eei r\u0103spundeam mereu: Prefer s\u0103-mi cer eu un ocean de scuze unui b\u0103rbat pe care m-am pripit s\u0103-l refuz, dec\u00e2t s\u0103 \u00eendur la infinit h\u0103r\u021buirea unuia care nu \u00een\u021belege \u00een niciun limbaj s\u0103 se dea jos de pe capul meu. <\/p>\n\n\n\n ***<\/p>\n\n\n\n \u00ce\u021bi place s\u0103 cite\u0219ti aceste articole? Po\u021bi ajuta \u00een mod direct la scrierea lor. Iat\u0103 cum.<\/p>\n\n\n\n ***<\/p>\n\n\n\n Vrei s\u0103 m\u0103 urm\u0103re\u015fti \u00een social media? \u00cemi po\u0163i da follow pe Facebook<\/strong><\/a> \u015fi Instagram<\/a><\/strong>, subscribe pe YouTube<\/a><\/strong> \u015fi pe TikTok<\/a><\/strong>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" (Pentru c\u0103 scrisoarea de alalt\u0103ieri a inspirat pe cineva s\u0103 se confeseze.) Periodic, oferim iubire cititorului nostru. \u00cen sensul \u00een care el sau ea,...<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":29152,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-29151","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-spicy"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/pexels-photo-8901450.jpeg?fit=867%2C1300&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29151","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29151"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29151\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29154,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29151\/revisions\/29154"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/29152"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29151"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29151"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29151"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/paypal-.jpg?w=700&ssl=1\")
<\/a><\/figure>\n\n\n\n