Lăsaţi criptomonedele pentru cei care se pricep

Poate că aţi văzut ştirea despre moşul care a fost racolat că dea likes la clipuri cu conţinut suveranist şi cegeist contra cost, iar după aceea, cei care îl agăţaseră i-au propus să investească în criptomonede şi l-au văduvit de vreo 8.000 de lei, probabil banii pe care îi pusese deoparte pentru înmormântare?

Pentru mine, semnalul de alarmă începe mereu cu „intră în grupul nostru de pe Telegram”. Uhm, nu am niciun motiv să intru în niciun grup și în special nu pe Telegram, izvorul tuturor minciunilor, teoriilor conspiraționiste și manipulărilor din ultimii zece ani. Chiar dacă cineva îți propune o colaborare pentru o promoție pe Facebook, TikTok sau orice alt tip de social media, „mai multe detalii în grupul nostru de Telegram” e primul semn că urmează să fii țepuit.

Iar când începe să-ți abereze despre criptomonede, folosind în mod intenționat un limbaj din care să nu înțelegi nimic, e clar că urmează țeapa. Ești un moș sau o babă din Adunații Copăceni. Ai poze cu familia, cu bradul de Crăciun și cu salata de boeuf. Felicitări, ești victima perfectă pentru o țeapă ca-n filme.

Ți se pot cere bani pentru criptomonede care nu există.

Diferența între banii clasici și criptomonede este că și eu, dacă îmi pun mintea, pot genera de mâine criptomoneda Lorena. Cum a generat Trump criptomoneda proprie, care a crescut după ce a ajuns președinte, și cum a încercat și CG, care maimuțărește tot ce fac Trump și Putin, să genereze și el o criptomonedă, dar pentru că fanii lui sunt doar boți și troli, și naivi ca moșul țepuit, a eșuat spectaculos.

Dar valoarea acestor monede fictive e pur speculativă, și, dacă ți se vinde suma x în criptomonede pentru n euro, n dolari sau n lei, nimic nu garantează că vei primi înapoi aceeași sumă sau că vei putea efectua vreo plată cu numita criptomonedă. Și asta pentru că

Nu există garanții.

Valoarea banilor clasici este garantată de statul emițător. Banca Națională a fiecărei țări are rezerve de aur sau alte minerale prețioase care garantează pentru moneda respectivei țări. De aceea, banii au o valoare oficial autorizată.

Ei bine, criptomonedele nu sunt garantate de nimic și de nimeni. Singurul criteriu care le oferă validitate e numărul de utilizatori. Sigur, averi fabuloase au fost făcute de cei care au achiziționat primii bitcoin, dar și asta e o chestiune de influență. Creez o criptomonedă, am 2 milioane de fani, conving măcar un milion din ei să cumpere, prețul crește, îmi vând stocul meu la prețul crescut și, mai departe, Dumnezeu cu mila. Faptul că azi bitcoin e pe val nu garantează faptul că mâine toate economiile în bitcoin nu vor deveni brusc nule.

Pe scurt, dacă cineva te-a ales habarnist în ale tehnologiei și te aburește să „investești” într-o monedă virtuală nouă, că o să faci bani să-i întorci cu lopata, te țepuiește.

Portofelul electronic

Dacă te-a pus să cumperi monedă virtuală pe un site obscur, iar aceștia nu se regăsesc instant într-un portofel electronic la care ai acces doar tu – felicitări, ai fost oficial țepuit.

Dar și dacă se regăsesc: Problemele cu portofelul electronic sunt multiple. Pe de o parte, e un șir lung de litere și cifre, parcă anume creat să-l uiți. Și odată uitat, multă sănătate la neamuri, pentru că nu ai cum să-l recuperezi. Dacă îți uiți IBAN-ul sau PIN-ul, te duci la banca emițătoare cu un act care îți dovedește identitatea și ești ajutat să-ți afli IBAN-ul sau să generezi un PIN nou. Dacă îți uiți numărul sau parola portofelului electronic, adio bani.

Și chiar dacă nu le uiți, se poate întâmpla oricând ca platforma care găzduiește portofelul să pice. Și din nou, sănătate la neamuri. Nefiind bani garantați de guvern, sau de o bancă, prinde orbul și scoate-i ochii.

Nu există garanția unui profit

Cine aberează că vei deveni milionar investind în moneda virtuală X te minte cu nerușinare. Fiind atât de volatile, criptomonedele pot ajunge să nu valoreze nimic în termen de câteva ore. Nimeni nu poate garanta stabilitate sau predictibilitate. Cum am zis: ești ales în mod specific pentru că pari ușor de păcălit.

Nicio companie serioasă nu cere plata în monede virtuale.

