Zece lucruri pe care nu le știai despre Alexandru Ioan Cuza

Pe 24 ianuarie, sărbătorim Unirea Moldovei cu Muntenia, sau, cum i se spune familiar, Mica Unire. S-a întâmplat în 1859, și figura centrală care a condus oficialitățile a fost un personaj rămas mult timp în legendele populare, nu doar în analele istoriei: Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost ales domn în Moldova, pe 5 ianuarie, și în Țara Românească, pe 24 ianuarie, și în exact aceeași zi, cele două provincii și-au celebrat unificarea oficială, ca una și aceeași națiune.

Dar ce știm despre Cuza, în afară de faptul că a fost liderul unei mișcări unioniste care, treptat, a dus la existența României așa cum o știm astăzi?

1. A fost educat la Sorbona.

E amuzant cum motorul de la baza progresismului românesc a fost snobismul boierimii. În loc să investească în așezăminte culturale locale, marea boierime își trimitea fiii (și fiicele uneori, dar cu precădere fiii) la școală în marile capitale europene universitare, să se laude la Curte cu diplomele odoarelor. Numai că, ghinion, unii copii de boieri nu învățau doar latina veche, dreptul roman și restul științelor pentru care erau trimiși, ci se „contaminau” și de ideile occidentale: contractul social care oferea drepturi și claselor de jos, independență statală, ideea de națiune seculară (unde guvernarea e separată de biserică) și multe alte idei, care aub stat la baza revoluțiilor din 1848.

Practic, trimițându/-și odraslele la studii, boierii contribuiau la răsturnarea feudalismului românesc, fără s-o știe. Dulce ironie.

De aici, rezultă și următorul subpunct:

2. A fost un liberal și un occidentalist convins

Sau, cum l-ar numi azi călinarzii şi șoșocarii, un nenorocit de progresist denaturat, care credea în valorile Occidentului și în ideea de stat secular modern independent. (Țările Române erau în continuare sub „protectoratul” Imperiului Otoman, pentru cine nu știe.)

Încercarea lui de a reforma din rădăcini raporturile dintre clasele sociale și de a moderniza administrația i-a adus sabotajul boierimii și a creat cea mai feroce rezistență din istorie, ducând la înlăturarea sa în 1866, la numai șapte ani după ce a ajuns pe tron.

Un caz clasic de om prea evoluat pentru vremea lui, de vreme ce toate reformele plănuite de el au fost aplicate până la urmă, chiar dacă el personal a murit în exil.

3. A fost un oponent al clerului

Dacă voi credeți că lăcomia Bisericii și nevoia lor de a-și băga nasul în tot ce nu-i privește e ceva nou… uhm, nu. Înaltele fețe bisericești acumulau averi imense și aveau o uriașă influență la curte; puteau înscăuna și detrona domnitori. Și nu doar în țara noastră. În Evul Mediu, în toată Europa, ajungea să te pui rău cu cine nu trebuie, că ardeai pe rug în maximum câteva luni, cu acuzația că diavolul ți-a cumpărat sufletul. Să fi îndrăznit atunci să nu deschizi poarta castelului când venea popa cu „În Iordaaan botezându-te tu, Doamneee…”

Până când s-au prins niște creiere mai luminate că, obiectiv, să dai atâta putere pe mâna unora care pretind că-ți aduc iertarea păcatelor e o idee extrem de proastă și că e mai simplu să ceri direct iertarea păcatelor de la Dumnezeu. Simplu, nu? Nu. Pentru că biserica din toată Europa a întâmpinat aceste tentative de reformare cu băi de sânge și munți de cadavre arse pe rug.

Odată cu Domnia, Cuza a început să depună eforturi de secularizare a statului român modern și – șoc! – a inițiat secularizarea marilor averi mănăstirești. O idee bună pentru țară, dar una care i-a scurtat semnificativ domnia. Pentru că Moldova era religioasă până-n pânzele albe, prin urmare, a acționat din credință, iar Muntenia, duplicitară și parșivă cum o știm dintotdeauna, și a acționat din interes personal.

Și totuși, a reușit să preia în jur de 25% din averile bisericești, prima mare reușită de acest tip a unui domnitor român.

4. A introdus învățământul primar obligatoriu pentru ambele sexe

O idee de bază a revoluțiilor europene din 1848 a fost alfabetizarea tuturor claselor sociale, pentru că oamenii educați sunt mai greu manipulabili.

Timp de cinci ani, de când a ajuns domnitor, Cuza a repetat insiistent intenția de a pune bazele unei Românii educate și, în 1864, România s-a putut bucura de prima lege a învățământului: Legea Instrucțiunii Publice. O nouă lovitură la adresa bisericii, pentru că, până atunci, școlile românești erau organizate de cler, cu contribuția financiară de rigoare și cu îndoctrinarea aferentă.

Cu o lege care stipula că „instrucţiunea elementară este obligatorie şi gratuită pentru toţi copiii de amândouă sexele, începând de la opt până la doisprezece ani”, Cuza a luat prima măsură publică fundamentală pentru a combate analfabetismul maselor.

Desigur, aplicarea a fost un proces dificil și cu hârtoape, ca orice reformă în România, mai ales că domnitorul a fost înlăturat doi ani mai târziu, dar, spre norocul românilor, Hohenzollernii au fost și ei promotori ai educației.

5. A inițiat o lovitură de stat cu ajutorul armatei în 1864

Practic, toată domnia lui Cuza a fost un interminabil război rece cu boierii conservatori din guvern, care nu voiau să-și piardă parte din averi și din influență, așa cum s-ar fi întâmplat dacă l-ar fi lăsat să-și ducă reformele la capăt pe linia occidentală modernă. Dulcea ironie de la punctul 1.

Cea mai înverșunată rezistență o întâmpina, evident, reforma agrară, care prevedea desființarea raporturilor feudale și împroprietărirea țărănimii. Evident că boierimii nu-i convenea să piardă dreptul la a pretinde nenumărate de ore de muncă gratuită din partea unei clase privite până atunci ca o proprietate personală, și nici ideea de a plăti forța de muncă prin contract. De unde bani pentru toată opulența, dacă tu îți plătești salariații?

Prin urmare, cu ajutorul armatei, Cuza a inițiat o lovitură de stat pe 2 mai 1864, a desființat Adunarea Legiuitoare – practic, Parlamentul vremii – și a supus reforma agrară la vot prin plebiscit – echivalentul votării moderne de către toată populația adultă.

O măsură de un curaj nebun într-o Românie înțepenită într-un interminabil Ev Mediu. Și care i-a adus, în numai doi ani, prăbușirea. Dar trebuie să iubim un om cu c***e de oțel.

6. Reforma lui agrară a pus bazele raporturilor de muncă moderne

Evident, procesul a fost întrerupt înainte să fie dus la bun sfârșit pentru că, din nou evident, plebiscitul a fost un mare succes. Cuza a împroprietărit 400.000 de familii de țărani și a oferit loc de casă și grădină pentru încă 60.000 de familii care, până atunci, erau, practic, sclavii boierimii. Dar, odată cu împroprietărirea, capul familiei a devenit contribuabil la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, plătitor oficial de impozit.

Pentru țărani, nu era nici o diferență, pentru că impozitul înlocuia jăpcăreala boierească de până atunci. Ba era mai bine, pentru că impozitul era o sumă fixă, aceeași pentru întreaga țară, în timp ce obligațiile feudale variau după lăcomia boierului local. Pentru stat, era o nouă sursă de venit în casierie. Dar pentru boieri, era jale mare, pierderea vacii de muls care fusese dintotdeauna clasa de jos. Și aici a apărut marea supărare. Subit, marea boierime și sfințiile lor aveau un dușman comun.

7. A înființat Poșta română modernă

În caz că nu știi pe cine să înjuri când poștașul de la tine din sector uită să-ți bage avizul în cutie și marfa se întoarce la expeditor sau când BSI ține în „procesare” ceva comandat în străinătate luni în șir, iată.

OK, glumesc.

Pentru vremurile respective, poșta era o instituție progresistă și modernă. Păcat că a rămas ca atunci de aproape 200 de ani, haha.

8. A pus bazele CFR

Din nou, dacă nu știi pe cine să înjuri când trenul întârzie două ore… Glumesc.

Pentru mijlocul secolului al XIX-lea, trenul era cel mai nou și revoluționar mijloc de transport. Cuza a fost primul domnitor care a încheiat un contract cu o companie britanică să contruiască prima cale ferată din țară: București – Giurgiu. În acea vreme, legătura cu Dunărea însemna legătura cu lumea.

Desigur, onoarea inaugurării i-a revenit în 1869 regelui Carol I.

9. A înființat spionajul românesc

Dacă n-ai înțeles încă faptul că omul nostru era un badass absolut, iată încă un argument: primul serviciu secret al Cancelariei domnitorului a fost creat de Cuza și de colaboratorul său de bază, maiorul belgian Cezar Librecht.

10. A fost un bigam notoriu.

Cu o nevastă de tip „fată bună și devreme acasă”. dintr-o familie veche de boieri moldoveni, Elena Rosetti, și o amantă pasională și foarte inteligentă de tip „femeie care știe ce vrea și nu se dă în lături de la nimic”, Maria Catargiu-Obrenovic, Cuza a trăit o viață privată controversată și intensă. Când a cunoscut-o pe Maria, aceasta avea deja la activ două divorțuri și o poftă insațiabilă de… viață. Cuza i-a dăruit o casă cochetă, mobilată și amenajată cu tot ce avea Parisul mai chic, foarte aproape de Palatul domnesc – omul știa cum să pună problema, nu o plictisea pe doamna cu mesaje private siropoase, ci cu argumente eficiente! – și i-a și făcut doi copii.

După exilare, Cuza a părăsit Bucureștiul împreună cu nevasta și cu amanta, chit că se spune că aceasta ar fi complotat cu conservatorii vremii să îl detroneze. Degeaba a înființat Cuza un serviciu de spionaj; uneltirile feminine sunt cel mai feroce serviciu secret.

Și aici, paradoxul: Maria a complotat împotriva lui să-l aibă mai mult pentru ea. Dar odată ce l-a avut mai mult pentru ea, și-a dat seama că nu mai e atât de interesată. A găsit de muncă – a devenit doamna de onoare a împărătesei Augusta a Germaniei – și a ieșit din cel mai longeviv threesome din istoria României.

Concluzie:

Cuza a fost un modernist, un idealist și un revoluționar. I-ar fi fost simplu să se culce pe laurii Micii Uniri, să se facă frate cu toți factorii de putere – otomanii, boierimea și popimea – și să trăiască opulent și fastuos până la adânci bătrânețe. Dar omul nostru a încercat altceva: să creeze o lume mai bună și mai dreaptă pentru toată lumea. Dacă azi trăim într-o țară cu valori europene – ok, cât de cât – el e unul dintre oamenii cărora trebuie să le mulțumim.

***

Dacă apreciezi acest articol, poți susține la rândul tău site-ul în singurul mod care contează. Aici.

***

***

Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.