Azi la 17.00, ne vedem la final\u0103. Cu premii minunate oferite de distribuitorii Parada Film \u015fi Independen\u0163a Film, respectiv editurile Polirom \u015fi Herg Benet. SMS de la Fulger: “S\u0103 nu ui\u0163i premiile acas\u0103 :-D”<\/p>\n
<\/p>\n
Iat\u0103 materialul discu\u0163iilor noastre, structurat de ilustrul Mihai Fulger \u00eentr-un mod prietenos. Men\u0163iune: are doar valoare consultativ\u0103. Premiem p\u0103rerea proprie.<\/p>\n
S-A FURAT O BOMB\u0102<\/p>\n
FI\u015eA 1<\/p>\n
1. Scenariu, personaje<\/strong><\/p>\n Protagonistul <\/strong>(personajul principal, aflat \u00een centrul ac\u0163iunii filmului) a fost botezat de c\u0103tre regizorul-scenarist pur \u015fi simplu \u201eOm\u201d. Care crede\u0163i c\u0103 este motiva\u0163ia acestei decizii?<\/p>\n S-a furat o bomb\u0103 <\/em>este primul lungmetraj de fic\u0163iune sau cu actori (eng. live action film<\/em>, opusul fiind animated film<\/em>) al cineastului Ion Popescu Gopo, care p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103 fusese cunoscut \u00een lumea filmului exclusiv ca realizator de scurtmetraje de anima\u0163ie. El \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat notorietatea (nu doar na\u0163ional\u0103, ci \u015fi interna\u0163ional\u0103) \u00eencep\u00e2nd cu anul 1957, c\u00e2nd filmul s\u0103u Scurt\u0103 istorie <\/em>a fost distins cu prestigiosul trofeu Palme d\u2019Or pentru cel mai bun scurtmetraj prezentat \u00een cadrul Festivalului de Film de la Cannes, cel mai important din lume (a fost primul Palme d\u2019Or ob\u0163inut de o produc\u0163ie cinematografic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103). Protagonistul acelui scurtmetraj, cunoscut de atunci ca \u201eomule\u0163ul lui Gopo\u201d, era o creatur\u0103 umanoid\u0103 desenat\u0103 foarte simplu, pe care o recunoa\u015ftem imediat \u2013 \u015fi o asociem cu autorul s\u0103u \u2013 chiar \u015fi ast\u0103zi, mai ales c\u0103 acest \u201eomule\u0163\u201d a ajuns s\u0103 dea forma trofeelor Premiilor Gopo, care r\u0103spl\u0103tesc anual performan\u0163ele industriei cinematografice autohtone. Marele succes al personajului animat, \u00eenceput la Cannes, l-a determinat pe creatorul s\u0103u s\u0103-l readuc\u0103 la via\u0163\u0103 pe \u201eomule\u0163\u201d, pe parcursul urm\u0103toarelor trei decenii, \u00een alte 21 de scurtmetraje, plus un lungmetraj de montaj.<\/p>\n Drumul de la \u201eomule\u0163ul\u201d desenat \u015fi animat p\u00e2n\u0103 la \u201eOmul\u201d interpretat de actorul Iurie Darie a fost parcurs de cineast \u00een nici cinci ani, iar \u00eentre cei doi protagoni\u015fti exist\u0103 multe similitudini.<\/p>\n 2. Imagine, montaj<\/strong><\/p>\n Ion Popescu Gopo recurge la tehnica stop-cadru (eng. stop motion<\/em>) a pixila\u0163iei <\/strong>(eng. pixilation<\/em>), \u00een care actorul\/personajul uman este filmat \u00een regim fotogram\u0103 cu fotogram\u0103 (eng. frame-by-frame<\/em>), schimb\u00e2ndu-\u015fi de fiecare dat\u0103 pozi\u0163ia corpului. C\u00e2nd seria de imagini se deruleaz\u0103 cu viteza standard de 24 de fotograme pe secund\u0103, spectatorii v\u0103d ni\u015fte mi\u015fc\u0103ri mult mai rapide ale interpre\u0163ilor. Pe scurt, cineastul \u00ee\u015fi folose\u015fte actorii ca pe ni\u015fte personaje animate. \u201eTehnica este mai expresiv folosit\u0103 \u00een secven\u0163a purt\u00e2nd metafora-cheie a peliculei, aceea \u00een care oamenii se deplaseaz\u0103 cu ajutorul unor buc\u0103\u0163i desprinse din bomba atomic\u0103, imagine ce sus\u0163ine pledoaria pentru folosirea energiei nucleare \u00een scopuri pa\u015fnice. Metodele anima\u0163iei sunt de altfel integrate foarte organic \u00een acest film…\u201d (Dana Duma, Gopo<\/em>, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1996)<\/p>\n 3. Design de sunet (sound design<\/em>), muzic\u0103<\/strong><\/p>\n \u00centr-un film f\u0103r\u0103 dialoguri, cum este S-a furat o bomb\u0103<\/em>, designul de sunet \u015fi muzica c\u0103p\u0103t\u0103 o importan\u0163\u0103 \u015fi mai mare dec\u00e2t \u00een cele \u00een care dialogurile le ofer\u0103 spectatorilor informa\u0163ii relevante despre personaje \u015fi rela\u0163iile dintre ele.<\/p>\n Ion Popescu Gopo utilizeaz\u0103 inteligent \u015fi eficient at\u00e2t muzica diegetic\u0103<\/strong> sau cu sursa \u00een cadru<\/strong> (sincron\u0103 cu nara\u0163iunea\/diegeza, care apar\u0163ine deci lumii personajelor), c\u00e2t \u015fi muzica nondiegetic\u0103 <\/strong>sau f\u0103r\u0103 sursa \u00een cadru <\/strong>(care nu \u0163ine nemijlocit, obligatoriu, de ceea ce vedem pe ecran, fiind mai degrab\u0103 o ilustrare <\/strong>sau o \u201ecompletare semnificativ\u0103\u201d a nara\u0163iunii\/diegezei). Pute\u0163i da c\u00e2teva exemple?<\/p>\n 4. Scenografie, costume<\/strong><\/p>\n Cum a\u0163i caracteriza costuma\u0163ia de protec\u0163ie a solda\u0163ilor participan\u0163i la experimentul nuclear din debutul filmului, la care se revine spre final, c\u00e2nd se declan\u015feaz\u0103 alarma antiatomic\u0103? G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103, de exemplu, la filme science fiction<\/em> hollywoodiene.<\/p>\n 5. Regie, tem\u0103, mesaj, actorie<\/strong><\/p>\n \u201eObsesia R\u0103zboiului Rece \u015fi critica unei curse a \u00eenarm\u0103rilor av\u00e2nd ca protagonist capitalismul (s-ar fi putut altfel, atunci?) ofer\u0103 pretextul pentru materia epic\u0103 a acestei pove\u015fti…\u201d (Dana Duma, op. cit.<\/em>). Argumenta\u0163i, referindu-v\u0103 la contextul na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional \u00een care a fost produs filmul.<\/p>\n FI\u015eA 2<\/p>\n 1. Scenariu, personaje<\/strong><\/p>\n Cum a\u0163i putea caracteriza protagonistul filmului?<\/p>\n At\u00e2t \u201eomule\u0163ul\u201d desenat \u015fi animat de Ion Popescu Gopo, c\u00e2t \u015fi \u201eOm\u201d din S-a furat o bomb\u0103 <\/em>apar\u0163in uneia dintre tipologiile esen\u0163iale ale comediei burle\u015fti (iar umorul filmelor lui Gopo este deseori de natur\u0103 burlesc\u0103, ca \u015fi aici), trecute \u00een revist\u0103 de c\u0103tre Iordan Chimet \u00een cartea sa Eroi, fantome, \u015foricei<\/em> (Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1970). Este vorba de vagabondul sau nomadul picaresc (\u00een siajul lui Charlot, evident), care \u201enu are familie \u015fi nici identitate\u201d, revel\u00e2ndu-ni-se ca \u201eexemplu definitiv, de\u015fi trecut pe registru comic, de solitudine uman\u0103\u201d.<\/p>\n 2. Imagine, montaj<\/strong><\/p>\n \u00cen secven\u0163a cu cinematograful, \u201eOm\u201d urm\u0103re\u015fte o serie de fotografii (eng. stills<\/em>) din filmul pe care ceilal\u0163i \u00eel v\u0103d \u00een sal\u0103 \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00eentreaga poveste (asem\u0103n\u0103toare cu Dr. Jekyll \u015fi Mr. Hyde<\/em>) la fel ca \u015fi ei. Este un fel de band\u0103 desenat\u0103 (eng. comics<\/em>), \u00een care expresivitatea mimicii \u015fi gesticii supline\u015fte replicile.<\/p>\n 3. Design de sunet (sound design<\/em>), muzic\u0103<\/strong><\/p>\n Sunetul poate fi utilizat ca marc\u0103 distinctiv\u0103 a unui personaj. De exemplu, \u00een secven\u0163a experimentului nuclear de pe c\u00e2mpul pustiu, atunci c\u00e2nd apare b\u0103rbatul \u00een frac negru (din felul \u00een care se poart\u0103 ceilal\u0163i fa\u0163\u0103 de el, putem \u00een\u0163elege c\u0103 este un om foarte puternic), \u015fchiop\u0103tatul s\u0103u este \u00eenso\u0163it, la intervale regulate, de un sc\u00e2r\u0163\u00e2it (provocat, probabil, de proteza care-i \u00eenlocuie\u015fte un picior). Astfel, acest sc\u00e2r\u0163\u00e2it devine marc\u0103 a personajului (gra\u0163ie lui \u00eel identific\u0103m apoi pe personaj \u00een banca din care a fost furat\u0103 bomba).<\/p>\n 4. Scenografie, costume<\/strong><\/p>\n Dac\u0103 scenele exterioare (cum sunt cele de pe c\u00e2mp) au fost filmate \u00een provincie (Zili\u015ftea \u2013 Buz\u0103u \u015fi Alexandria), platoul de filmare<\/strong> (practic, \u00eentreg ora\u015ful prin care se mi\u015fc\u0103 personajele) a fost construit la Studiourile Cinematografice Buftea (singurele studiouri cinematografice din Rom\u00e2nia, actualmente Studiourile MediaPRO). Unde considera\u0163i c\u0103 se afl\u0103 ora\u015ful din film, dac\u0103 v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i la cl\u0103diri, magazine, firme luminoase, automate stradale etc., precum \u015fi la costume? De ce nu \u00een Rom\u00e2nia perioadei?<\/p>\n 5. Regie, tem\u0103, mesaj, actorie<\/strong><\/p>\n Cu un an \u00eenainte ca Ion Popescu Gopo s\u0103 realizeze S-a furat o bomb\u0103<\/em>, marele cineast italian Federico Fellini a lansat La Dolce vita<\/em>, care a ob\u0163inut trofeul Palme d\u2019Or al Festivalului de la Cannes \u015fi multe alte premii, inclusiv un Oscar (din patru nominaliz\u0103ri). Filmul a st\u00e2rnit mult\u0103 v\u00e2lv\u0103, \u00een Italia \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri, iar regizorul rom\u00e2n, care devenise foarte popular dup\u0103 ce primise \u015fi el Palme d\u2019Or-ul pentru scurtmetraj \u00een 1957, a avut cu siguran\u0163\u0103 \u015fansa de a-l vedea \u00eenainte de a debuta \u00een lungmetrajul cu actori. O dovad\u0103 este faptul c\u0103 \u00een S-a furat o bomb\u0103 <\/em>putem identifica mai multe trimiteri cinefile la capodopera fellinian\u0103, un semn de omagiu adus de Gopo confratelui s\u0103u italian. De exemplu, secven\u0163a \u00een care \u201eOm\u201d \u015fi femeia de care este \u00eendr\u0103gostit (sugestiv numit\u0103 de regizor \u201e\u00cenger de fat\u0103\u201d \u2013 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, protagonistul o vede cu aripi de \u00eenger, prima dat\u0103 dup\u0103 ce fusese fascinat de un Cupido plutind \u00een vitrina unui magazin) merg noaptea pe str\u0103zile pustii ale ora\u015fului, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre casa ei (din c\u00e2te \u00een\u0163elegem, el este