Tocmai din cauza acestei lipse de garanții, niciun furnizor nu va accepta plata în monede virtuale. Intră pe siteul oricărui comerciant vrei tu. Metodele de plată sunt multe și variate, dar n-o să vezi opțiunea bitcoin / ether – și astea-s criptomonedele populare, de care știe lumea, nu CGcoin! Și de ce nu?

Spălarea de bani.

Monedele virtuale au fost inventate ca o metodă de evaziune fiscală. Nu există nicăieri o evidență a plăților făcute în criptomonede, prin urmare, statul nu poate urmări circulația acestor bani și nu te poate impozita. Dar pentru companii, care trebuie să încheie bilanț, e nevoie de facturi și chitanțe să justifice intrările și ieșirile de bani.

Lipsa oricăror documente justificative vine cu un dezavantaj major: Nu poți demonstra în fața legii că respectivii bani sunt ai tăi, în cazul unei dispute.

Banii trimiși de tine voluntar sunt decizia ta.

Multe țepe încep așa: te contactează un „manager de investiții” să cumperi o monedă virtuală care te va face miliardar cu „zero risc”. Tot ce ai de făcut e să trimiți în contul lui suma x. Sau să achiți pe un site suma x.

Cum apare la bancă respectiva tranzacție? Apare că Fane Prostu, nesilit de nimeni și din voință proprie, a virat suma x utilizatorului sau companiei cutare. Dacă ai ghinion suplimentar, site-ul dubios are un progrămel care îți golește contul bancar cu totul, ca măcar dacă ai fost prost, să fii prost până la capăt.

Să comparăm aceste „investiții” cu investiții reale, cum ar fi de exemplu obligațiunile de stat. Cumperi respectivele titluri, primești o chitanță care atestă plata, obligațiunile în mână, un estimat de dobândă și un termen limită. Ce îți oferă „managerii de investiții” fake din toate astea? Nimic. Nu ai niciun document care să ateste vreo investiție, doar un virament bancar cum că ai trimis din inițiativă proprie niște bani. Un nou caz de „plimbă orbul, scoate-i ochii.”

Dacă pui întrebări, răspunsurile sunt vagi și ambigue.

Să zicem că văru-tu vrea să deschidă o cofetărie și îți cere 20.000 de euro investiție. Știi deja cum vor fi folosiți banii. Închiriere și echipare spațiu, materie primă, salarii pentru angajați. Dar dacă întrebi un „manager de investiții” cum vor fi folosiți banii, va începe să abereze incert, cam cum delira Dilimache Putinescu legat de programul „apă, paie și bătaie”.

Nu îți poate explica în ce constă investiția simplu și băbește, în trei propoziții pe înțelesul tuturor? E o țeapă.

Dar când se oferă să plătească în cripto?

Eu am invariabil același răspuns: Nu am wallet, dar am cont bancar.

Și dacă respectivul cont bancar nu îi satisface și vor musai wallet: e o țeapă.

Nu încerca să pari mai șmecher decât ești.

Sunt situații când moșul de la Cuca Măcăii e măgulit să fie băgat în seamă de experți și încearcă să mimeze că știe despre ce e vorba, să nu recunoască faptul că habar n-are despre nimic. Această categorie de cetățeni e cel mai ușor de fraudat. Aroganța ta e complicea lor.

În concluzie: dacă cineva îți promite mulți bani cu zero risc, te minte. Dacă cineva îți promite mulți bani cu zero efort, te minte. Dacă cineva te îmbârligă cu o criptomonedă nouă, încearcă o speculație cu tine. Și dacă nu știi nimic despre criptomonede, e mai bine să te rezumi la lei și la euro. Altfel, o să plângi la ușa DIICOT, iar dacă criminalul e dintr-o țară cu care România nu are protocol de extrădare, din nou: prinde orbul, scoate-i ochii.

***

Cafeaua de la tine mă motivează să scriu. 😀

***

Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da follow pe Facebook şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.

***

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

1 Response

  1. Sykophantes says:

    Am si eu vreo jumatate de Bitcoin. Am cumparat aproximativ un bitcoin cand era circa 5500 de Euro si am cheltuit din el cam jumatate cumparand cu el niste medicamente impotriva narcolepsiei care la vremea respectiva m-au ajutat foarte mult. Intre timp, am obtinut de la doctor prescriptie pentru acel medicament si nu mai e nevoie sa comand pe site-uri dubioase versiuni ale medicamentului facute de firme indiene (care ce-i drept aveau acelasi efect ca si cele cumparate de la farmacie). Idea este bitcoin este un lucru bun dar nu ar trebui vazut ca o investitie ci ca un mijloc de plata (aproape) ca oricare altul.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading