Gramo's questions

Mai mult de ruşine, dar trebuie să mă achit, după atâta amar de timp, de leapşa de aici.

Întrebare: Luati cartea cea mai la indemana, deschideti la pagina 18 si scrieti aici al 4-lea rand:

R: “de stuf.” (Mika Waltari, Egipteanul)

Î: Fara sa verificati, cat e ora?

R: Pana mea, de unde dracu’ să ştiu? 23?

Î: Verificati!

R: 23.50. Se pare că am o percepţie deformată asupra realităţii. Bine că ştiu în ce an suntem. 2010, nu? 😀

Î: Inainte de a raspunde la acest chestionar, la ce va uitati?

R: La coperta din spate a lui Rondo Capriccioso, în urma dialogului de aici, unde am fost acuzată pe nedrept de ironie.

Î: Ce zgomot auziti in afara celui al calculatorului?

R: Manu Chao, “La radiolina”

Î: Cand ati iesit ultima data si ce ati facut cu ocazia respectiva?

R: Când am ieşit din cameră? Acum 5 minute, să iau un iaurt cu fructe din frigider. Din casă? Acum 30 de minute, să îmi cumpăr nişte Biseptol. Din oraş? Cu câteva zile în urmă, în încercarea de a găsi o ţâră de oxigen pe undeva.

Î: Ce-ati visat ieri noapte?

R: Ceva cafteală, dar nu îmi amintesc detaliile. Nu reuşesc să ţin minte decât visele cu adevărat memorabile.

Î: Cand ati ras ultima data?

R: În cazul meu, râsul este un mod de a fiinţa. Eu râd, deci exist. Sau exist, deci râd. Când nu râd de ce văd, râd de ce îmi aduc aminte. Râd şi acum, şi cred că îmi voi găsi obştescul sfârşit în urma unei crize de râs.

Î: Ce aveti pe peretii incaperii unde sunteti?

R: O fotografie mare, înrămată, cu un mire şi o mireasă (doamna care ne-a închiriat apartamentul şi soţul ei). Am păstrat-o pentru că emană multă bucurie, tinereţe şi positive vibes.

Î: Daca ati deveni multimilionar peste noapte, care ar fi primul lucru pe care l-ati cumpara?

R: Drepturile asupra cântecelor Beatles. 😀 Şi, poate asupra cântecelor Michael Jackson. Apoi aş face un cover după “Come Together” Dar ăsta e deja al treilea. 😛

Î: Care este ultimul film pe care l-ati vazut?

R: “Madonna: Truth or Dare” se pune?

Î: Ati vazut ceva neobisnuit astazi?

R: Da. Motanul meu devorând un cucuruz fiert, cot la cot cu mine. And loving it!

Î: Ce parere aveti despre acest chestionar?

R: Că… există.

Î: Spuneti-ne ceva ce nu stim inca.

R: Voi ştiţi totul!

Î: Care ar fi prenumele copilului dvs. daca ar fi vorba de o fetita?

R: Aglaia Eulalia Sofronia Evdochia Constantina.

Î: Si daca ar fi vorba de un baiat?

R: Tot Costel.

Î: V-ati gandit deja sa locuiti in strainatate?

R: Pentru mine, România este o imensă străinătate.

Î: Ce ati dori sa va spuna Dumnezeu cand veti intra pe portile Raiului?

R: “Coffee, tea… me?”

Î: Daca ati putea schimba ceva in lume (in afara de politica), ce ati schimba?

R: Aş reface vegetaţia pământului, pădurile şi stratul de ozon, apoi aş reînvia speciile dispărute şi le-aş înmulţi pe cele pe cale de dispariţie. Apoi i-aş educa pe oameni să nu arunce gunoiul decât în coşuri şi containere. Şi aş inventa substanţe eficiente şi ieftine de dezinsecţie / deratizare. Şi aş modifica reclama aia cu Rexona unde fata se şpreiază peste porcuşorul de la subsuoară – aş arăta-o ieşind din duş / cadă înainte. Şi aş introduce obligativitatea prin lege a duşului / băii zilnice. Mamăăă, ce de schimbări 😀

Î: Va place sa dansati?

