Grupul zilei: Împrăștiați pe hartă

Sunt multe grupuri pe Facebook. În multe dintre ele, ești invitat doar așa, pe post de figurație specială, să fie multă lume, dar faptul că îți postezi materialele este tratat cu ostilitate, de zici că le furi pâinea de la gură, sau ceva, chit că traficul online devine pâine doar în mâna cuiva care știe să-l dirijeze inteligent.

În altele, sunt mulți oameni, dar nimeni nu se uită sau nu reacționează la postări, și ajungi să te întrebi de ce există acel grup in the first place.

Dar sunt câteva grupuri pe Facebook care chiar reprezintă minicomunități, și e plăcerea mea să le recomand. Desigur, celor targetați specific de grup. Degeaba e mișto grupul Mămiki fericite, de exemplu, dacă tu ești o carieristă feroce, care ia anticoncepționale și atunci când face sex cu femei, de teamă să nu rămână gravidă, sau grupul Mici firme, dacă tu ești recepționeră la un hotel, și cea mai curajoasă inițiativă a vieții tale a fost să torni 100 g de vodcă în Cola, într-o seară.

Grupul pe care vi-l recomand astăzi este Împrăștiați pe hartă, iar membrii țintă sunt români, în special mutați în străinătate, dar și locuitori în țară, LGBTQ.

Cu excepția marilor orașe, București, Cluj, Timișoara și încă câteva, unde există o comunitate închegată LGBTQ și unde te poți simți în siguranță între oameni care trec prin situații de zi cu zi similare cu tine, în micile orașe, respectiv la țară, viața de persoană care nu se aliniază la normele tradiționale de masculinitate / feminitate e GREA. Și o spun ca om care a crescut într-un oraș mic și pliiiin de guri rele, care taxau fără cruțare tot ce nu se califica drept “bărbătesc” şi femeiesc”.

Tocmai de aceea, povestea de emigrant a multor români LGBTQ are un gust amar în plus, faţă de sărăcia, lipsa de oportunităţi, greutăţile materiale şi alte circumstanţe dificile care fac un român să ia drumul străinătăţii. Se adaugă şi diverse şicane şi abuzuri, multe din partea membrilor de familie, experienţe nefericite la şcoală, la muncă, relaţii amoroase ratate pentru că “trebuie să ne ascundem, ce va zice luuumea” şi aşa mai departe.

Împrăştiaţi pe hartă e un spaţiu safe, unde se discută deschis aceste traume comune, şi membrii îşi oferă unul altuia susţinere emoţională şi încurajare.

Înfiinţat de un fost braşovean şi de o fostă arădeancă, momentan diasporeni, care s-au cunoscut în secţiunile de comentarii ale diverselor postări facebookiste care întărâtau gigelimea la ură antilgbtq şi unde amândoi încercau să aducă raţiune în conversaţie, grupul este intenţionat ca un spaţiu extrem de necesar de pace şi protecţie împotriva hărţuirii incitate de diverse grupări şi companii media în această vară. N-am mai văzut o asemenea campanie de hate de pe vremea primului Pride, în 2005, şi judecând după cum rag o grămadă de idioţi şi idioate, unii chiar oameni din lista mea pe care îi crezusem inteligenţi (ok, nu mai sunt în lista mea acum), fără să se gândească la modul în care aberaţiile lor ignorante şi răuvoitoare lovesc în persoane reale, cu suflete, nevoia de a găsi alinare în comunitate e cu atât mai mare.

Cum ziceam, e un spaţiu care te face să te simţi safe. Iar în 2021, nevoia de a te simţi safe e mai mare decât oricând, cel puţin în anii pe care i-am prins noi (final de secol XX, început de secol XXI).

Linkul îl aveţi mai sus. Ştiu că sunteţi mulţi LGBTQ care mă citiţi, de aceea fac recomandarea. Join your tribe.

***

Dacă ţi-a plăcut acest articol, susţine site-ul cu o donaţie.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.

***

A ieşit noul meu clip “cf”. Vizionează-l, dă-i like şi share.