{"id":907,"date":"2009-02-23T12:33:13","date_gmt":"2009-02-23T10:33:13","guid":{"rendered":"http:\/\/lorenalupu.wordpress.com\/?p=907"},"modified":"2009-02-23T12:33:13","modified_gmt":"2009-02-23T10:33:13","slug":"daydream-believers-and-homecomin-queens","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/daydream-believers-and-homecomin-queens\/","title":{"rendered":"Daydream believers and homecomin' queens"},"content":{"rendered":"

Am tot v\u0103zut leap\u015fa asta<\/a> plimb\u00e2ndu-se din blog \u00een blog, r\u0103sp\u00e2ndindu-se ca o boal\u0103 contagioas\u0103, dar p\u00e2n\u0103 acum, m-a ferit Dumnezeu de ea. \ud83d\ude00 Poate c\u0103 am uitat s\u0103 \u00eemi fac rug\u0103ciunea, c\u0103ci uite, am primit-o, \u015fi acum trebuie s\u0103 stau, s\u0103 b\u00e2ntui \u015fi s\u0103 dau s\u0103rciuri prin bloguri de gagici, c\u0103 asta e leap\u015fa, chiar dac\u0103 Almanahe o formuleaz\u0103 \u00een stilul ei enigmatic \u015fi misterios, \u00eenc\u00e2t trebuie s\u0103 \u015f\u0103zi \u015fi s\u0103 cuje\u0163i, ca \u00eentr-un final s\u0103 \u00een\u0163elegi despre ce este vorba.
\n
\nNu, nu \u00eemi voi l\u0103uda prietenele. Voi denumi c\u00e2teva bloguri muiere\u015fti, f\u0103r\u0103 s\u0103 pretind c\u0103 le pot epuiza pe toate, \u015fi nu le voi c\u00e2nta eu c\u00e2te un imn de slav\u0103, ci le voi l\u0103sa s\u0103 se laude singure. Voi da c\u00e2te un citat care mi se pare c\u0103 e scris cu talent, for\u0163\u0103 sugestiv\u0103 \u015fi \u00eentr-un cuv\u00e2nt, \u00ee\u015fi laud\u0103 autoarea mai bine dec\u00e2t ar putea s\u0103 o fac\u0103 un munte de adjective. Ordinea va fi aleatorie.<\/p>\n

Vidal.<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Femeia asta, vecin\u0103-mea, avea un b\u0103rbat bun de pus pe ran\u0103. O bl\u00eende\u0163e de om. Ca mai to\u0163i oamenii de treab\u0103, a murit nemeritat – la 45 de ani, de-un cancer la creier. Din femeia lui, care \u015fi-a\u015fa nu f\u0103cea prea mult\u0103 umbr\u0103, a r\u0103mas un \u0163\u00eer negru \u015fi trist.<\/p>\n

S\u0103lbatica, ciufuta \u015fi ciudata, am aflat dup\u0103 o vreme, iube\u015fte animalele. Cum nu mai are alt\u0103 bucurie pe lume de c\u00eend i-a murit omul drag, s-a apucat s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 pisicile am\u0103r\u00eete prip\u0103\u015fite \u00een spatele blocului. Care, desigur, cu m\u00eencare de dou\u0103-trei milioane pe lun\u0103 \u015fi ap\u0103 proasp\u0103t\u0103 zilnic, \u00een ni\u015fte ani de zile s-au \u00eenmul\u0163it. Dar nu mult. S-au f\u0103cut, cred, din trei, \u015fase sau \u015fapte, cu tot cu un pui p\u00eerlit \u015fi f\u0103r\u0103 un ochi. Nu c-ar fi f\u0103cut pui, nu, pur \u015fi simplu au mai venit \u015fi de prin alte p\u0103r\u0163i, c\u0103 s-a dus vestea de condi\u0163iile de la cantina noastr\u0103.<\/p>\n

\u00centr-o zi frumoas\u0103, ni\u015fte in\u015fi inteligen\u0163i s-au hot\u0103r\u00eet s\u0103 scape de \u015fobolanii din subsolul blocului \u015fi-au dat cu otrav\u0103. Nu doar \u00een subsol, ci \u015fi pe-afar\u0103, s\u0103 fie, s\u0103 nu lipseasc\u0103. Nu \u015ftiu c\u00ee\u0163i \u015fobolani au murit, dar pisici nu mai s\u00eent. Acum femeia aia pl\u00eenge aiurea, iar eu a\u015ftept s\u0103 v\u0103d c\u00ee\u0163i \u015fobolani vor fi \u00een subsol \u015fi pe-afar\u0103 \u00een prim\u0103vara asta lipsit\u0103 de pisici.<\/p>\n