R: Îmi place să îmi explorez trupul. Iar dansul e o formă de.

Î: George Bush?

R: Nu văd care e întrebarea: George sau Bush?

Î: Ce ati vazut la televizor ultima data?

R: Nişte videoclipuri de pe VH1.

Î: Care sunt cele 4 persoane care ar trebui sa preia acest chestionar?

R: Vecinul meu uşor sărit de pe fix care ascultă manele la 6 dimineaţa, şi din cauza căruia ascult Sepultura la volum maxim la 6:15 dimineaţa; vecinul ceva mai sărit de pe fix care s-a apucat să tragă cu puşca în porumbeii şi mâţele din jurul blocului; Octav Nu-ştiu-cum, singurul membru ACCEPT care are impresia că unica problemă a gay-ilor din România era motanul Pepe, drept pentru care l-a lichidat cu un sânge rece demn de o cauză mai nobilă (asigurându-şi sila tuturor colegilor lui care cotizau pentru hrană şi vaccinuri), şi fantoma lui Michael Jackson din emisiunea lui Larry King. Dar pun pariu că nu îl vor prelua.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

No Responses

  1. Anthea says:

    Lol
    Cand am citit intrebarea cu peretii, m-am uitat, automat, prin camera si am inceput sa enumar in gand: vopsea, intrerupatoare, prize si un calendar. Pana in ziua de azi, pozele pe care le pregatisem (asta inseamna mai bine de 1 an de zile) stau pe aci, asteptand sa fie atarnate.

    Iar la faza cu Dumnezeu m-am roflit imaginandu-mi-l pe Mike Meyers infipt intr-un cot in parta raiului printre norisori si ingerasi si spunand replica asta 😀
    De data asta insa n-am raspuns la aceeasi intrebare in minte, ci a fost un fel de ‘probabil ca’ in loc de ‘mi-as dori’

    Unele lepse sunt haioase :)de la raspunsuri li se trage 😛

  2. Lorena Lupu says:

    senchiu veri maci.

  3. cutza40 says:

    Foarte tari intrebarile si raspunsurile(uite ca m-am molipit si eu cu expresia “foarte tare, care nu imi placea). Mi=-a placut faza cu motanul, m-am gandit ca o fi fost caine intr-o viata anterioara. Cora mea mananca morcovi si cucuruz daca ma vede pe mine ca o fac. La copil i-as pune numele Claudia (fata) sau Alexandru, Radu(baiat). Cu raiul…e dura faza…mi-ar placea sa fie muuulta ciocolata pe acolo.Nota zece!

  4. Lorena Lupu says:

    sigur a fost câine. 🙂

  5. ana says:

    mi-a placut cel mai mult faza cu natura, mi-ai asigurat deja o gura proaspata de oxigen:); cu dinozaurii o sa fie mai anevoios

  6. Lorena Lupu says:

    mă refeream la speciile dispărute în decursul ultimelor două secole, de exemplu, din cauza prostiei omeneşti.

  7. ana says:

    true, o sa se trezeasca si inconstientii, dar speram cand nu e chiar mult prea tarziu, poate inca li se mai poate face educatie. sau macar de frica sa invete. btw, cand pot sa te vad si eu la teatru? in ce piese joci acum?

  8. Lorena Lupu says:

    Din păcate, am jucat un timp în piesa “Traduceri prost şi târziu plătite, făcute cu viteza luminii”, rolul traducătorului-de-dimineaţa-până-a-doua-zi-dimineaţa, şi nu am avut timp de joburi teatrale (până când am flituit nişte domni editori). Acum joc rolul glossy-girl pentru nişte ziare (dar şi acolo i-am flituit pe cei care aveau impresia că mă pot plăti cu 2 bani, respectiv să pretindă marea cu sarea – pentru aceiaşi 2 bani). Dar am nişte chestii în lucru.

