Ce se întâmplă când te tunzi scurt

Alaltăieri, aveam programare la doamna care, de ceva ani, îmi tunde periodic vârfurile despicate şi, când mi-e lene să mă vopsesc eu, îmi colorează părul cu mai mulţi bani şi mai puţine pete.

-Ca de obicei, nu?

-Nu.

Se uită la mine nedumerită.

-Ştiţi frizura aia foarte scurtă în lateral şi spate, şi ca un fel de bob asimetric în faţă?

-Da, dar pe aia o poartă băieţii.

-Şi de azi, o s-o port şi eu.

-Nu se poate. Ai părul ăsta atât de lung şi frumos. Se mânie Dumnezeu.

-Doamnă, mă mai vreţi de clientă şi pe viitor?

-Eu fac ce zici tu, dar e păcat. Mi-e milă.

-OK, s-a notat. Acum, să trecem la treabă.

-Eşti sută-n sută sigură.

-Da.

În puţinele fotografii în care apar cu personajul meu travestit, am 46785432678 de agrafe în cap, şi părul tot ţâşnea de sub perucă sau pălărie. Mi-era clar că dacă vreau să fac un băiat credibil, primul lucru care trebuie să dispară e părul lung.

-Oooook.

A pus mâna pe maşina de ras şi şuviţele lungi au început să cadă pe podea.

În jumătate de oră, aveam exact coafura pe care i-o descrisesem. Şi tot salonul de beauty se uita după părul meu lung de zici că asistaseră la moartea mamei lui Bambi.

Eu mă uitam în oglindă şi-mi plăcea al dracu’ de tare ce vedeam.

-Acum ne vedem mai des. Cu vârfurile ne vedeam la trei luni, cu coafura asta ne vom vedea lunar, mi-a promis doamna.

-OK.

Am plătit, am lăsat şi bacşiş, că femeia chiar făcuse, printre bocete, o treabă bună, şi m-am cărat.

Şi acum, hai să descriem avantajele părului scurt

A) Te simţi mai uşor cu patru tone. 

Nu ştiu dacă părul lung e o greutate reală sau pur şi simplu una psihologică, ceea ce ştiu e că apasă ca un credit la bancă. Şi tinzi să reacţionezi încordând fruntea, ceea ce te face să te ridezi de zici că eşti bunica lui Ştefan cel Mare.

Zero nevoi de mimică excesivă cu părul scurt. Pur şi simplu, senzaţia plăcută că pielea capului tău respiră. Şi asta e important pentru că

B) Cu păr lung, încasezi canicula din plin. 

Orice fată cu părul lung ştie cât de chinuitor e să te apese valuri de păr când te bate un soare incandescent de iulie în cap. Al dracu’ păr, nu-ţi ţine de cald iarna, când ar fi chiar recomandat şi bine primit. În schimb, vara, zici că ai o şubă în cap. sau minimum o căciulă rusească de blană. Transpiri doi litri de apă pe zi, prin pielea capului şi aceea a gâtului, şi nu există cantitate de şampon care să-ţi dea senzaţia de curat şi uscat, deoarece canicula e tot acolo şi într-un sfert de oră, ai transpirat la loc.

Cu păr scurt, tot ce ai de făcut e să te retragi mai la umbră, să nu te bată soarele direct în cap că a făcut-o deja natura, şi eşti ok.

C) Încetează ca prin farmec năpârlirea 

Femeilor cu părul lung le cade părul. Dar nu aşaa, câteva fire. Le cade de zici că au de făcut Sophie’s Choice în fiecare zi. Şi se dau cu tratamente scumpe, măşti care hrănesc rădăcina capilară, iau suplimente farmaceutice orale care promit regenerarea părului rătăcit (aştept cu emoţii supozitorul) şi, o dată la lună, desfundă cu Mr. Muscolo chiuvetele din casă, pentru că sunt astupate de păr. Da, şi cea din bucătărie. Nu, nu am o explicaţie. Probabil că sunt somnambulă şi nopţile fac headbang în somn în bucătărie.

Când părul e scurt, căderea dispare în mare parte. Cred că în definitiv e chestiune de gravitaţie.

D) Stylingul de dimineaţă durează exact 5 minute. 

Înainte, mă pieptănam, mă periam, învăţam să folosesc un ondulator, o placă. Să fim doamne, ce poola noastră?

Acum, stylingul meu de dimineaţă e precum urmează.

Pas 1: se trec degetele prin păr de câteva ori, a îngândurare

2: se ia nişte gel de păr şi se mai trec de câteva ori

3. se părăseşte incinta zglobiu.

E) Aşijderea spălatul şi uscarea 

Cu un bob de şampon ai rezolvat tot şomoiogul, de zici că faci reclamă la Fairy. Apoi, îl hidratezi cu tot atâta balsam şi, în douăzeci de minute, se usucă singur şi autonom ca judeţele Harghita şi Covasna.

F) Compensatoriu, te trezeşti că-ţi ies instant perii sprâncenelor 

În două zile, au crescut ca Făt Frumos într-o lună. Se numeşte nevoie de compensaţie şi iată, nu se manifestă doar sub formă de jeep în caz de penis mic, ci şi sub formă de “dacă te tunzi într-un loc, restul floacelor din alte părţi vor dori să creeze un echilibru şi vor scoate capul la lumină.”

G) Nu-ţi mai găseşti propriul păr în, mă rog 

Ăsta e un detaliu ultra jenant şi plm. Ăăăă. Dar hai să abordăm problema.

Când ai părul foarte lung şi cade tare, nişte fire rebele se nimeresc mereu s-o ia pe sub haine, aşa că. Ăăăă. Hmmm. Seara la duş îţi extragi invariabil un fir sau două din. Hmmm. Din fund. Nu ştiu dacă au şi alte fete problema asta, dar eu seară de seară aveam în fund unul – două fire şi era extrem de iritant.

Acum, fundul meu e extrem de recunoscător că n-are parte de vizite neanunţate. Mulţumiri din adâncul, ăăă, sufletului.

Da, ştiu, puteaţi trăi fără această informaţie. Dar toţi ştim că mereu nişte fire lungi se duc în fund şi nimeni nu discută problema. Cineva trebuie s-o facă.

H) Lumea începe să te trateze nasol pe stradă 

Când ai părul lung, exceptându-i pe ocazionalul “Ce bunhăăă eşti, făăă, te f**i?”, oamenii sunt relativ politicoşi şi manieraţi, cam cum trebuie să fie cu o doamnă.

Când intri în supermarket şi ai un bob asimetric de puştan, tanti de la casă deja îţi vorbeşte de sus, tinde să te repeadă, funcţionarele de pe la ghişeuri te ignoră cu 40% mai mult şi, dacă stai undeva la o coadă, lumea va căuta să te fenteze şi să ţi se bage abuziv în faţă. Este comportamentul standard al românilor faţă de oamenii foarte tineri.

Foto: Getty

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.