{"id":9973,"date":"2015-10-24T15:10:17","date_gmt":"2015-10-24T15:10:17","guid":{"rendered":"http:\/\/lorenalupu.com\/blog\/?p=9973"},"modified":"2015-10-24T16:29:58","modified_gmt":"2015-10-24T16:29:58","slug":"fnt-25-editia-de-argint-ep-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/fnt-25-editia-de-argint-ep-1\/","title":{"rendered":"FNT 25 &#8211; edi\u0163ia de argint, ep. 1"},"content":{"rendered":"<p>Salut, eu sunt Lorena \u015fi sunt ochii vo\u015ftri pe perioada asta la Festivalul Na\u0163ional de Teatru. M\u0103 citi\u0163i pe mine \u015fi apoi v\u0103 l\u0103uda\u0163i c\u0103 a\u0163i fost. <\/p>\n<p>A\u015f vrea s\u0103 \u00eencep cu o confesiune: iubesc aceast\u0103 breasl\u0103, a oamenilor de teatru. Actori, regizori, scenografi. Au un fel de credin\u0163\u0103 \u00een profesia lor, ca preo\u0163ii buni, \u015fi un fel de comuniune care pur \u015fi simplu \u00ee\u0163i \u00eenc\u0103lze\u015fte inima. \u015ei dau un exemplu, pe care nu l-am descris p\u00e2n\u0103 acum, pentru c\u0103 aveam discu\u0163ii despre un interviu cu selec\u0163ionerul, Marina Constantinescu \u015fi voiam s\u0103-l folosesc \u00een intro. Interviul nu-l mai facem, deci \u00eel folosesc aici. <\/p>\n<p>Cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de festival, a fost o ampl\u0103 conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 despre nout\u0103\u0163ile acestei edi\u0163ii &#8211; a 25-a, edi\u0163ia de argint, cum ar veni. \u015ei discu\u0163ia a \u00eenceput, natural, cu conceptul edi\u0163iei, nout\u0103\u0163i, oferte. Apoi, brusc, trioul de vorbitori (Constantinescu &#8211; Caramitru &#8211; Aura Gaidarji) au abandonat tema \u015fi au ridicat problema (de actualitate a acelor zile): o comisie de politruci din Consiliul General al capitalei se oplo\u015fise pe Odeon \u015fi o c\u0103utau la catastif pe directoare, \u00een condi\u0163iile \u00een care habar n-aveau cu ce se m\u0103n\u00e2nc\u0103 teatrul.<br \/>\nS\u0103 renun\u0163i, \u00een plin eveniment al t\u0103u, la ce ai tu de comunicat, doar ca s\u0103 atragi aten\u0163ia s\u0103lii c\u0103 un confrate are o problem\u0103 contravine flagrant oric\u0103ror tehnici de PR din lume, dar compenseaz\u0103 din plin la capitolul omenie. Altruism. Generozitate. Comuniune de breasl\u0103. \u015ei a\u015fa e tagma asta, a arti\u015ftilor de teatru. Sentimental\u0103 \u015fi capabil\u0103 de sacrificii care uneori bat logica la guru&#8217; col. Demn\u0103 de iubit. <\/p>\n<p>Un alt lucru vizibil cu ochiul liber e modul \u00een care UNITER, Teatrul Na\u0163ional \u015fi ARCUB s-au luat frumos de m\u00e2nu\u0163e \u015fi au decis s\u0103 aprind\u0103 lumina s\u0103 se organizeze. Expozi\u0163ia adorabil\u0103 de afi\u015fe de teatru din Pasajul Universit\u0103\u0163ii, punctat\u0103 cu impromptu-uri; colaborarea cu Adev\u0103rul Live pentru interviuri \u015fi difuz\u0103ri de spectacole; colaborarea cu sedii ICR din str\u0103in\u0103tate pentru a oferi o experien\u0163\u0103 de spectator FNT \u015fi diasporei; bilete u\u015for de achizi\u0163ionat online, pe site-ul special mystage.ro: totul arat\u0103 c\u0103 teatrul rom\u00e2nesc a \u00een\u0163eles \u00eentr-un final c\u0103 e \u00een 2015 \u015fi c\u0103 face eforturi clare \u015fi coordonate s\u0103 se adapteze la lumea din jur, p\u0103str\u00e2nd boemia specific\u0103. <\/p>\n<p>Ieri, la gala de deschidere, m\u0103 uitam cu emo\u0163ie la acest melanj de lume \u00een blugi rup\u0163i \u015fi cu p\u0103r \u015fuvi\u0163at