  9. ana says:

    :(, mi-ar fi placut sa te vad si live, nu numai pe utube. pana una alta ma voi consola cu asteptarea cartii movalii..

  10. Lorena Lupu says:

    o să fiu, dar ceva mai încolo. între timp, am intrat pe townportal (linkul dat de mine mai sus) şi încerc să înţeleg tonul arţăgos al cucoanei care m-a recenzat. dacă un om face o greşeală atât de naşpa, şi îi spui răbdător şi frumos că a făcut o greşeală, logic ar fi să mulţumească şi eventual să rectifice, nu să se zborşească la tine că îl crezi incult fără să-l cunoşti (când tu nu ai afirmat nicăieri aşa ceva), apoi să îţi pună în vedere că a încheiat discuţia, de parcă aş fi fost femeia de serviciu care a intrat nepoftită la o şedinţă a consiliului de administraţie.

  11. Hm… mie “Eulalia” imi suna a denumire de boala psihica. E nume de persoana pe bune?

  12. ana says:

    asa e, dar pentru asta ar trebui sa aiba constiinta de sine sau un bagaj minimal de capacitate de comunicare. e doar responsabilitatea ei sa-si gestioneze complexele de inferioritate si interpretarile aiurea

  13. KingSnake says:

    ” R: “Coffee, tea… me?” ”
    Aici as avea nevoie de emoticonul ala de la ym care se tavaleste de ras (sau face ceva cu mana dreapta, niciodata nu mi-am dat seama care dintre variante e cea corecta) pentru a ilustra reactia mea cand am citit raspunsul asta. S-au uitat si colegii din birou sa vada de ce m-a apucat criza de ras. 😆

    Si ce-ai alege ?

    Faine raspunsuri, mi-am luat o doza buna de ras in ziua asta ce ma enerveaza pentru ca se pune intre mine si vineri. 🙂

  14. ana says:

    doar daca e eulalia ecolalica:))

  15. ana says:

    ar merge si dragomira-sarmisegetuza

  16. Gramo says:

    A iesit o leapsa faina! Din cauza raspunsurilor, clar! 🙂

  17. Malko says:

    :))
    merci pentru o portie buna de ras, de dimineata..
    citind despre fotografia inramata m-am gindit imediat la “buletin de Bucuresti”..

  18. cutza40 says:

    Eulalia cred ca e nume de calugarita

  19. blackcat says:

    Lepsele astea sunt un fel de chestionar,lungi….zbang,zbang…Dar n-am inteles de ce sa te certi cu cineva care te promoveaza pe gratis(townportal=diverta),doar ca o persoana care a avut sarcina de servici si nu este critic literar a confundat autorul cu personajul? Interesul autorului si al editurii si al librariei este vanzarea cartii,NU?
    Cumparatorii ,dupa citire,fiecare va avea propria parere,doar nu o sa stai sa le explici la toti ce ai vrut sa zici in carte,etc….Viata privata are (si e bine asa)un dram de mister.Viata publica este un circ-ultimul pe lista “nazistul” Mazare.

  20. Lorena Lupu says:

    raluca hippie: da, e un nume real.

    ana: posibil.

    kingsnake: ar depinde de tipul morţii, şi de prima nevoie care m-ar cuprinde după.

    ana iar: calendarul ortodox e plin de nume geniale.

    gramo: păi răspunsurile nu au fost la întrebări? 🙂

    malko: 😀

    cutza: cel mai simplu e să daţi o căutare pe google, şi veţi afla tot adevărul despre acest minunat nume.

  21. Lorena Lupu says:

    blackcat: unde m-am certat cu persoana respectivă? am folosit cel mai politicos şi mai măsurat ton din lume!!!!

    dacă îi spuneam “marş înapoi în clasa a doua primară – când învăţătoarea ne certa dacă ziceam că ion creangă merge la scăldat, şi ne corecta ‘nică a lu’ ştefan a petrei merge la scăldat, că ăla e personajul!!!'”, v-aş fi înţeles atitudinea. şi pe a ei, şi pe a ta.

    apropo de sarcini de serviciu: şi eu am avut săptămâna trecută sarcina de serviciu de la Maxim să scriu despre World Strongman Super Series. Eu, habarnistă complet în această privinţă – PÂNĂ în acea clipă. Citeşte tu articolul meu despre acest subiect, şi vezi cum sună. Deşi nu sunt comentator sportiv, ok?