(\u015ei-ntre timp m\u0103 uit la poze cu boxerul meu mort prin 2001, la v\u00eersta de opt ani, fiindc\u0103 al\u0163i inteligen\u0163i d\u0103duser\u0103 cu stricnin\u0103 \u00een jurul blocului.)<\/p>\n

Sictir, b\u0103. Sictir.<\/em><\/p><\/blockquote>\n

Avizier personal<\/a><\/p>\n

Zece amintiri despre toamn\u0103<\/strong><\/p>\n

1. gutui pufoase (sub care puf se gaseste cel mai durabil si mai galben galben), care strepezesc dintii (si ce gust prafuit, linistit si tonic, de toamna)(si peltea :))<\/p>\n

2. struguri (mai ales negri)(cea mai frumoasa forma de fruct)(si foarte frumoasa forma de frunza, ca doar nu intimplator a ajuns sa fie prima haina)<\/p>\n

3. dovleci portocalii si albi (ca astea erau soiurile din gradina copilariei mele),<\/p>\n

4. castane<\/p>\n

5. si, sa nu rideti de mine, pasari care pleaca spre tarile calde.<\/p>\n

6.Fum de la frunze arse. Fum mult si laptos prin care se vad raze de soare.<\/p>\n

7. Ploaie, noroi, baltoace de ocolit.<\/p>\n

Din pacate, daca e sa apelez la amintiri, insemana si :<\/p>\n

8. teme date petnru 3 luni si facute in ultimele zile de vacanta (adica suflet care ma doare de 2 ori: o data ca stau si scriu pina ma doare mina, a doua oara pentru ca, teoretic, ma aflam in ultimele zile de vacanta\u2026 pe care astfel le iroseam)<\/p>\n

9. rechizite noi (singura bucurie legata de scoala)<\/p>\n

10. plecarea de la tara\u2026 tristetea uriasa: un an pe care trebuia sa-l astept, ca sa vina vacanta mare iar.<\/em><\/p><\/blockquote>\n

Cartea Smillei <\/a><\/p>\n

Pur si simplu… el <\/strong><\/p>\n

Primul lucru pe care l-am stiut despre el a fost ca e alergic. La tot felul de lucruri, dar ultima oara ii aparuse ceva alergie pe gat de la carat o scandura (?!?) si ne povestea asta cu multa verva, incat ne tineam de burta de-atata ras. Pe urma a venit vorba si de alergiile la polen si de \u201cbarna\u201d (aka \u201cnasul\u201d) care ii curge mereu primavara si se umfla din cauza unor chestii din aer de care eu, una, nici nu-mi dau seama ca exista. Vorbea mult si alambicat, sarea de la una la alta, povestea si se povestea cu atata dezinvoltura, incat mi-a fost drag inca de-atunci, din prima zi, cand mi se parea prea slab, cu capul prea chel si gura prea mica.<\/p>\n

Simpatic de tot mi-a devenit insa cand am mers intr-o zi la Jolie Ville, iar in zona cu frigidere eu m-am umplut de bube pe maini.<\/p>\n

– Ioai, ce alergie misto ai! a exclamat cu o sinceritate care m-a dat gata. In multe feluri fusese descrisa alergia mea (unii isi intorceau capul, scarbiti, cand ma vedeau plina de bube – si nu-i condamn; altora le-a smuls tipete), dar \u201cmisto\u201d nu-mi mai zisese nimeni ca este. Normal ca era misto pentru un alergic sa intalneasca un tovaras de suferinta [da’ las’ ca mergem noi la terapie:))], iar pentru mine a fost super tare sa primesc asa o reactie deschisa si pozitiva la bubele cu care de bine de rau ma resemnasem.<\/em><\/p><\/blockquote>\n

The Creatrix <\/a><\/p>\n

C\u00e2nd am zis c\u0103 vreau s\u0103 fiu varianta feminin\u0103 a lui Eugene Hutz, toata lumea a intrat pe Google Images \u015fi s-a crucit c\u00e2nd a v\u0103zut c\u0103 fata asta frumoas\u0103 vrea s\u0103 fie un \u0163igan sl\u0103b\u0103nog cu din\u0163i de aur.<\/p>\n