homeless<\/em>), \u015fi trec pe l\u00e2ng\u0103 o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 l\u00e2ng\u0103 care ea popose\u015fte un moment pentru a se r\u0103cori, ne aminte\u015fte de scena antologic\u0103 \u00een care Sylvia (Anita Ekberg) \u015fi Marcello (Marcello Mastroianni) sf\u00e2r\u015fesc noaptea roman\u0103 \u00een celebra Fontana di Trevi. Grupul de petrec\u0103re\u0163i veseli care danseaz\u0103 apoi \u00een f\u00e2nt\u00e2na lui \u201e\u00cenger de fat\u0103\u201d, urm\u0103ri\u0163i de ni\u015fte s\u0103raci amuza\u0163i de modul \u00een care se pot distra cei boga\u0163i, sau c\u00e2nt\u0103re\u0163ul din bar, care zbiar\u0103 ni\u015fte versuri ininteligibile (un fel de rock \u2019n\u2019 roll), la fel ca Adriano Celentano la Fellini, sunt alte posibile trimiteri c\u0103tre satirizarea burgheziei, a aristocra\u0163iei \u015fi a vedetismului din La Dolce vita<\/em>.<\/p>\n <\/p>\n MOROME\u0162II<\/p>\n FI\u015eA 1<\/p>\n 1. Scenariu, personaje, dialoguri<\/strong><\/p>\n Morome\u0163ii<\/em> este o ecranizare <\/strong>(eng. adaptation<\/em>), adic\u0103 un film (de cinema sau de televiziune) al c\u0103rui scenariu a fost adaptat <\/strong>dup\u0103 o surs\u0103 scris\u0103 (\u00een general o oper\u0103 literar\u0103 \u2013 roman, nuvel\u0103, povestire, pies\u0103 de teatru, chiar \u015fi poem \u2013, dar uneori \u015fi un text nonfic\u0163ional, precum o biografie, un jurnal sau ni\u015fte memorii).<\/p>\n Filmul are la baz\u0103 primul volum al romanului Morome\u0163ii<\/em>, scris de unul dintre cei mai importan\u0163i prozatori rom\u00e2ni postbelici, Marin Preda (1922-1980). Acesta a \u00eenceput s\u0103 lucreze la roman \u00een 1949, dar prima edi\u0163ie a volumului I a ap\u0103rut \u00een 1955, iar volumul al II-lea a fost lansat \u00een 1967.<\/p>\n \u00centre 1954 \u015fi 1995, mai multe proze ale lui Marin Preda au fost adaptate pentru marele ecran, uneori cu colaborarea scriitorului, rezult\u00e2nd \u2013 pe l\u00e2ng\u0103 Morome\u0163ii <\/em>\u2013 filmele Desf\u0103\u015furarea <\/em>de Paul C\u0103linescu (dup\u0103 nuvela cu acela\u015fi titlu), La por\u0163ile albastre ale ora\u015fului <\/em>(dup\u0103 nuvela O or\u0103 din august<\/em>), Imposibila iubire <\/em>de Constantin Vaeni (dup\u0103 romanul Intrusul<\/em>), Marele singuratic <\/em>de Iulian Mihu (dup\u0103 romanul omonim) \u015fi Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni <\/em>de \u015eerban Marinescu (dup\u0103 romanul cu acela\u015fi titlu). Morome\u0163ii<\/em>, cu scenariul \u015fi regia semnate de Stere Gulea, este considerat de critici cea mai izbutit\u0103 ecranizare dup\u0103 opera lui Marin Preda.<\/p>\n 2. Imagine, montaj<\/strong><\/p>\n \u201eRomanul lui Marin Preda inspir\u0103 o pelicul\u0103 alb-negru pe care Vivi Dr\u0103gan Vasile [directorul de imagine al filmului] \u00eenscrie un univers claustrat \u00een suferin\u0163\u0103, ca un desen \u00een c\u0103rbune.\u201d (Tudor Caranfil, Dic\u0163ionar subiectiv al realizatorilor filmului rom\u00e2nesc<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2013)<\/p>\n Cum pute\u0163i explica op\u0163iunea pentru alb-negru a regizorului?