    Şi NU AM SCRIS CE AM VRUT SĂ ZIC ÎN CARTE NICĂIERI!!!!! Am atras atenţia că e ROMAN, FICŢIUNE, PROZĂ, şi nu LORENA LUPU FACE ŞI DREGE, ci PERSONAJUL!! Chestie (precum am zis mai sus) de clasa a II-a primară. Nu de înalte studii filologice.

    şi tot apropo de sarcini de serviciu: oare celor de la Diverta le convine ca produsele lor să fie recomandate astfel? Credeam că ei ţin la imaginea lor de profesionişti, nu? 😉

  22. blackcat says:

    profesionist in vanzari este acela care reuseste sa vanda castraveti la gradinar!
    Sa nu uiti ca ,vanzatorii mai si mint,presupun ca ai intalnit din acestia,exagerarea fiind o “arta” a comertului.Partea cu explicatul se referea la VIITOR,de ex eu cumpar cartea o citesc apoi vin pe blogul tau si te intreb :este adevarat ca ai facut asa,este adevarat ca ai zis asa,esti tu Ea sau nu esti,bla,bla,
    De tot rasul….Ai avea sansa sa fii cea mai “interogata” scriitoare romanca….!

  23. racusoara says:

    Hehe, unde e diriga-mea din liceu, sa faca apoplexie? Parca o si aud repetand a mia oara, cu spume la gura, “Autor, Narator, Personaj!!!”. Se pare ca doamna in cauza a avut o profesoara de romana ceva mai lipsita de zel 😛

  24. Lorena Lupu says:

    blackcat: şi cum altfel să vinzi castraveţi grădinarului decât fiind – sau părând – expert în domeniu? Aşa cum am vândut eu castraveţii sportivi. Iar dacă s-ar posta articolul pe net, şi ar interveni vreun sportiv să îmi explice că am greşit grosolan, nu aş sări la el: “ce, bă, mă crezi incultă??” ci i-aş mulţumi şi aş corecta.

    de interogat, am fost interogată destul de mult, pentru că fac şi alţii confuzia dintre autor şi personaj. dar ăia nu sunt recenzori plătiţi de diverta. 😉

    răcuşoara: şi diriga ta nu era critic literar, nu? 😀

  25. ana says:

    madame, sunt la pagina 50 din carte si ma regasesc mai mereu, mai concret regasesc imaginea mea din trecut, in relatie cu ultimul si cred singurul meu mit. sa continuam zic, atac stahanovist pg 51. btw, e reconfortant sa gasesti oameni efervescenti in jur, aka tu. ma deprima platitudinea emotionala

  26. Lorena Lupu says:

    cu alte cuvinte, personajul “eu” din Rondo Capriccioso este fiecare dintre noi, la hotarul dintre inocenţă şi maturitate.

    despre asta este vorba!

  27. ana says:

    extrem de adevarat. si cu cata nostalgie si induiosare ne aplecam acum spre ‘noi’ de atunci. cred ca fiecare e sensibil la un anumit pattern, iar cand il intalnim suntem pasibili sa recidivam. aici intervine maturitatea si capacitatea de introspectie si repliere, branciul pt emancipare afectiva

  28. cutza40 says:

    Bun, o sa iau si io cartea cat de curand.

  29. Merlinlx says:

    cind am citit “Rondo” , nu am putut sa nu asociez eroina cu tine , nu stiu de ce , e drept ca sint un cititor de ocazie ..dar nu de asta.

    probabil asa a patit si autoarea recenziei . ce as putea sa-i reprosez este ca a prezentat asocierea cam ostentativ.

    in rest , m-am bucurat de aparitia recenziei , care asa cum spuneai si tu , este foarte bine scrisa , si repune “rondo” in drepturile lui , adica unul din cele mai bune romane aparute in ultimul timp.

