Zece lucruri pe care să nu le spui unei femei

Cum spuneam într-o postare precedentă, femeile au de îndurat extrem de multe imbecilități sinistre pentru simplul fapt că nu par fizic capabile să administreze un pumn în mufă cuiva și să-l transforme într-o pictură de Picasso. Cumva, în mintea unora, femeile sunt un fel de proprietate a obștei sau ceva, cam ca pădurile, și orice idiot are dreptul să se pișe în tufiș, că e tufișul poporului.

Poate că o femeie nu te va călca în picioare și nu te va înjura de morții mă-tii dacă faci expozeu de bovinism sinistru cu ea; dar în mod cert nu mai te va privi ca pe o ființă umană demnă de interacțiune, ci ca pe o formă abjectă de gunoi care, în mod misterios, a evadat din container, a făcut rost de un buletin și bântuie de colo – colo. Și când o femeie nu te place, va avea metode să te facă să simți asta, subtil dar necruțător, de nu vei ști ce dracu te-a lovit.

OK. Nu e nevoie de amenințări să renunți la a spune femeilor măgăriile pe care le voi înșira în cele ce urmează. E nevoie doar de dorința de a te civiliza și de a nu fi oligofren cu orice preț. Nu, oligofrenii cu orice preț nu sunt atrăgători, nu contează cu ce te minte manosfera. Mulți din ăia nu au fwtut în viața lor decât picioare în gard sau câte o fetiță crescută în bătaie și urlete, cu stima de sine praf, care și-a hrănit prin ei sindromul Stockholm căpătat în copilărie. Iar interesul lor e să nu fwți nici tu, că altfel cine le face lor labă la ego.

Pur și simplu, nu mai spune femeilor următoarele lucruri:

A) Ești mult prea serioasă. 

Stai de vorbă cu o tipă, îți povestește o problemă. Ai două opțiuni: dacă ai cu ce să ajuți și vrei, oferi ajutor. Dacă nu, arăți compasiune, o încurajezi să hang in there și schimbi delicat subiectul.

Apoi, intră în conversație prostul. Pentru prost, femeia e un accesoriu sau ceva, și problemele accesoriilor sunt irelevante. Drept care, prostul o dă din fundul grădinii: Ești prea serioasă.

Să moooori tu cu mă-ta.

Dacă un tovarăș al tău ți-ar povesti un rahat, ți-ai permite să-i spui că e prea serios? Probabil că nu. Pentru că știi că în secunda a doua, ăla ar zice să discuți cu mă-ta, că pare mai veselă.

Femeile NU au vreo obligație celestă să fie drăguțe, amabile și să mintă frumos. Habar n-am de unde a răsărit norma asta socială imbecilă și de ce generații întregi au adoptat-o, în pofida munților de disconfort care au apărut în urma ei.

Da, băi, sunt serioasă. E stilul meu de a funcționa în viață. Mi-a adus multe contracte. Nu mă interesează să mimez altceva pentru miza zero pe care o reprezinți în viața mea.

Și apropo de asta:

B) Ar trebui să zâmbești. 

Iar tu ar trebui să te dai cu capul de pereți.

Și totuși, de ce nu zâmbești mai des?

Și totuși, de ce nu te dai cu capul de pereți mai des?

E ceva atât de minimalizant și de lipsit de respect în a dicta expresia facială a cuiva care nu e secretara ta, să-i plătești un salariu să mimeze că îi pasă de prioritățile tale, sau fotomodelul tău angajat, să-i dai directive legate de ce fețe să facă în poze.

Unii oameni sunt natural zâmbăreți, alții nu. Ce informație nouă, wow.

Mi-am făcut un statement din a nu zâmbi în poze, exceptându-le pe cele în care mi se spune o glumă sau îmi vine natural să râd, pentru că faza cu impunerea zâmbitului mi se pare penibilă. Zâmbesc CÂND AM DE CE. Faptul că îmi spune un bou să zâmbesc nu intră la CÂND AM DE CE.

C) Ești prea cu nasul pe sus. 

Când o femeie nu își dorește interacțiune cu tine, nu e pentru că își imaginează că ea ar fi o zeiță. Ci pur și simplu nu are timp, nu are chef sau nu îi placi în mod deosebit.

Și nici una din aceste coordonate nu se va schimba dacă tu vii cu cretinismul ăsta cu “eşti prea cu nasul pe sus”. Dimpotrivă, îi dai motive solide să nu aibă timp, să nu aibă chef şi să îi displaci şi mai mult decât înainte.

Uite o noutate pe care mă-ta a omis să ţi-o transmită: nimeni nu e obligat să-şi dorească interacţiune cu tine. Da, se poate întâmpla să te placă X sau Y, dar nu e obligatoriu. Să te porţi ca şi cum X sau Y ţi-ar datora ceva, când nu e cazul, e descalificant pentru tine, nu pentru X sau Y.

X sau Y au priorităţile lor. Nu, nu devii o prioritate dovedind că bubui de prost. Dimpotrivă, devii balast aruncabil peste bord.

D) Eşti diferită de toate celelalte femei. 

Maaaamă, cât mă scoate din sărite prostia asta fără sens. Şi prezumţia interlocutorului că aş fi atât de imbecilă încât să pun botul la prostia asta fără sens.

În primul rând, care “toate celelalte femei”? Nu sunt două femei care să fie identice. Şi de ce ne comportăm ca şi cum “toate celelalte femei” ar fi ceva negativ? Mie îmi plac multe alte femei. Mi se par frumoase, deştepte, inventive, talentate, muncitoare, generoase, ambiţioase, responsabile. Am ce învăţa de la ele, mă interesează ce au de spus.