<\/p>\n Finalul filmului este antologic. Dup\u0103 ce prietenul s\u0103u Dumitru lui Nae este ucis de r\u0103zbun\u0103torul Victor B\u0103losu \u015fi tovar\u0103\u015fii lui legionari, iar fiii s\u0103i mai mari fug de acas\u0103 cu caii, Ilie Moromete este nevoit s\u0103-i v\u00e2nd\u0103 vecinului \u00eenst\u0103rit Tudor B\u0103losu o parte din p\u0103m\u00e2ntul de care p\u00e2n\u0103 atunci \u0163inuse cu din\u0163ii, consider\u00e2nd c\u0103 bun\u0103starea urma\u015filor s\u0103i depinde de el (\u201eDe ani de zile m\u0103 zbat s\u0103 nu v\u00e2nd din p\u0103m\u00e2nt, s\u0103 v\u0103 r\u0103m\u00e2ie vou\u0103 \u00eentreg, orbilor \u015fi s\u0103lbaticilor la minte!\u201d, le strig\u0103 el lui Paraschiv \u015fi Nil\u0103), pentru a cump\u0103ra doi cai \u015fi a-l duce pe Niculae, fiul cel mic, la ora\u015f, unde s\u0103-\u015fi continue studiile. Declinul personajului principal, care respinge comunicarea cu ceilal\u0163i \u015fi se \u00eenchide \u00een sine, cap\u0103t\u0103 accente tragice. Spre sear\u0103, Ilie \u015fi Niculae pleac\u0103 cu c\u0103ru\u0163a spre ora\u015f, petrecu\u0163i de lacrimile Catrinei Moromete. Pe drumul pustiu ce str\u0103bate p\u0103durea desfrunzit\u0103, c\u0103ru\u0163a intr\u0103 \u00eentr-un val de cea\u0163\u0103. La un moment dat, Ilie opre\u015fte caii, apoi se \u00eentoarce spre fiul s\u0103u \u015fi \u00eel \u00eentreab\u0103: \u201eNiculae, unde mergem noi, domnule?\u201d. Apoi, \u00een ultimul cadru (fix), filmat din unghiul p\u0103s\u0103rii <\/strong>(eng. bird\u2019s-eye view<\/em>) \u2013 un punct de vedere plonjat<\/strong> (de sus \u00een jos), care accentuez\u0103 at\u00e2t dominarea, c\u00e2t \u015fi minimalizarea \u2013, vedem c\u0103ru\u0163a relu\u00e2ndu-\u015fi drumul, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se \u015fi pierz\u00e2ndu-se \u00een cea\u0163\u0103, p\u00e2n\u0103 la stop-cadrul <\/strong>care \u201eimobilizeaz\u0103\u201d imaginea \u015fi ne-o imprim\u0103 \u00een memorie. Ce impresii v\u0103 treze\u015fte acest final?<\/p>\n 3. Design de sunet (sound design<\/em>), muzic\u0103<\/strong><\/p>\n Muzica nondiegetic\u0103<\/strong> a fost compus\u0103 pentru film de c\u0103tre Cornelia T\u0103utu. Cum \u201ecomenteaz\u0103\u201d muzica evenimentele de pe ecran? Exemplifica\u0163i.<\/p>\n 5. Regie, tem\u0103, mesaj, actorie<\/strong><\/p>\n Morome\u0163ii<\/em> \u201ee un film realizat \u00eentr-o conjunctur\u0103 fericit\u0103. \u00cen sensul c\u0103 filmele au \u0219i ele un destin \u0219i, la un moment dat, se adun\u0103 energii pozitive sau negative \u00een jurul lor. Meritul meu este c\u0103 am avut incon\u0219tien\u0163a de a face acest film. Pentru c\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, am pornit de la o carte care era o capodoper\u0103 indiscutabil\u0103. Mi s-a p\u0103rut \u00eens\u0103 atunci c\u0103, fiind \u0219i eu de la \u021bar\u0103, identificam \u00een scrisul lui Preda multe aspecte care m\u0103 exprimau \u0219i pe mine. Astfel a venit impulsul.