Cine a trecut dincolo de statutul meu de blogger şi mi-a urmărit puţin cariera de scriitoare şi actriţă ştie că Atrium Classic Cafe din Sibiu e un loc aproape sacru pentru mine. Acolo mi-am lansat cărţile, acolo mi-am ţinut o serie de evenimente şi, chiar dacă distanţa mă separă de a mă face mangă seară de seară la Atrium, sufletul meu e veşnic acolo, printre sticlele lor de vin roşu.
Luni, pe 13 martie, de la ora 20, toţi cititorii şi prietenii mei din Sibiu sunt aşteptaţi la o nouă reprezentaţie a one woman showului meu “Povestiri din Miserupia”.
N-am jucat “Povestirile” de un an, şi nici n-am insistat să le joc, pentru că personajul e o fetiţă de 13 ani, iar eu simt că în ultima vreme mi s-a maturizat destul de mult fizionomia şi e un efort suplimentar să mă duc acolo. Mi-e clar că trebuie să scriu un one woman show nou, now. Dar când vine vorba de Atrium Classic Cafe, aş sta şi-n cap, şi-n alte părţi anatomice. E crâşma mea de suflet. Şi de inimă albastră. Drept care, zilele astea, mănânc sălăţi şi fac abdomene, să recâştig ceva din ingenuitatea eroinei pe care aţi iubit-o odinioară.
După spectacol, de la nouă, avem meet & greet (& beer) până cădem laţi. (Sau până ne dau atriumii afară cu măturile.)
Vă aştept ca şi când.
Evenimentul de pe Facebook e aici.
Atrium Classic Cafe e aici.
Şi tot acolo e şi inima mea.
Sh*t They Say