  30. racusoara says:

    Diriga-mea, saraca, nu era ea critic literar, dar cred ca avea orgasme spontane la auzul numelui lui Calinescu. Era (probabil inca mai este) genul de om convins ca orice opera vine cu un unic manual de folosire, semnat de personajul mai sus mentionat => meciuri interminabile cu mine, care nu iubeste criticii, sub pretextul ca are si io un creier propriu si personal :D. Scuze de devierea de la subiect.

  31. marius says:

    In asteptarea lecturii cartilor, am citit si eu “cronica” si dialogul; m-a spart:):), ca sa zic asa,cea mai tare distractie la care nu am putut rade; ca nu e de ras! de luat, printat, pus in rama;
    sigur fata e o naivitate, dar e de savurat ironia suprema a situatiei; povestea e cam asa: fata-cronicar face cronica operei {cronica insa speaks volumes doar despre cronicar:)) cronicarul, vai, pare a dezvolta o fascinatie pentru autor, il “incarneaza” in pielea personajului imaginar, cand el, autorul, normal, tinde sa dispara in spatele operei, cum ii e felul:)

    Autoarea intervine ( de inteles) si ii explica eroarea pe indelete fetei care, pentru ca scrisese o cronica personala, ia “critica la critica” extrem de personal ( sugerati
    “incultura” mea, desi nu ma cunoasteti”),pai ce faci scriitorule, confunzi cronica cu cronicarul? pai zau asa:) Criticul se apara mai departe, ca un autor aparandu-si opera ( vai, draga autor, eu am crezut ca “este o destainuire”, ca esti sincera acolo in carte si imi spui povestea ta);
    Cronicara isteata ar mai putea spune: daca povestea nu e despre tine, atunci de ce te superi, draga autor? si , in cele din urma, cronicara, planganda si supusa admite ca: draga autor,”romanul este unul dintre cele mai interesante pe care le-am citit in ultima vreme, asa ca mi-a trezit interesul si pentru “Batausu’ de campi”, ceea ce, watch out, anunta o noua recenzie!!!!!!!:)

    Scriitorul incearca sa clarifice putin situatia, explicandu-i cronicarului ce e cu obiectul numit “Rondo…” si cum se utilizeaza; pe ideea ca “ceci n’est pas une pipe”

    In final, cronicarul multumeste scriitorului pentru faptul ca i-a citit si recenzat recenzia. Cronicarul isi exprima inca o data “toata admiratia pe care o am fata de un artist (motiv pentru care am si fost atrasa de romanul pe care, repet, il recomand tuturor)” si admite ca reactia scriitorului nu a fost un atac la adresa cronicarului, ci a cronicii, adica nu “un atac direct la persoana mea, mai ales ca am recunoscut eroarea facuta in aceasta recenzie, ci o “critica fata de capacitatea mea (nu fata de mine, ca persoana) de a sesiza, IN GENERAL, diferenta dintre eu-l narativ si autor, indiferent de romanul pe care il citesc”
    :):)
    Cu critica pe deplin insusita, criticul sfarseste prin a multumi pentru atentia acordata recenziei sale, pentru ca “nu mi se intampla in fiecare zi ca autorul unui roman care m-a captivat sa imi raspunda”. In concluzie, cronicarul va “considera observatiile literare” ale autoarei ca fiind “constructive”

    Aceasta a fost cronica unei morti anuntate (a cronicarului)
    ANTOLOGIC!

  1. July 24, 2009

    […] iulie 24, 2009 Posted by michael in citate. trackback Lorena Lupu, pe blogul ei, raspunzînd la o l eapşă: „Î: V-ati gandit deja sa locuiti in strainatate? R: Pentru mine, România este o imensă […]

Leave a Reply to Lorena LupuCancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Discover more from Trollywood

Subscribe now to keep reading and get access to the full archive.

Continue reading