verde \u015fi lume cochet\u0103, la costum. Rochii de sear\u0103 \u015fi sarafane de catifea raiat\u0103. \u0162inute haute couture \u015fi Kenvelo. Ah, \u015fi se \u0163inea un discurs. Habar n-ave\u0163i c\u00e2t am r\u0103t\u0103cit \u00een noul sediu al TNB p\u00e2n\u0103 am g\u0103sit discursul. Am nimerit taman la &#8220;\u015fi v\u0103 ur\u0103m vizionare pl\u0103cut\u0103&#8221;. La c\u00e2t de tare ur\u0103sc eu discursurile, cred c\u0103 fusese geniul bun al teatrului care m\u0103 pierduse prin toate cotloanele, s\u0103 nu casc de fa\u0163\u0103 cu obraze fine, c\u0103 nu e frumos. <\/p>\n<p>Auzeai \u00een jur vorbitori de maghiar\u0103, vorbitori de german\u0103, vorbitori de englez\u0103, actori din teatre de provincie \u015fi vizitatori veni\u0163i de prin \u0163ar\u0103, special pentru festival. \u015ei, ce e mai frumos, nu auzeai &#8220;\u015f&#8221; din \u0103la rostit &#8220;\u015fi&#8221;, ca-n sintagma &#8220;ce te-a\u015fi Bute (Lucian)&#8221;. Semn c\u0103 teatrul \u00eenc\u0103 n-a fost invadat de coc\u0103l\u0103rimea de Mall \u015fi \u00eenc\u0103 po\u0163i sta \u00eentr-o sal\u0103 de teatru f\u0103r\u0103 s\u0103 urle vreun ciumete c\u0103 n-are nachos cu sos salsa la intrare \u00een sal\u0103. <\/p>\n<p>Tema ampl\u0103 a prezentei edi\u0163ii e r\u0103zboiul. Asta, a explicat doamna Constantinescu, e din dou\u0103 cauze. Unu, actualitatea. Din trei \u015ftiri, una e cu r\u0103zboi. \u015ei a doua, c\u0103, pur \u015fi simplu, anul \u0103sta, cele mai bune spectacole s-au nimerit a fi cele pe aceast\u0103 tem\u0103. \u015ei atunci, de ce s\u0103 nu adaptezi festivalul la oferta prezent\u0103 pe scene? <\/p>\n<p>&#8220;De r\u0103zboi&#8221; a fost \u015fi &#8220;Mein Kampf&#8221;, al Teatrului Na\u0163ional din Cluj, \u00een regia lui Alexandru Dabija. Unul dintre cele mai bune spectacole din via\u0163a mea, dac\u0103 n-ar fi fost \u00eenfior\u0103tor de enervant pe alocuri. S\u0103 explic de ce. <\/p>\n<p>Piesa, scris\u0103 de George Tabori, e definit\u0103 drept &#8220;fars\u0103 antinazist\u0103&#8221;. \u015ei probabil la asta s-a g\u00e2ndit Dabija c\u00e2nd a invitat-o pe Ada Milea s\u0103-i insereze ni\u015fte momente de musical absolut sinistru de prost, de parc\u0103 eram \u00een &#8220;The Producers&#8221;, povestea a doi b\u0103ie\u0163i care vor s\u0103 produc\u0103 &#8220;Springtime for Hitler&#8221;, cel mai deliberat retardat musical din istorie. <\/p>\n<p>Serios, ca s\u0103 nu zice\u0163i c\u0103-s rea, vede\u0163i trailerul spectacolului \u015fi asculta\u0163i cum tanti Ada Milea constat\u0103 c\u0103 Hitler nu posed\u0103 suflet. C\u0103pitanul Evident ar fi fost m\u00e2ndru de aceste versuri. <\/p>\n<div class=\"video-container\"><span class=\"embed-youtube\" style=\"text-align:center; display: block;\"><iframe loading=\"lazy\" class=\"youtube-player\" width=\"700\" height=\"394\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/FswCt-WzzeY?version=3&#038;rel=1&#038;showsearch=0&#038;showinfo=1&#038;iv_load_policy=1&#038;fs=1&#038;hl=en-US&#038;autohide=2&#038;wmode=transparent\" allowfullscreen=\"true\" style=\"border:0;\" sandbox=\"allow-scripts allow-same-origin allow-popups allow-presentation allow-popups-to-escape-sandbox\"><\/iframe><\/span><\/div>\n<p>Dac\u0103 \u015fi restul spectacolului ar fi fost comedie cu pro\u015fti sau teatru absurd prost f\u0103cut, unde absurdul situa\u0163iilor e \u00eengro\u015fat de cel al jocului, ar fi mers perfect.<br \/>\nDar restul spectacolului frizeaz\u0103 genialul.<br \/>\nUn Hitler pictor amator, un tinerel infatuat \u015fi plin de aere (excelent jucat de Sorin Leoveanu) vine s\u0103 se cazeze \u00eentr-un azil de s\u0103raci unde locuiesc doar evrei \u015fi caut\u0103 s\u0103 dea admitere la Academia de Belle Arte. De\u015fi textul e poreclit &#8220;fars\u0103&#8221;, subtilitatea \u015fi frumuse\u0163ea jocului actoricesc, care contrapuncteaz\u0103 delicat narcisismul egocentric al viitorului dictator \u015fi figurile boeme, pitore\u015fti, \u00eenduio\u015f\u0103tor de darnice cu pu\u0163inul lor, al evreilor din azil, \u00eel face pe Maxim Gorki s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 de invidie. Nuan\u0163ele filigranat de frumoase, autenticitatea s\u0103r\u0103ciei, a veseliei-\u00een-s\u0103r\u0103cie, a lipsurilor, a lipsurilor tratate drept nimicuri, unitatea perfect\u0103 \u00eentre text, regie \u015fi magie fac partea de proz\u0103 a acestui spectacol chintesen\u0163a a ceea ce ar trebui s\u0103 fie teatrul. (Evrei: Ionu\u0163 Caras, Cristian Grosu, Radu L\u0103rgeanu, C\u0103t\u0103lin Herlo, Silvius Iorga.)  <\/p>\n<p>\u015ei, subit, totul se \u00eentrerupe pentru \u00eenc\u0103 un song de categoria &#8220;Hitler, e\u015fti un r\u0103u&#8221;. <\/p>\n<p>E ca \u015fi cum &#8220;La vita e bella&#8221; ar fi punctat de momente din &#8220;The Producers&#8221;. <\/p>\n<p>E ca \u015fi cum l-ai cunoa\u015fte pe b\u0103rbatul vie\u0163ii tale, care ar face cu tine dragostea tandr\u0103, pasional\u0103, sublim\u0103, zeiasc\u0103, a vie\u0163ii tale. Apoi din cinci \u00een cinci penetr\u0103ri s-ar opri s\u0103-\u0163i pun\u0103 c\u00e2te un film cu B\u0103l\u0103nel \u015fi Miaunel pe tablet\u0103. \u015ei iar te-ar excita, \u015fi iar \u0163i-ar ucide libidoul. \u015ei tot a\u015fa trei ore. <\/p>\n<p>Poate e o stratagem\u0103 de men\u0163inut aten\u0163ia. Inutil\u0103 stratagem\u0103. Aten\u0163ia fusese deja cucerit\u0103 de text &#8211; regie &#8211; actorie, a\u015fa cum se cucere\u015fte \u00een mod firesc o aten\u0163ie. <\/p>\n<p>Foto: Teatrul Na\u0163ional Cluj Napoca \/ Nicu Cherciu. <\/p>\n<p>PS: La b\u0103ut n-am stat, c\u0103 azi m\u0103 trezeam devreme. Pove\u015fti de b\u0103ut, \u00een serile care urmeaz\u0103.  <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Salut, eu sunt Lorena \u015fi sunt ochii vo\u015ftri pe perioada asta la Festivalul Na\u0163ional de Teatru. M\u0103 citi\u0163i pe mine \u015fi apoi v\u0103 l\u0103uda\u0163i&#46;&#46;&#46;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":9974,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-9973","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-spicy"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/lorenalupu.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/MEIN-KAMPF.jpg?fit=640%2C427&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9973","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9973"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9973\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9981,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9973\/revisions\/9981"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9974"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9973"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9973"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/lorenalupu.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9973"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}