Faptul că îmi relatezi că desconsideri “toate celelalte femei” mă strepezeşte definitiv. Mai ales că, mai mult ca sigur, şi eu devin “toate celelalte femei” de cum ies din încăpere.

E) Ce ţâţe / cur mişto. 

Hai să vă mărturisească sora voastră Lorena când e cazul să te bagi la comentat ţâţele şi curul cuiva care nu practică o meserie legată direct de ţâţe şi cur (vedetă porno, stripteuză, escortă erotică).

Momentul când poţi comenta ţâţe şi cur este când ai o relaţie intimă cu proprietara numitelor ţâţe şi numitului cur. Când ai permisiunea să le şi atingi fizic. Atunci, da, complimentele legate de ţâţe şi cur sunt chiar dezirabile.

Dar să ţipi după necunoscute pe stradă sau să le comentezi pe Facebook legat de ţâţe şi cur te dă de gol instant drept bou nefutut şi nefutubil, căruia a omis mă-sa să-i dea educaţie, ocupată fiind, probabil, să dea ţâţe şi cur altora.

F) Ai prieten? 

Altă întrebare pe care nu o arunci random spre persoane care nu ţi-au arătat nici o urmă de interes. Pentru că viaţa privată a oamenilor e viaţa privată a oamenilor, şi pur şi simplu, nu e cazul să laşi grija să te siluiască anal.

Dacă ajungeţi natural la un nivel de intimitate, îţi va spune persoana din iniţiativă proprie dacă are sau nu, şi câţi deodată.

Ah, şi dacă n-are: nu e ca şi cum, doar dacă n-are, e automat dispusă să se cu tine. Unii au impresia că viaţa intimă a unei femei e un lift. Dacă e liber, poate să-l ia următorul doritor. Nope, nu aşa funcţionează.

F bis) Dar de ce nu ai prieten / Ar trebui să ai prieten. / Ar trebui să te măriţi / Cum de nu eşti măritată până acum. 

Pretenţia. Că dai ordine. Pe viaţa privată. A altuia. Ar trebui. Pedepsită penal.

De când pula calului datorăm raport pe intimitatea noastră??

De când pula calului există o obligaţie a mea faţă de societate, sau de prostul random X, să dau socoteală legat de priorităţile mele personale?

Serios, aş da o lege prin care, dacă te bagi neîntrebat în viaţa intimă a altuia să-i spui în ce regim să se fută, să constituie delict minor şi să ţi se aplice amendă. Aşa, o grămadă de oameni ar învăţa să nu-şi bage nasul unde nu le fierbe oala.

G) Ar trebui să faci copii. 

Pffff.

Să-i spui unui om ce să facă cu resursele lui financiare şi timpul lui pe următorii minimum 20 de ani, bazat strict pe faptul că omul întâmplător are o gaură în plus faţă de tine.

Nici nu dezvolt, că am făcut-o în numeroase alte texte.

H) Eşti… pentru o fată. 

Dacă vrei să faci un compliment cuiva, care ştie sau poate să facă foarte bine ceva, stop după compliment. Nu adăuga şi insultătorul, imbecilul, minimalizantul “pentru o fată”. Faptul că simţi nevoia să insulţi femeile în grup nu vorbeşte decât de sindromul strugurilor acri. Şi cine suferă de sindromul strugurilor acri? Nefutuţii cronici.

Nu te da de gol drept nefutut cronic. Te plasezi singur în liga de jos.

I) Nu ai nevoie de atâta machiaj.

Wow. Dar poate nu e o nevoie, poate e o plăcere, te-ai gândit la asta?

Bonus de prostie feroce: Şi nu te avantajează.

Nu mă avantajează în raport cu cine şi cu ce? Că nu mă placi tu? Mai ales dacă nu ai putere decizională pe un buget de advertising, faptul că mă placi sau nu mă placi tu nu constituie un avantaj sau dezavantaj din nici un punct de vedere.

J) Nu te-aş fute. 

Există un singur moment când e potrivit să te exprimi dacă ai sau n-ai pe cineva, iar momentul ăla e când ţi se propune.

Dacă persoana nu e interesată nici să te atingă nici măcar cu o floare, că e păcat de floare, ce ai sau n-ai face tu e profund şi definitiv irelevant.

Ăhhhm, nici eu nu aş juca rolul principal în Maleficent 3.

Ah, dar stai, Angelina Jolie n-a plecat nicăieri. Ok, lol.

Habar n-am ce speră imbecilii ăştia cu “nu te-aş fute”, când tu nu le-ai strânge nici mâna, că ştii exact ce fac cu ea toată ziua. Ce cred ei că obţin dacă îţi comunică această informaţie.

Speră că vreo femeie o să cadă în genunchi, înlăcrimată: Dar insist, Gigele, te implor, măcar o dată?

Lol.

În realitate, singura reacţie adecvată la “nu te-aş fute” e “ce bine că nu trebuie să inventez moduri diplomate de a te refuza. Mulţumesc.”

*

Şi ca încheiere: cum ştii când emani o idioţenie? Simplu: imaginează-ţi mintal ipostaza când un străin ar spune acele lucruri într-o conversaţie cu mă-ta. Dacă te înfurie replica respectivă adresată mă-tii, e un semn clar că nu ar trebui să o dai nici tu.

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.