\u201d (cineastul Stere Gulea, \u00eentr-un interviu din 2001)<\/p>\n <\/p>\n FI\u015eA 2<\/p>\n 1. Scenariu, personaje, dialoguri<\/strong><\/p>\n \u201eOpera lui Stere Gulea se impune prin \u015ftiin\u0163a cu care cineastul a \u015ftiut s\u0103 p\u0103streze din romanul lui Marin Preda accentele \u015fi nuan\u0163ele ce definesc nu doar o comunitate uman\u0103, ci \u015fi ob\u00e2r\u015fiile ei sociale \u015fi istorice, psihologice \u015fi sentimentale\u201d, scrie criticul C\u0103lin St\u0103nculescu \u00een Cartea \u015fi Filmul <\/em>(Editura Biblioteca Bucure\u015ftilor, Bucure\u015fti, 2011). Cum ne este prezentat\u0103 lumea satului din C\u00e2mpia Dun\u0103rii? G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la diferen\u0163ele sociale (de pild\u0103, Moromete, Dumitru lui Nae sau Coco\u015fil\u0103 au reu\u015fit s\u0103 primeasc\u0103 lot la reforma agrar\u0103 din 1921, \u00een timp ce \u0162ugurlan sau Ion al lui Miai n-au p\u0103m\u00e2nt \u015fi sunt nevoi\u0163i s\u0103 munceasc\u0103 pentru al\u0163ii) sau la diversele sisteme de valori (pentru Ilie Moromete, personaj numit de criticul literar Nicolae Manolescu \u201eultimul \u0163\u0103ran\u201d, valoarea suprem\u0103 este p\u0103m\u00e2ntul, pentru fiii s\u0103i mai mari banii sunt mai presus de orice, fiicele se g\u00e2ndesc doar la zestre, iar pentru mezinul Nicolae cartea e pe primul loc) \u015fi analiza\u0163i modul \u00een care acestea motiveaz\u0103 comportamentul personajelor.<\/p>\n 2. Imagine, montaj<\/strong><\/p>\n \u00cen secven\u0163a plec\u0103rii c\u0103ru\u0163elor la c\u00e2mp, se trece de la un cadru fix filmat din unghiul broa\u015ftei <\/strong>(cel mai apropiat de sol, care exagereaz\u0103 dimensiunile obiectelor filmate), eviden\u0163iind copitele cailor \u015fi ro\u0163ile, la altul filmat din unghiul p\u0103s\u0103rii <\/strong>(camera de filmat se ridic\u0103 \u00eencet), cu c\u0103ru\u0163ele care se \u00een\u015fir\u0103 pe pod \u015fi pe drum. Care este efectul acestei altern\u0103ri (efect amplificat \u015fi de muzic\u0103)?<\/p>\n 3. Design de sunet (sound design<\/em>), muzic\u0103<\/strong><\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 sunetele \u00eenregistrate \u00een priz\u0103 direct\u0103<\/strong>, \u00een studio s-au ad\u0103ugat efecte sonore <\/strong>(eng. sound effects<\/em> sau, pe scurt, SFX<\/em>), sunete care nu erau prezente \u00een momentul prizei directe, le-au accentuat pe cele captate live<\/em> sau au \u00eenlocuit altele mai pu\u0163in \u201eexpresive\u201d, totul cu scopul ob\u0163inerii \u201eautenticit\u0103\u0163ii\u201d dorite de realizatori. Inginerul de sunet Gheorghe Ilarian a mixat pe mai multe \u201estraturi\u201d zgomotele, ambian\u0163ele \u015fi dialogurile (s-a recurs deseori \u015fi la postsincron de dialog<\/strong>, adic\u0103 la re\u00eenregistrarea dialogului \u00een studio). Se aud mai mereu zgomotele specifice satului (c\u00e2ini, coco\u015fi, cai etc.), deseori \u015fi replici pe fundal, cu sursa incert\u0103, ambian\u0163a sonor\u0103 p\u0103r\u00e2nd foarte \u201eautentic\u0103\u201d.<\/p>\n 4. Scenografie, costume<\/strong><\/p>\n Costumele din film, concepute de Svetlana Mih\u0103ilescu, indic\u0103 statutul social al personajelor \u015fi imaginea lor public\u0103. Primarul \u015fi perceptorul, reprezentan\u0163ii statului, sunt \u00eembr\u0103ca\u0163i mereu la patru ace, Tudor B\u0103losu, chiar dac\u0103 nu renun\u0163\u0103 la portul popular, este mereu elegant \u015fi falnic, emancipatul Victor B\u0103losu poart\u0103 o modern\u0103 geac\u0103 de piele, Ilie Moromete are haine obi\u015fnuite, de purtat prin curte \u015fi la muncile c\u00e2mpului, \u015fi haine de duminic\u0103, bune pentru \u00eent\u00e2lnirile din poiana lui Iocan etc.