Un lucru pe care unii bărbaţi – cei neinteresanţi – adoră să-l spună femeilor este: Lasă că îmbătrâneşti tu.
În ideea că o să vină o zi în care nimeni nu va mai dori cu disperare să ţi-o introducă pe dânsa într-ânsa, şi ziua aia va fi de intensă jale şi mare durere, şi în momentul acela, îţi va dispărea subit tot respectul de sine şi vei trage de toţi urâţii să te ia şi pe tine unul, şi ăla nu o să vrea.
Pe când realitatea situaţiei e că singurii bărbaţi cu care am avut stabilitate şi predictibilitate în relaţii, şi pe care m-am bazat cu ceva au fost cei care nu erau interesaţi de niciun fel de acţiune, prin urmare, erau mai atenţi la mine ca om şi ca profesionist.
Pe măsură ce avansez în vârstă, îmi place de mine mai mult. Ştiu ce vreau, cer direct şi fără subînţelesuri ce vreau, ascult interlocutorul şi încerc să înţeleg ce doreşte – sigur, dacă interlocutorul ştie ce doreşte, pentru că mai sunt şi cei cu creierul varză, care azi vor hăis şi mâine cea, şi n-are nimeni timp de aşa ceva. Şi decid rapid dacă avem ce discuta sau nu.
Citesc instant aroganţele şi toxicitatea, descifrez repede intenţiile reale, şi am toleranţă din ce în ce mai scăzută pentru baliverne.
Degeaba eram un înger cu pielea perfectă şi sâni fermi la douăzeci de ani, dacă din punct de vedere emoţional eram în derivă completă şi toată energia mea se ducea în a masca haosul pe care îl trăiam.
Farmecul maturităţii e că te concentrezi pe esenţial şi pe prioritar, şi ştii să spui jet, sictir şi marş la coteţ când e cazul.
Şi când voi îmbătrâni, presupunând că nu voi suferi de o boală mintală degenerativă, singura de care mi-e cu adevărat teamă, pentru că arma mea cea mai sexy a fost mereu creierul, voi fi o doamnă mai puţin frumoasă, dar mai mult a dracului. Nu voi avea filtru, pentru că voi avea scuza vârstei, şi lumea mă va iubi pentru asta. Babele cu umor şi un strop de răutate au mare căutare. Think Lady Olenna.
Oricum, cât timp virguliţa aia tristă nu e un leac miraculos contra bătrâneţii – şi nu e – recomand să nu mai curtaţi femei cu promisiunea îmbătrânirii. Acesta e inevitabilă. Dar îmbătrâneşti mai mişto dacă nu te enervează un idiot.
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da follow pe Facebook şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.
***
Dacă îți plac aceste articole, poți alege să-mi oferi susținerea de care am nevoie.
Cand aveam 20 si ceva de ani aceiasi laba trista latrau la femei ca au termen de expirare si ca trebuie sa dea fuga la maritat + turnat ciurda de copii. Cu oricine, sa lase din pretentii ca iata alea de 30j de ani ce nefericite sunt. Doar ca nu. Desigur, pentru ca n-a tinut vrajeala si acuma o multime numeroasa de femei 30+ sunt sigure si foarte foarte ok, acuma au ridicat termenul de expirare la 40 si nu ma indoiesc ca vor ridica ‘expirarea’ la 50, pt ca vin din urma numeroase femei care in curand vor trece de 40. Tot multumite, tot nedisperate, tot fara sa le ticaie vreun ‘ceas biologic’ sau sa le fie frica de batranete sau singuratate ( ele de fapt nu sunt singure niciodata, decat daca vor ele). Si era absolut contradictoriu cum aratau ei, batrani fiind (30-40+) cu degetul femei singure de 30+, 40+, care erau stabile financiar, aratau fenomenal, eu la 20 nici nu visam sa fiu asa misto, iar ei niste umflati cheliosi fara nici un fel de reality check.
daca stiam ca la batranete n-o sa-mi mai pese deloc de gigeii care-mi spun cum sa traiesc, ce sa gandesc, pe cine sa iubesc, imbatraneam mai repede – citit recent pe o retea de socializare. excelent spus, la fel ca si articolul. multumesc