Se pare că dorinţa lui valer, care îşi dorea teribil de mult să citească recenzii scrise de mine, s-a împlinit. În numărul din decembrie al revistei “Flacăra”, am scris despre “Nunta mută” a domnului Mălăele. Părerea e cea pe care o ştiţi, tonul însă e mai puţin caustic – pentru că nu mai sunt pe tarlaua mea, adică my home – my castle, iar buna-cuviinţă ne obligă să ne scoatem pălăria când păşim între filele unei reviste de tradiţie, aşa cum e “Flacăra”, şi să nu intrăm cu uşă cu tot.
Iar dacă o să cumpăraţi numărul de decembrie, veţi avea şi o supriză: o cărticică de povestiri ale lui Edgar Allan Poe. Enjoy!
Ce le-a fătat mintea
Can’t wait to buy it! 😀
mă amuză felul tău de a fi. nu îmi vizitezi site-ul săptămâni în şir, apoi, brusc, te copleşeşte dragostea. 🙂
:)) Chiar ma intrebam cand o sa faci o remarca din asta, ca sa am prilejul sa ma “justific” :p Intru constant (numai in zilele in care nu ajung sa deschid calculatorul nu fac asta) pe blogul tau, dar nu comentez decat rar. Cand simt ca nu risc sa spun vreo tampenie. Saaaaaau, cand am curajul sa imi asum eventualele tampenii :)) :p
dar nu e nevoie de “justificare”. respect toanele oamenilor, în măsura în care şi ei le respectă pe ale mele.
Repet, nu sunt toane. Obisnuiesc sa intru aici si sunt mereu nerabdatoare sa vad despre ce ai mai scris. Dar pentru ca stiu ca e f important pentru tine ca cei care iti comenteaza sa aiba ceva concret/istet/original de spus, cand nu simt ca sunt in stare sa fac un astfel de comentariu prefer sa ma limitez la a citi entry-urile tale si uneori, parerile celorlalti cititori ai tai.
🙂
sa mor… tocmai am postat pe O.B un comentariu prin care imi exprimam simpatia pt Amdhra.. ehhhhh pai nu stiu io cand e feed.back pozitiv pentru lume? Lorena rulzzz! sa traiesti cucoana!!
Tu de care “Flacara”spui? Stiu ca e de traditie, dar exista”Flacara lui Adrian Paunescu”. Multi nu sunt de acord cu ea.Am mai vazut apoi un titlu, asa ca-s in ceatza, te rog sa imi explici.
Tocmai am terminat “Horatiu despre Malaiele”!Superba cartea,merita citita!Si caricaturile sint extra!Ar fi putut sa faca din desen o meserie{arta} oricind!
Mai Claudiu, sa mor de nu m-ai indus in eroare :p Stiind ca nu am comentat la acel entry al Lorenei, am zis totusi sa intru acolo sa cat comentariul tau magulitor. Dar m-am razgandit si am intrat direct la “Super Balcanic Show”. Multumesc asadar pentru compliment si mai ales pentru multele semne de exclamatie ce l-au urmat! :p
claudiu: te rog frumos, nu muri…
cutza: asta-i flacăra lui george arion. 🙂
bebe: sunt de acord cu tine. din păcate,nu acelaşi lucru se poate spune despre “nunta mută” 🙁
andhra: vezi unde se ascundea tezaurul naţional de semne de exclamaţie?
Da :)) Si sunt aproape sigura ca ce ne-a lasat sa vedem e doar o mostra. Cat de altfel noi romanii avem din toate tezaurele 🙂
Felicitari! Putem spera intr-o rubrica permanenta?
Si offtopic: Hihi, ai ajuns sa faci reclama (intre altele) unei carti publicate de Tritonic 🙂
Ce-i prima oară?
Nu fac eu reclamă permanentă pentru două cărţi publicate tot de Tritonic – Rondo Capriccioso şi Bătăuşu’ de cîmpi? 😀
(Da’ dacă autorii e geniali, soro… 😛 )
Cumparasem revista inainte, cu o zi sau doua, de postarea asta tocmai pentru carticica. Incep eu sa citesc articolul (fara sa ma uit cine il semneaza) si sa ma tot minunez ce bine seamana cu ce scria lorena la ea pe blog.deja ma si gandeam la furaciune:)))…m-am lamurit in final si i-am zis jumatatii mele “ia uite, ce misto, i-a aparut lorenei recenzia in revista”. felicitarile noastre!
seamănă, da’ nu răsare. în revistă, am scris cu mănuşi de catifea. 🙂
da da, am observat, inteles motivul, nu discut .ideile erau doua: surpriza placuta si felicitarile!:)
mulţumesc mult. 🙂
De la pagina 46 pana la pagina 47, 2 pagini sanatoase de L.L. Congrats! Si mai au si poze 😀
da, greseala mea. nu se iarta nimic 🙂 . am avut eu un filing si l-am tipat din mine, doar atat
Si a fost f dragut din partea ta, nicidecum o greseala. Te-am tachinat si noi un pic in absenta, nu te bosumfla 🙂
păi dacă te pricepi la recenzii … 🙂
să vezi ce-o să te stresez în 2009 când se presupune că or să apară mai multe filme româneşti
Luna asta ne cumparam reviste cu tine. 🙂 Ai aparut si in Maxim. Nice.
Hmm.. era secret treaba cu Maxim?…
cum să fie secret(ă) treaba cu Maxim? Ia citeşte tu blogul în urmă, şi vezi de câte ori am scris despre colaborarea cu maximii?
Secreta ca n-ai pomenit de numarul asta. Secret stil surpriza 😉 – si poate ma luase gura pe dinainte. [al doilea comentariu era pt tine, nu neaparat pt publicare]
păi eu de unde dumnezeu trebuia să ghicesc lucrul ăsta? ce e pentru publicare şi ce nu? am faţă de baba omida?
Ei, nu-i bai acum. Lasa ca nu da asa rau si comentariul ala. Doar ca m-am jenat sa mai dau inca unul cu `nu-l publica p-ala de mai inainte` dupa ce, dupa cum vezi, o `ard` in stil messenger prin comentarii – unu` dupa altu`, nene, de parca e tarlaua lu` mama. Scuzele-mi de rigoare, sper sa nu racaie prea tare pe retina – ca sa nu apelam la vorba aia din popor cu `icrele`. Daca racaie, daca nu racaie, eu cer scuze in avans.
Nu gasesc articolul tau in editia online.
Nu a aparut si pe net?
Nu poti pune si aici articolul?
Mersi.
marius, nu îl pot pune cât timp revista e pe tarabe şi tejghele. afterwards, vorbim.
pai in editia online de ce nu se poate pune?
ca si acolo apar articole din revista care e pe tarabe.
tocmai ca să cumpere omul revista, de-aia. ştii, din asta trăiesc proştii care scriu în ea.
Sa inteleg ca articolele care apar in editia online sunt cele mai slabe si nu aduc nici un ban? De aia au putut aparea?
http://www.revistaflacara.ro/
Marius, tu îmi dai mie link cu revista la care colaborez? 😀 😀
Nu, n-am zis că alea-s cele mai proaste, am zis că e normal să se păstreze câte un as în mână offline, pentru a-i răsfăţa suplimentar pe oamenii care dau banul. Şi între noi fie vorba: decât să stai să te cerţi aici cu mine, era mai simplu să ţi-o cumperi.
chiar daca o cumpar, textul in format electronic e util, mai trimiti la un prieten pe mail, mai citezi din el pe blog sau forum – daca e bun si merita.
pot cita şi aşa, că doar am textul în format word.
în orice caz, tu te cerţi cu mine de fix o săptămână. pe o revistă găsibilă la primul chioşc. 😀
şi chiar după o săptămână, pui problema la modul “dacă o cumpăr”.
concluzie: n-o mai cumpăra. nu ştiu dacă ofi sărăcia de vină sau zgârcenia, dar în primul caz, nu vreau să-ţi iau coltucul de pâine de la gură, şi în al doilea – nu vreau să-mi reproşezi pe blog: “după ce am făcut imensul sacrificiu de a cumpăra revista…” 😆
acum, consider că ne-am pisălogit suficient şi declar subiectul închis.