<\/p>\n Cum sunt interioarele caselor, decorurile create de Daniel R\u0103du\u0163\u0103? Comenta\u0163i \u015fi felul \u00een care sunt luminate aceste spa\u0163ii (de exemplu, biroul primarului \u015fi \u00eenc\u0103perile din casa Morome\u0163ilor).<\/p>\n 5. Regie, tem\u0103, mesaj, actorie<\/strong><\/p>\n Niculae Moromete este personajul c\u0103ruia i se datoreaz\u0103 mai multe momente poetice \u015fi vizionare. Fantezia \u015fi sensibilitatea sa transfigureaz\u0103 realitata tern\u0103 din jur. Singurul flashback<\/strong> (secven\u0163\u0103 retrospectiv\u0103 care \u201esparge\u201d curgerea cronologic\u0103 a evenimentelor, la fel ca \u015fi secven\u0163a anticipatoare flashforward<\/strong>) din film i se datoreaz\u0103 tot lui Niculae: atunci c\u00e2nd tat\u0103l Ilie \u015fi fratele vitreg Nil\u0103 taie salc\u00e2mul (moment narativ considerat foarte important \u015fi de c\u0103tre scriitorul Marin Preda, prin care se anun\u0163\u0103 disolu\u0163ia familiei), b\u0103iatul \u00ee\u015fi aminte\u015fte cum se juca, legat la ochi, cu al\u0163i copii \u015fi cum a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat trunchiul protector al arborelui). Acest flashback justific\u0103 explica\u0163ia criticului literar Eugen Simion, pentru care salc\u00e2mul reprezint\u0103 \u201eunitatea, tr\u0103inicia Morome\u0163ilor, fiind \u00een lumea obiectelor ceea ce reprezint\u0103 tat\u0103l \u00een via\u0163a familiei. E un arbore cu autoritate<\/em>, dominator, un punct stabil de referin\u0163\u0103.\u201d Cum este poten\u0163at \u00een film momentul t\u0103ierii salc\u00e2mului?<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n RECONSTITUIREA<\/p>\n FI\u015eA 1<\/p>\n 1. Scenariu, personaje, dialoguri<\/strong><\/p>\n Reconstituirea <\/em>este o ecranizare<\/strong>[*]<\/a> dup\u0103 nuvela omonim\u0103 a prozatorului Horia P\u0103tra\u015fcu, scris\u0103 \u015fi publicat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een 1967. Textul literar a fost inspirat de un caz real, \u00eent\u00e2lnit de scriitor \u00een vara anului 1962. Atunci el lucra ca \u201einstructor metodist\u201d la Casa de Cultur\u0103 din ora\u015ful s\u0103u natal, Caransebe\u015f, \u015fi a fost \u00eens\u0103rcinat s\u0103 filmeze \u201ereconstituirea\u201d unui \u201eact de huliganism\u201d s\u0103v\u00e2r\u015fit de c\u00e2\u0163iva tineri muncitori de la fabrica de mobil\u0103 local\u0103, care chefuiser\u0103 cu ocazia absolvirii liceului seral.<\/p>\n Horia P\u0103tra\u015fcu \u00ee\u015fi aminte\u015fte, \u00eentr-un articol ap\u0103rut \u00een Almanahul literar <\/em>din 1985: \u201eNu voi uita toat\u0103 via\u0163a chipurile r\u0103v\u0103\u015fite de oboseal\u0103, team\u0103, ru\u015fine \u2013 mai ales ru\u015fine, grea, cumplit\u0103 \u2013 a tinerilor aceia pu\u015fi s\u0103 repete, \u00een fa\u0163a unui noian de fete frumoase \u00een costume de baie \u015fi care f\u0103cuser\u0103 cerc \u00een jurul \u00abplatoului de filmare\u00bb, toate ispr\u0103vile din ajun…! A fost ceva cumplit, aveam senza\u0163ia c\u0103 b\u0103ie\u0163ii au fost obliga\u0163i s\u0103 ias\u0103 \u00een public \u00een pielea goal\u0103, c\u00e2\u0163iva pl\u00e2ngeau, \u00een sf\u00e2r\u015fit… la un moment dat, nu am mai putut m\u00e2nui aparatul de filmat \u015fi am plecat. Cred c\u0103 ideea nuvelei s-a n\u0103scut \u00een acea clip\u0103…!\u201d<\/p>\n 2. Imagine, montaj<\/strong><\/p>\n Criticul George Littera scrie, \u00een revista Cinema <\/em>din aprilie 1990, despre acest \u201efilm de geometru\u201d, cum eticheteaz\u0103 el Reconstituirea<\/em>: \u201e\u015etiin\u0163a lui Pintilie de a re\u0163ine detaliul elocvent, capabil s\u0103 transmit\u0103 atmosfera sau nota\u0163ia psihologic\u0103, func\u0163ioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 gre\u015f: prim-planurile b\u0103iatului din secven\u0163a reconstituirii au o bufonerie de Pierrot; d\u00e2rele de s\u00e2nge r\u0103mase pe peretele cabinei d\u0103r\u00e2mate par o hieroglif\u0103 tragic\u0103; micile gesturi ale profesorului sugereaz\u0103 tensiunea \u00eenfrunt\u0103rii lui subterane cu procurorul ori patetica neputin\u0163\u0103 de a st\u0103vili proliferarea r\u0103ului.\u201d Da\u0163i \u015fi alte exemple de detalii semnificative din film.<\/p>\n 3. Design de sunet (sound design<\/em>), muzic\u0103<\/strong><\/p>\n Cum estima\u0163i ponderea prizei directe <\/strong>(sunetul real captat \u00eempreun\u0103 cu imaginea, eng. direct sound<\/em>) \u015fi cea a sunetului de studio <\/strong>(\u00eenregistrat \u015fi\/sau ad\u0103ugat \u00een postproduc\u0163ie<\/strong>, eng. studio sound<\/em>) pe coloana sonor\u0103 acestui film?<\/p>\n Toat\u0103 muzica din film este diegetic\u0103[\u2020]<\/strong><\/a><\/strong>, ceea ce i-a determinat pe unii critici s\u0103 vad\u0103 \u00een Reconstituirea <\/em>o anticipare a Noului Cinema Rom\u00e2nesc impus dup\u0103 2000, care respinge hot\u0103r\u00e2t muzica nondiegetic\u0103<\/strong>. Care sunt sursele muzicii aici?<\/p>\n 4. Scenografie, costume<\/strong><\/p>\n At\u00e2t nuvela, c\u00e2t \u015fi filmul respect\u0103 regula celor trei unit\u0103\u0163i<\/strong> din dramaturgia clasic\u0103: de timp <\/strong>(evenimentele trebuie s\u0103 se succead\u0103 de-a lungul unei singure zile), de ac\u0163iune <\/strong>(ac\u0163iunea trebuie s\u0103 fie unitar\u0103) \u015fi de loc<\/strong> sau de spa\u0163iu <\/strong>(scena ac\u0163iunii nu trebuie s\u0103 se schimbe pe parcurs). Reperele spa\u0163iale ale nara\u0163iunii sunt: un restaurant cu teras\u0103 \u00een afara ora\u015fului, o barac\u0103, c\u00e2teva closete \u015fi du\u015furi, o halt\u0103 \u015fi o cale ferat\u0103, o \u015fosea, un baraj \u015fi un pod peste un r\u00e2u, un stadion, ni\u015fte mun\u0163i \u00eendep\u0103rta\u0163i etc.<\/p>\n 5. Regie, tem\u0103, mesaj, actorie<\/strong><\/p>\n Reconstituirea <\/em>este un film despre realizarea unui film, adic\u0103 un exemplu de metacinema<\/strong> (cinema despre cinema, cinema autoreflexiv). Alte asemenea filme sunt, \u00een cinematografia rom\u00e2neasc\u0103, Proba de microfon<\/em> de Mircea Daneliuc, O lacrim\u0103 de fat\u0103 <\/em>de Iosif Demian, Secven\u0163e <\/em>de Alexandru Tatos, Restul e t\u0103cere <\/em>\u015fi Closer to the Moon <\/em>de Nae Caranfil, Cea mai fericit\u0103 fat\u0103 din lume <\/em>de Radu Jude, Visul lui Adalbert <\/em>de Gabriel Achim ori C\u00e2nd se las\u0103 seara peste Bucure\u015fti sau Metabolism <\/em>de Corneliu Porumboiu \u015fi, \u00een cinematografia mondial\u0103, 8 \u00bd<\/em> de Federico Fellini ori Noaptea american\u0103 <\/em>(La Nuit am\u00e9ricaine<\/em>) de Fran\u00e7ois Truffaut.<\/p>\n <\/p>\n [*]<\/a> V. fi\u015fa nr. 1 de la Morome\u0163ii<\/em>.<\/p>\n