Dac\u0103 a\u015f fi b\u0103rbat, a\u015f urina pe cl\u0103diri litere, A-uri \u015fi le-a\u015f contura cu un cerc perfect de parc\u0103 a\u015f avea unelte de geometrie, nu penis, \u00een pantaloni.<\/p>\n

Fat\u0103 fiind, a\u015f vrea s\u0103 nomad-uiesc toat\u0103 via\u0163a \u015fi s\u0103 fiu frumoas\u0103 toat\u0103 via\u0163a. O, da! S\u0103 v\u0103d ceruri portocalii \u015fi s\u0103 c\u0103l\u0103resc cai s\u0103lbatici \u015fi s\u0103 le dau s\u0103 m\u0103n\u00e2nce j\u0103ratic. S\u0103 am dou\u0103 cozi negre \u015fi lungi, fust\u0103 \u00eenflorat\u0103 \u015fi cizme grosolane. S\u0103 m\u0103 duc \u00een fa\u0163a blocului lui Red \u015fi s\u0103 strig: \u201cDomni\u015foar\u0103\u0103\u0103\u0103, ave\u0163i chef s\u0103 lu\u0103m trenul de miaz\u0103noapte c\u0103tre Oblivion \u0103la?\u201d<\/p>\n

Fat\u0103 fiind, m-a\u015f duce l\u00e2ng\u0103 casa b\u0103rbatului viselor mele \u015fi i-a\u015f c\u00e2nta o melodie sub geam \u015fi a\u015f avea o chitar\u0103 \u00eentr-o carcas\u0103 de arme, exact invers dec\u00e2t f\u0103cea Banderas care avea arme \u00eentr-o carcas\u0103 de chitar\u0103. A\u015f bate la geamul prin\u0163ului meu cu degetele \u00eembr\u0103cate \u00een aur \u015fi metal.<\/p>\n

Oare m\u0103 iube\u015fte? m\u0103 \u00eentreb \u015fi eu.<\/em><\/p><\/blockquote>\n

Aiaciu’s blog <\/a><\/p>\n

Fresh<\/strong><\/p>\n

Cand eram mica sufeream de fascinatia caietelor noi, curate, mirosind a proaspat. De fiecare data vroiam sa incep fie un jurnal nou, fie un caiet nou cu teme la matematica, orice pretext gaseam numai pentru placerea inceputului, numai de dragul prospetimii si – gandesc eu acum! – din plictiseala. Din aceasta cauza nu mi-a mai ramas nici un jurnal din perioada respectiva (nici amintiri foarte multe!). Din aceasta cauza, nu puteam sa arat niciodata profesorului de matematica temele mele vechi – era ca si cum nu le-as fi facut vreodata. Din aceasta cauza, nu aveam deloc rabdare sa termin caietul vechi de dragul celui nou – cu coperti mai frumos colorate, cu stil de liniere mai bun, cu marime potrivita pe nevoile mele de moment\u2026 Ce mai! Caietul nou intodeauna era \u201cthe ONLY one\u201d, \u201cthe best\u201d! Senzatia asta mi-am amintit-o azi, intarziind asupra unui blog nou, aerisit, proaspat si reconfortant. De data asta nu cred ca ma voi plictisi asa repede. De fapt, de mai mult timp, am devenit constanta in alegeri si actiuni. Ca sa par inteleapta, as zice ca viata m-a invatat sa ma obisnuiesc cu oamenii din jurul meu si sa imi dau seama ca nu pot sa ii schimb ca pe caiete; si in plus, am descoperit ca e mai mare satisfactia daca duc lucrurile la bun sfarsit. Dar cum obiceiurile rele nu se desprind asa usor, mai am momente de abatere. Noul ma atrage inexorabil si tot ce pot sa fac de multe ori este doar sa imbrac vechiul in haine noi ca sa il suport.
\n<\/em><\/p><\/blockquote>\n

Innuenda <\/a><\/p>\n

B\u0103tr\u00e2na doamn\u0103 cultur\u0103<\/strong><\/p>\n

Cultura e frivol\u0103 \u00een ziua de azi. Nu a fost \u00eentotdeauna a\u015fa. Ea s-a trezit \u00eentr-o bun\u0103 zi mai de diminea\u0163\u0103 ca de obicei \u015fi a vrut s\u0103 verifice dac\u0103 \u00eei e dat s\u0103 ajung\u0103 departe, a\u015fa cum se spune.<\/p>\n

