În ultima vreme, o grămadă de cocălărime, alcătuită din specimene care mai de care mai ratate, mai complexate şi mai labile, se înghesuie să-mi cerşească atenţia. Iar eu nu înţeleg de ce.
Eu, să fiu altcineva, nu m-aş strofoca să-i cerşesc atenţia persoanei care ar fi eu. Nu sunt o celebritate, nu sunt o frumuseţe şi nu am de oferit nimic, fără să primesc ceva cel puţin echitabil în schimb. Şi un amănunt important: câtă vreme tu eşti cerşetorul de atenţie, eu decid ce e echitabil pentru mine, nu tu. Tu poţi doar să propui, eu aleg, pentru că tu eşti în poziţia cerşetorului. Ceea ce e ingrat, recunosc. Prin urmare, decât să-mi cerşesc mie atenţia, mai bine m-aş duce liniştit într-un bar, aş combina trei adolescente, le-aş îmbăta şi le-aş fute. Ar fi o îndeletnicire de o mie de ori mai plăcută, cu rezultate mai rapide şi mai evidente. Dar aşa sunt eu, gândesc eficient.
Evident, cocălărimea n-ar fi suficient de cocalară dacă nu şi-ar masca cerşetoria de atenţie în insulte. Nu e mai puţin cerşetorie, îmi pare rău. Cerşetorul şi cocalarul urmăresc acelaşi lucru – să ia ceva de la tine, fără să dea ceva în schimb – folosindu-se de metode emoţionale. Pe termen lung, atât cerşetorul, cât şi cocalarul se umilesc de unii singuri. Pentru că, dacă nu poţi exista decât prin raportare la mine, e semn că trăieşti degeaba.
Apoi, revenind la eficienţă, stimate cerşetor de atenţie: ai încercat să-mi cerşeşti atenţia prin cocălăreală, n-a mers. Dacă speri că soluţia e “şi mai multă cocălăreală”, “mult mai multă cocălăreală”, respectiv “îngrozitor de multă cocălăreală”, cred că nu avem nevoie de argumente suplimentare şi putem da verdictul: eşti prost de bubui.
It’s your motto. They get attracted to it like flies to a burning light bulb.
macar stiu unde s-o cerseasca de acum incolo, daca n-o primesc de la tine.
clar. deversarea gunoaielor. 😉
aceasta-practica-penibila-cersitul-atentiei
asta o spune cineva care are pe blog 😀
“evgheni-plushenko-m-a-futut”
şi ce, i-am introdus cumva mă-tii linkul ca lectură obligatorie pentru absolvirea şcolii ajutătoare sau cum?
sau, gen, ai venit tu singur, nesilit de nimeni, ai citit apoi ai decis să CERŞEŞTI ATENŢIE semnalizând?
n-ai cumva un chil de atenţie în plus? 🙂
ai venit cam târziu, s-a terminat. 🙂
cineva sta prost cu nervii
parca era vorba sa folosim acelasi ton 😀
eu cred că tu eşti afon la tonuri.
e tonul perfect: tu îmi spui o tâmpenie, eu îţi arăt de ce e o tâmpenie, iar tu ignori ideea şi începi să emiţi păreri despre nervii mei. aşa pot şi eu să zic, la fel de random, că tu stai prost cu nervii. ba tu. ba tu. grupa mare de la grădiniţă.
asta e ultimul meu comentariu aici
oh, nu. cum oare o să rămân în viaţă dacă te piee-he-heeeerd?
cerseala/necerseala, cocalareala/necocalareala, “trei adolescente pe care sa le imbat&fut”/Marghioala, nu ma in-te-re-sea-za ! io’l vreau decat pe optimvs, sa faci ce-oi stii tu mai bine a.i. sa-l scoti din pamant/piatra seaca si sa mi-l aduci inapoi.
fara el, viata e pustiu.
O dependenţă pe zi: Azi mi-a picat pe bombăneala şi mustăţile lui Optimus. Sau deja înseamnă două?
nebuno care esti tu nebuna )))
Sunt de acord cu ceea ce ai scris, mai putin partea cu adolescentele…
Mai bine trei milf-uri decat trei tute care nu stiu cand le-a venit ciclul. 🙂