S-a uitat spre pantofii ei, din piele de porc f\u0103cut\u0103 s\u0103 reziste la noroaiele \u015fi b\u0103l\u0163ile cotidiene. Le-a analizat talpa turnat\u0103, ca de tanc sovietic, ce o ajutase p\u00e2n\u0103 atunci s\u0103 nu derapeze pe ghea\u0163a dezinteresului general.<\/p>\n

A continuat scanarea privindu-\u015fi straiele cenu\u015fii, regulamentare. C\u00e2ndva din stof\u0103 de cea mai bun\u0103 calitate, hainele astea p\u0103reau ast\u0103zi recuzita unui teatru de provincie. Ar\u0103ta ca o d\u0103dac\u0103 englezoaic\u0103 r\u0103mas\u0103 f\u0103r\u0103 cas\u0103. \u015ei s-a \u00eentristat. Asta \u00eei mai lipsea! De parc\u0103 nu \u00eei ajungeau triste\u0163ile ei metafizice!<\/p>\n

\u015ei-a ridicat spre oglind\u0103 ochii ei mari de prim-balerin\u0103 rusoaic\u0103, ochii ei frumo\u015fi, ca de pe alt\u0103 lume, cumva tragici, cumva ferici\u0163i \u015fi \u00eentr-o frac\u0163iune de secund\u0103 a hot\u0103r\u00e2t c\u0103 lucrurile nu mai pot continua a\u015fa. Ceva trebuia s\u0103 se schimbe.<\/p>\n

Se va da cu vremurile, \u015fi-a promis. Se va aduce la zi. Hot\u0103r\u00e2t lucru -\u015fi-a mai spus, privindu-se atent \u00een oglind\u0103- paloarea aia de indian cu hepatit\u0103 nu mai putea trece drept noble\u0163e, ca pe vremuri. Acum se purta bronzul de solar. Erau la mod\u0103 me\u015fele blonde \u015fi sclipiciul de co\u0163ofan\u0103.
\n\u00cen ziua aia a pus m\u00e2na pe maus, nu pe stilou, ca \u00een fiece zi. A r\u0103scolit prin google, nu prin cartotecile bibliotecilor, a\u015fa cum obi\u015fnuia. \u015ei a trimis anun\u0163ul. Online, nu cu po\u015ftalionul cum o tot f\u0103cuse.<\/p>\n

\u201eDoamn\u0103 respectabil\u0103, ofer seriozitate, virtute, \u00eensemn\u0103tate contra dram de receptivitate\u201d. <\/em><\/p><\/blockquote>\n

R\u0103pirea din serai<\/a><\/p>\n

“Din principiu, m\u0103 str\u0103duiesc s\u0103 m\u0103 \u0163iu departe de trei lucruri – \u015fi nu prea reu\u015fesc. De spitale, de tribunale \u015fi de circumstan\u0163ele str\u0103zii.<\/p>\n

***<\/p>\n

De spitale \u015fi de tribunale, pentru c\u0103 le \u0163iu f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 drept ceea ce \u015fi sunt: sta\u0163ii de epurare ale mizeriei universale. Toat\u0103 disperarea \u015fi am\u0103r\u0103ciunea lumii sunt de g\u0103sit pe culoarele care r\u00e2njesc \u00een infectele tonuri neutre \u015fi calmante ale tencuielii antijeg.<\/p>\n

Prea des, \u015fi tot acolo, cruzimea \u015fi lipsa de c\u0103p\u0103t\u00e2i, unde te-a\u015ftep\u0163i mai pu\u0163in: la bar\u0103 sau \u00een sala de opera\u0163ii… juristul r\u0103spopit ce sunt nu vede diferen\u0163a dintre cele dou\u0103 spa\u0163ii. \u015ei noi, \u00een haine de cioclu \u015fi ei, \u00een sabo\u0163i albi, ar trebui s\u0103 avem cinismul mecanicului auto: s-a stricat? o lu\u0103m de la cap\u0103t, cu alte piese.<\/p>\n

Pe la jum\u0103tatea anului doi de Drept, mi se spulberaser\u0103 cu totul iluziile cu din\u0163i lungi ale justi\u0163iei comerciale: mergers and acquisitions, tr\u00e8s peu pour moi. Iar frecventarea asidu\u0103 a Cur\u0163ii cu Juri, aceast\u0103 sal\u0103 de disec\u0163ie a juridicelor, m\u0103 l\u0103sase \u00een cump\u0103n\u0103 str\u00e2mb\u0103: cum s\u0103 iau un caz – iat\u0103, ce rudenie lexical\u0103! – pe care \u015ftiu c\u0103 nu-l pot ap\u0103ra cumsecade? \u015ei unde se opre\u015fte morala atunci c\u00e2nd degetele tremur\u0103 pe foaia de cec a onorariului?<\/p>\n

Bullocks, r\u00e2njea domni\u015forul Alaric K. Tu penses trop, on voit bien que tu nous viens de loin. \u015ei nu, pluralul persoanei \u00eent\u00e2i nu m\u0103 convinsese de absolut nimic. De-altfel, \u00eentr-o dup\u0103-amiaz\u0103 de mai, \u00een Jardin du Luxembourg, lucrurile astea nu au absolut nicio importan\u0163\u0103 posibil\u0103: oh, the lovely daffodils.<\/p>\n

Z\u00e2mbet sibarit \u015fi sub\u0163ire, accent impecabil: dar casierele gr\u0103bite de pe malul iazului nu \u015ftiau asta despre beizadeaua de pretoriu.<\/em>“<\/p><\/blockquote>\n

\u015ei nu aveam cum s\u0103 \u00eenchei acest pomelnic<\/p>\n

f\u0103r\u0103<\/a>:<\/p>\n

If\/Dac\u0103<\/strong><\/p>\n

\u2026 Ceausescu ar mai fi trait, astazi ar fi implinit 91 de ani.<\/p>\n

Am 26 de ani, sunt casatorita si am trei plozi cu muci la nas, care se tin de fusta mea la sase dimineata, cand ma grabesc sa plec la munca, la Fabrica de Textile si Confectii Dunareana Giurgiu.<\/p>\n

Ma flenduresc grabita prin fabrica cu un carut plin de batiste si camasi.<\/p>\n

Pe la pranz, niste baieti simpatici de la Serviciile Secrete ma cauta, sa ma convinga sa spun cine si cat se fura din fabrica si ce colege de munca au mai facut avorturi in ultima perioada.<\/p>\n

Seara, ascund in chiloti doi metri de diftina si cinci batiste si parasesc fabrica, grabita sa ajung acasa, la cei trei plozi, sa le sterg mucii de la nas.<\/p>\n

In week-end, impreuna cu sotul meu, mergem sa bem o halba de bere la restaurantul \u201cPatru Pietre\u201d de pe soseaua Oinac.<\/p>\n

De luni o luam de la capat. Copilul cel mare sta la coada, la Alimentara, eu fur batiste in chiloti, sotul lucreaza in schimbul treila I.C.M.U.G., iar colegele de munca se fut si avorteaza in draci, fara stirea Securitatii. Un var a fugit din tara, traversand Dunarea pe o camera de tractor.<\/p>\n

Hai ma, ca era mai misto atunci, sa mor eu!<\/p>\n

Asa ar fi aratat viata mea daca oamenii aia nu ar fi murit in \u201889.<\/p>\n

Restul e istorie.<\/em><\/p>\n

\n

Pentru c\u0103, \u00een mod ciudat, fomeile de p\u00e2n\u0103 acum \u00ee\u015fi d\u0103deau leap\u015fa doar una alteia, \u00een loc s\u0103 pun\u0103 b\u0103rba\u0163ii s\u0103 le linkuiasc\u0103 \u015fi s\u0103 le promoveze, eu dau leap\u015fa a\u015fa: lui Drago\u015f<\/a>, lui Serpent<\/a>, lui Marian Coman<\/a> \u015fi unui b\u0103iat care \u00een mod sigur va face o promovare dezinteresat\u0103, deci obiectiv\u0103: :P. M\u0103 refer la Domnu’ Inginer<\/a>. Hai, b\u0103ie\u0163i, zice\u0163i ce v\u0103 place! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Am tot v\u0103zut leap\u015fa asta plimb\u00e2ndu-se din blog \u00een blog, r\u0103sp\u00e2ndindu-se ca o boal\u0103 contagioas\u0103, dar p\u00e2n\u0103 acum, m-a ferit Dumnezeu de ea. \ud83d\ude00...<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-907","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-spicy"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/907","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=907"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/907\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=907"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=907"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=907"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}